Știri
Știri din categoria Diverse
Boicotul televiziunilor din „pool”-ul Casei Albe a lăsat fără sunet o apariție publică a lui Trump, într-un episod care arată cât de mult depinde comunicarea prezidențială de infrastructura și regulile accesului comun al presei, potrivit Digi24.
Incidentul a avut loc luni, pe Peluza de Sud a Casei Albe, la o ceremonie de inaugurare a unui nou heliport, înainte ca Donald Trump să plece spre New York cu elicopterul Marine One. Imaginile furnizate de camerele proprii ale Casei Albe nu au surprins însă și declarațiile președintelui: pe transmisie s-a auzit în principal zgomotul unui elicopter aflat în apropiere, iar problema a fost semnalată inclusiv de Newsmax, una dintre puținele instituții media care au difuzat evenimentul.
„Evident, consecințele se resimt chiar aici. Nu se aude ce spune președintele.”
C-SPAN a anunțat, la rândul său, că nu va difuza un clip separat de la heliport, deoarece, în mod obișnuit, se bazează pe transmisiunea comună a presei și nu avea una disponibilă.
Episodul vine la câteva zile după ce Trump a interzis accesul CNN, MS NOW și Politico la Casa Albă, le-a calificat relatările drept „știri false” și le-a retras acreditările. Cele trei instituții media au intentat luni un proces, susținând că interdicția le încalcă drepturile garantate de Primul Amendament.
Ca reacție, celelalte patru rețele care participă la sistemul de acces comun — ABC, CBS, Fox News și NBC — au convenit să înceteze și ele transmisiunile despre Trump, un gest rar de solidaritate între competitori direcți. În absența unei echipe din acest sistem, evenimentul de luni a fost transmis printr-un singur flux video gestionat de Casa Albă, fără un microfon de rezervă care să capteze clar declarațiile.
„Pool”-ul de presă este un grup restrâns, rotativ, de aproximativ 20 de jurnaliști care rămân în apropierea președintelui la evenimente publice și distribuie către restul presei ce văd, aud și filmează. Pentru televiziune, cinci rețele — ABC, CBS, CNN, Fox News și NBC — asigură pe rând imagine și sunet în direct, care apoi sunt preluate de celelalte instituții media.
Potrivit Axios, acest sistem permite și redacțiilor din afara Washingtonului să relateze despre președinte folosind materialele furnizate de „pool”, fără să-și trimită propriii reporteri în deplasări.
Casa Albă a apărat interdicția, argumentând că niciunui post nu i se „cuvine” un loc pe teritoriul său. Un purtător de cuvânt a declarat pentru Axios că „știrile false nu au ce căuta în Biroul Oval al președintelui”, adăugând că instituțiile media pot transmite în continuare de dincolo de porți. Trump a susținut, separat, că accesul la Casa Albă a fost întotdeauna un privilegiu, nu un drept.
