Știri
Știri din categoria Diverse
USR ridică miza politică pe votul pentru premier și susține că AUR ar acționa, în acest moment, ca un sprijin indirect pentru PSD, potrivit Digi24. Într-o postare publică, liderul USR Dominic Fritz afirmă că AUR ar avea „misiunea” de a salva PSD și de a-l face pe Sorin Grindeanu premier, într-un context de negocieri și poziționări pentru formarea guvernului.
Fritz susține că AUR „nu a fost niciodată un partid anti-sistem”, pe care îl descrie drept „un partid la ordin” și „creația sistemului”, cu rolul de a capta nemulțumirea publică îndreptată împotriva PSD. În același mesaj, liderul USR invocă episoade din activitatea parlamentară pentru a argumenta că AUR ar fi acționat în favoarea PSD.
„AUR nu s-a luptat niciodată cu PSD. AUR este doar asigurarea de viață a PSD.”
În postarea citată de Digi24, liderul USR enumeră mai multe situații în care AUR ar fi votat sau ar fi acționat, în opinia sa, în linie cu interesele PSD, inclusiv:
Fritz leagă aceste exemple de ideea că AUR ar fi primit acum „misiunea” de a-l susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, amintind și de OUG 13, asociată cu protestele din 2017.
Tot luni, deputatul USR Ștefan Lorincz a făcut un apel către PSD să accepte rotativa guvernamentală și ca prima variantă de premier învestit să fie Siegfried Mureșan, potrivit aceleiași surse. Lorincz a spus că astfel social-democrații „își spală din păcatele” pe care le au.
În paralel, PSD a transmis că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Siegfried Mureșan premier, după un atac la adresa lui Sorin Grindeanu, conform unui material separat al Digi24: PSD spune că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Siegfried Mureșan premier, după atacul la adresa lui Grindeanu.
Miza imediată este politică și operațională: poziționările publice cresc presiunea pe negocierile pentru desemnarea premierului și pot îngusta opțiunile de majoritate în Parlament, în funcție de cum se aliniază voturile partidelor.
Recomandate
USR condiționează orice sprijin parlamentar pentru PSD de acceptarea unei formule de guvernare care începe cu un premier din afara PSD , ceea ce prelungește negocierile și menține riscul unui blocaj instituțional în plină perioadă de vacanță parlamentară, potrivit Digi24 . Deputatul USR Ștefan Lorincz a cerut social-democraților să accepte „ rotativa guvernamentală ”, cu prima variantă de premier învestit Siegfried Mureșan . În această logică, USR ar putea vota ulterior un guvern condus de PSD doar dacă PSD ar susține mai întâi, în Parlament, învestirea lui Mureșan. Miza: votul de învestire ca test de „bună-credință” Lorincz a susținut că, în acest moment, decizia ar fi la Nicușor Dan, care ar avea „două variante pe masă”: un guvern „PSD monocolor”, cu Sorin Grindeanu premier, sau un guvern cu Siegfried Mureșan premier, sprijinit de PNL, USR, UDMR și minorități. În argumentația deputatului USR, un vot al PSD pentru învestirea lui Mureșan ar funcționa ca dovadă de „bună-credință”, după ce PSD ar fi încălcat „protocolul de coaliție” de mai multe ori și ar fi contribuit la căderea guvernului printr-o moțiune, alături de AUR. Calendarul politic: posibilă sesiune extraordinară în iulie-august Deputatul USR a spus că Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară pentru desemnarea premierului, în iulie sau august, dacă există o desemnare și, în termen de 10 zile, candidatul vine să ceară votul în Legislativ. În același context, Lorincz a afirmat că „blocajul e mare” și că nu pare să existe o soluție „în următoarele 48 de ore”, fără să excludă varianta alegerilor anticipate. Într-un articol separat, PSD a transmis că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Siegfried Mureșan premier, după un schimb de acuzații legat de Sorin Grindeanu, potrivit Digi24. [...]