Recomandate
Avansul rebelilor Houthi spre strâmtoarea Bab al-Mandab ridică riscuri pentru transporturile maritime și petroliere , într-un moment în care Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la lovituri aeriene americane cerute de Arabia Saudită, potrivit Digi24 . Mișcarea Houthi îi apropie de Bab al-Mandab, o rută considerată crucială pentru navigație și pentru fluxurile de petrol. În paralel, intensificarea luptelor din Yemen a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni, pe fondul unei escaladări care, potrivit ONU, a împins cel puțin 125.000 de oameni să-și părăsească locuințele de la începutul lunii septembrie. De ce contează Bab al-Mandab în ecuația energetică Potrivit informațiilor prezentate, Houthi au preluat controlul asupra unei mari părți a coastei Yemenului la Marea Roșie de la forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită și au avansat spre zone din apropierea strâmtorii. Arabia Saudită ar fi folosit Bab al-Mandab ca rută alternativă pentru exporturile de petrol, pentru a ocoli perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În acest context, avansul unei grupări susținute de Iran „a extins conflictul mai larg din Orientul Mijlociu pe un nou front” și a amplificat amenințările la adresa aprovizionării globale cu energie, notează articolul. Semnale contradictorii de la Washington, presiune din partea Riadului New York Times a relatat că Trump „și-a schimbat de mai multe ori poziția” în ultimele zile, după solicitările Arabiei Saudite ca SUA să atace Houthi. Într-o convorbire descrisă de publicație, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi insistat ca Trump să intervină pentru a opri avansul Houthi; ulterior, Trump ar fi cerut Pentagonului să pregătească atacuri aeriene, dar apoi s-ar fi răzgândit din nou. În același timp, Trump a transmis public mesaje care sugerează o abordare de evitare a escaladării. În timpul unei vizite în Irlanda, la începutul lunii, el a spus că Houthi „ne-au sunat și nu vor să lupte cu noi” și că gruparea „permite navelor să treacă” prin Bab al-Mandab, adăugând că situația se va „rezolva foarte bine”. Lupte pe teren și eficiență limitată a atacurilor saudite Arabia Saudită ar fi lansat „sute de atacuri” asupra pozițiilor Houthi din munții Kahboub, însă gruparea susține că acestea au avut un impact redus asupra avansului. Confruntările s-au concentrat la periferia districtului Al-Wazi’iyah (provincia Taiz) și în Ras al-Ara, de-a lungul coastei Oceanului Indian, în zone care separă coasta Mării Roșii de orașul Aden, unde se află sediul guvernului. Potrivit unor surse citate de Reuters, Houthi urmăresc să securizeze zona din spatele forțelor lor din jurul Bab al-Mandab prin preluarea controlului asupra munților, ceea ce le-ar permite și deschiderea de noi fronturi. Ce urmează: risc de escaladare și presiune pe rutele de aprovizionare Articolul descrie o „nouă dilemă” pentru Trump: presiunea de a sprijini apărarea aliaților saudiți ai Washingtonului, dar și încercarea de a evita extinderea unui război nepopular declanșat în februarie împotriva Iranului. În același timp, prioritățile administrației ar include asigurarea unei părți din aprovizionarea cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, evitând o implicare mai amplă în Yemen. Datele privind anularea loviturilor și dinamica deciziilor de la Washington sunt prezentate ca relatări ale presei americane, preluate de The Guardian , ceea ce indică faptul că unele detalii rămân la nivel de informații atribuite, nu confirmări oficiale. [...]
Întâlnirea Zelenski –Trump de la New York readuce în discuție țintirea infrastructurii petroliere ruse, un subiect cu miză directă pentru piața energiei și pentru eventuale măsuri de dezescaladare , potrivit Digi24 . Cei doi lideri urmează să se vadă marți după-amiază, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , pe fondul reluării eforturilor americane de mediere pentru încheierea războiului început în 2022. Informația privind întâlnirea a fost confirmată, pentru AFP, de o sursă familiarizată cu situația, citată de Agerpres. Zelenski anunțase anterior că a convenit cu Trump să se întâlnească la New York, după o convorbire telefonică de duminică, fără să indice data. Atacurile asupra rafinăriilor, parte din discuția despre „dezescaladare” În convorbirea telefonică, Trump a adus în discuție ideea suspendării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere din Rusia. Potrivit sursei citate, nu ar fi fost vorba despre o cerere, ci despre un subiect ridicat în contextul discuțiilor privind măsuri de dezescaladare între Kiev și Moscova. Separat, Trump a scris pe rețelele sociale că Rusia „a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului împotriva Ucrainei”, susținând că multe rafinării de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. „Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune. Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze”, a afirmat Trump. Poziția Kievului: oprirea țintirii infrastructurii ucrainene, condiție pentru pași reciproci Ca reacție, Zelenski a transmis pe X o listă de „idei pentru instaurarea păcii”, începând cu „măsuri puternice de dezescaladare”. El a indicat că sectorul energetic al Ucrainei, infrastructura critică și exporturile de produse alimentare trebuie să nu mai fie ținte pentru Rusia, ceea ce ar duce, în viziunea sa, la măsuri corespunzătoare din partea Kievului. Totodată, Zelenski a avertizat că, dacă Moscova nu acceptă propunerile, Ucraina își va continua atacurile pe teritoriul Rusiei, argumentând că „natura războiului” face ca și agresorul să sufere, iar tehnologia permite acest lucru. Context: relansarea eforturilor de mediere ale SUA În același cadru, Digi24 notează că emisarii speciali ai Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, au fost la Kiev în septembrie pentru a relansa eforturile de mediere americane în conflict. Întâlnirea de marți de la New York este, astfel, un nou test pentru direcția acestor demersuri, în condițiile în care discuția despre atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse este legată explicit de posibile măsuri de dezescaladare. [...]