Blocajul politic împinge România spre scenariul anticipatelor , în condițiile în care AUR anunță că nu va susține un guvern condus de Sorin Grindeanu și exclude orice „rupere de rânduri” în partid, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul negocierilor blocate pentru formarea unei majorități, cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că România este „mai aproape ca nicicând” de alegeri anticipate, pe care le descrie drept o „soluție logică” în lipsa unei majorități parlamentare. În același timp, el afirmă că nu vede parlamentari AUR care să părăsească partidul pentru a sprijini un nou Executiv. „Nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid, cu atât mai puțin nu văd parlamentari care să dea votul unui Guvern, pentru că toată lumea înțelege că astăzi suntem mai aproape ca nicicând de această soluție a alegerilor anticipate.” Peiu a adăugat că, în opinia sa, „cine pleacă astăzi din AUR își pierde mandatul”, argument folosit pentru a respinge ipoteza unor transferuri politice care ar putea schimba aritmetica parlamentară. AUR respinge explicit varianta „Guvern Grindeanu” Declarațiile apar după ce PSD și-a asumat oficial intrarea la guvernare și l-a desemnat pe Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În paralel, PNL, USR și UDMR ar insista pentru varianta unui guvern minoritar de dreapta, condus de Siegfried Mureșan, conform informațiilor prezentate de Digi24. Peiu a reiterat că AUR nu va vota un guvern propus de Sorin Grindeanu, invocând diferențe de „politică publică” și de program de guvernare. „Noi nu votăm un eventual guvern propus de Sorin Grindeanu. Nu votăm persoana domnului Sorin Grindeanu. Problema este politica publică, programul de guvernare.” Totodată, el a susținut că apropierea punctuală dintre AUR și PSD la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan nu a însemnat o alianță sau intenția de a construi o majoritate împreună cu PSD. Miza: risc de instabilitate prelungită și presiune pe calendarul politic În lectura AUR, blocajul se adâncește și din cauza modului în care sunt conduse consultările, Peiu acuzând excluderea partidului de la negocieri. El a afirmat că AUR nu își va schimba poziția cât timp este ținut în afara discuțiilor pentru o soluție de guvernare în actuala legislatură. În același registru, liderul senatorilor AUR a invocat și posibilitatea unei noi tentative de suspendare a președintelui Nicușor Dan, susținând că „linia roșie” trasată de șeful statului ar bloca soluțiile politice și ar fi „împotriva sensului Constituției”. Ce urmează rămâne dependent de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate pentru învestirea unui guvern; în lipsa acesteia, scenariul anticipatelor este împins tot mai des în prim-planul dezbaterii publice, fără ca, potrivit lui Peiu, să existe deocamdată discuții concrete între partide pe această variantă. [...]
PSD anunță că nu îl va vota pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier , ceea ce complică aritmetica parlamentară pentru o eventuală nominalizare susținută de PNL-USR-UDMR, potrivit Digi24 . Social-democrații spun că „sub nicio formă” nu îl vor susține pe europarlamentarul Siegfried Mureșan dacă acesta ajunge la vot în Parlament. Mesajul a fost publicat luni, pe Facebook, și este formulat ca o listă de acuzații și critici la adresa lui Mureșan, prezentat drept propunerea PNL-USR-UDMR pentru Palatul Victoria. Ce reproșează PSD și de ce contează politic În postarea citată, PSD enumeră mai multe motive pentru refuzul votului, între care: că Mureșan ar fi ajuns europarlamentar „cu banii din corupție” și ar fi fost pus pe listă de Elena Udrea „la comanda” lui Traian Băsescu, apoi ar fi părăsit PMP pentru PNL; că ar fi votat „împotriva agriculturii românești” în Parlamentul European, în contextul Acordului Mercosur; că ar fi lucrat mai mult pentru „statul german” decât pentru România și ar fi „rupt total de viața din România”; că ar fi „profund anti-american”, în condițiile în care PSD invocă Parteneriatul strategic cu SUA ca „garanția de securitate” principală; că ar fi „omul lui Bolojan”, despre care PSD afirmă că „a băgat economia în recesiune”. Prin această poziționare, PSD transmite că nu va oferi voturi pentru un premier asociat cu formula PNL-USR-UDMR, ceea ce ridică miza negocierilor pentru o majoritate și pentru un guvern care să treacă de votul de învestitură. Contextul schimbului de replici Reacția PSD vine după ce Siegfried Mureșan l-a criticat pe Sorin Grindeanu , afirmând că acesta „va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România”, conform aceleiași surse. [...]
România își calibrează agenda de securitate pentru Summitul NATO , cu accent pe întărirea apărării aeriene și a prezenței militare aliate în zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV , care citează concluziile transmise de Administrația Prezidențială după ședința CSAT. În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Nicușor Dan, au fost analizate obiectivele României pentru Summitul NATO din 7-8 iulie 2026, de la Ankara. Administrația Prezidențială arată că reuniunea este văzută ca o ocazie de a readuce în atenția aliaților „situația complicată” din regiunea Mării Negre și efectele agresiunii ruse, inclusiv prin incidente precum cele cu drone. În acest context, România intenționează să ceară Alianței „o postură de descurajare și apărare puternică” și „o prezență militară corespunzătoare” în zonă și pe teritoriul României. „Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenţie aceste ameninţări, prin asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare puternice şi a unei prezenţe militare corespunzătoare în zonă şi pe teritoriul României.” Miza: profil de aliat și angajamente financiare, inclusiv pentru industria de apărare Potrivit comunicatului citat, România își leagă obiectivele de la summit și de reconfirmarea profilului de „aliat de încredere” care contribuie la securitatea euroatlantică. Administrația Prezidențială menționează că Bucureștiul vrea să prezinte: progresele în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga; evoluții în industria de apărare, inclusiv prin inițiative derulate la nivel NATO și UE; eforturile de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și securitatea din zona Mării Negre. Decizii operaționale: forțe pentru misiuni externe în 2027 și contribuții în Marea Neagră CSAT a analizat și aprobat forțele care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului României în 2027. Conform datelor din comunicat: Armata României: 5.358 de militari și civili (2.786 pentru misiuni externe, 1.801 în așteptare pe teritoriul național, 771 în forțe propuse pentru misiuni posibil a fi asumate); Ministerul Afacerilor Interne: 2.604 militari și polițiști (39 pentru misiuni externe, 2.565 în așteptare pe teritoriul național). Totodată, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA) , inițiativă lansată în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria, descrisă în comunicat drept „vitală” pentru libertatea de navigație și pentru securitatea economică și militară în Marea Neagră. Administrația Prezidențială precizează că demersul vizează asigurarea comenzii grupului în 2027 și include protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]
România riscă să plătească mai scump împrumuturile dacă instabilitatea politică întârzie consolidarea fiscală , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după analiza Moody’s, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul semnalului agenției că incertitudinea politică și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe reducerea deficitului și pe reformele asumate. Nazare spune că „miza economică majoră” este evitarea retrogradării ratingului de țară și susține că agențiile de rating evaluează nu doar indicatorii bugetari, ci și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a continua PNRR și de a rămâne predictibil pentru investitori și partenerii europeni. „Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de ţară. (…) Agenţiile de rating nu se uită doar la cifre. Se uită şi la capacitatea unei ţări de a-şi respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a duce PNRR mai departe şi de a rămâne predictibilă pentru investitori şi partenerii europeni.” Ce urmărește Moody’s: deficit, dobânzi și expunerea pe valută Ministerul Finanțelor transmite că, potrivit Moody’s, menținerea traiectoriei fiscale depinde de un cadru politic stabil și de capacitatea instituțională de a susține măsurile necesare. Agenția indică drept așteptări o reducere a deficitului bugetar: de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 ; și 5,9% în 2027 . În același timp, Moody’s semnalează presiunea costurilor de finanțare: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027 , pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Agenția mai notează vulnerabilitatea la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută , potrivit Ministerului Finanțelor. PNRR și termenul-limită de 31 august 2026 Moody’s indică drept miză și implementarea reformelor și investițiilor rămase din Mecanismul de Redresare și Reziliență, înainte de 31 august 2026 . Conform comunicatului citat, România ar fi accelerat implementarea PNRR, cu o rată de aproximativ 70% după ultima plată aprobată de Comisia Europeană, însă întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor și investițiilor rămase. Ministerul Finanțelor mai precizează că analiza Moody’s „nu reprezintă o acțiune de rating” și nu indică probabilitatea unei modificări imediate. De ce contează: România e la un pas de „junk” România are rating „Baa3” la Moody’s, iar toate cele trei mari agenții (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au asociată o perspectivă „negativă” ratingului suveran, ceea ce plasează țara la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). În practică, o deteriorare a percepției de risc se poate traduce în costuri mai mari de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra economiei. [...]
Reapariția lui Macron cu ochelarii de aviator indică o problemă medicală, nu un gest de imagine , potrivit Digi24 , care citează AFP și informații obținute de presa franceză din anturajul prezidențial. Detaliul contează mai ales pentru că președintele Franței a păstrat ochelarii inclusiv în interior, în contexte oficiale, ceea ce sugerează o necesitate, nu o alegere de stil. Macron a fost văzut luni purtând ochelarii pe treptele Palatului Élysée, la întâmpinarea sultanului Omanului, Haitham bin Tariq . Întrebată implicit dacă e vorba de soarele puternic din iunie, explicația transmisă de anturajul prezidențial a fost aceeași ca în ianuarie: „o problemă oculară”, fără alte detalii. De ce revine subiectul în spațiul public Episodul reia un moment din ianuarie, când Macron a atras atenția la Forumul Economic Mondial de la Davos , unde ochelarii de tip aviator au devenit rapid un element viral pe rețelele sociale. Atunci, apariția a fost asociată tot cu o problemă la ochi, iar accesoriul a fost interpretat și ca parte a unei imagini publice mai „dură”, într-un context politic tensionat. În relatarea preluată de Digi24, este menționat și faptul că Donald Trump a contribuit la amplificarea ecoului mediatic, ironizându-l pe Macron pentru apariția cu ochelarii de soare. Contextul întâlnirii oficiale Macron nu s-a limitat la apariția de la Élysée: a continuat să poarte ochelarii și în timpul unei ceremonii de semnare a unor contracte în interiorul palatului, apoi la un hotel, la un forum de afaceri franco-omanez. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite precizări despre natura sau severitatea problemei oculare. [...]