Administrația Trump pregătește un acord „masiv” pentru importuri de potasă din Belarus , într-o mișcare care ar putea schimba costurile cu îngrășămintele pentru agricultura americană și ar tensiona suplimentar relația comercială cu Canada, principalul furnizor al fermierilor din SUA, potrivit Digi24 . Donald Trump susține că potasa belarusă ar urma să fie „substanțial mai ieftină” decât cea cumpărată în prezent din Canada, în contextul în care liderul american și-a intensificat războiul comercial cu țara vecină. Potasa este o sare bogată în potasiu, folosită în principal la fabricarea îngrășămintelor, cu rol direct în creșterea randamentelor agricole. De ce contează: costurile la îngrășăminte și dependența de Canada Canada furnizează cea mai mare parte a potasei utilizate de fermierii americani, iar o eventuală reorientare către Belarus ar urmări, în logica anunțului, reducerea costurilor de aprovizionare. În practică, o astfel de schimbare ar avea implicații economice pentru lanțul de aprovizionare din agricultură și pentru relațiile comerciale dintre SUA și Canada, în condițiile în care potasa este un input esențial pentru producția agricolă. Obstacolul politic și de sancțiuni: Belarus, UE și Belaruskali Belarus este unul dintre cei mai mari producători mondiali, însă exporturile sale sunt afectate de sancțiuni. Uniunea Europeană interzice importurile de potasă din Belarus și a înghețat activele producătorului de stat Belaruskali. În plus, acordul ar veni în pofida represiunii regimului de la Minsk împotriva disidenților și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, notează Digi24, care citează Euronews. Context: negocieri SUA–Belarus și relaxarea sancțiunilor americane Anunțul se înscrie într-o serie de înțelegeri între Washington și Minsk. Negocierile conduse de emisarul american John Coale ar fi determinat regimul lui Aleksandr Lukașenko să grațieze sute de deținuți politici, în schimbul relaxării sancțiunilor americane impuse unor companii din Belarus, inclusiv din industria potasei. Belarus rămâne un aliat apropiat al Rusiei și a permis folosirea teritoriului său ca bază pentru invazia Ucrainei din 2022, iar mai recent a autorizat exerciții nucleare comune, potrivit aceleiași surse. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan depinde de 233 de voturi, iar semnalele politice indică o majoritate fragilă , în condițiile în care PSD își condiționează susținerea, iar UDMR vorbește deja despre un posibil pas înapoi înainte de vot. Potrivit Digi24 , premierul desemnat Siegfried Mureșan ajunge marți, la ora 16:00, în Parlament , pentru o întâlnire cu senatorii și deputații PNL, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a strânge sprijinul necesar în Parlament: 233 de voturi pentru învestirea Guvernului. În următoarele ore, Mureșan își va prezenta programul de guvernare partidelor parlamentare, pe fondul unei crize politice pe care le cere foștilor parteneri de coaliție să nu o adâncească. Condițiile PSD și presiunea timpului Mureșan spune că vrea să discute și cu social-democrații, însă PSD a transmis că nu va vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în programul de guvernare. În același context, liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. Semnalul UDMR: retragere înainte de vot, dacă nu există susținere Pe acest fond, liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a sugerat lui Mureșan că ar putea fi nevoie să se retragă înainte de votul din Parlament, dacă nu reușește să convingă PSD să susțină Guvernul. Ce urmează Întâlnirea de la ora 16:00 cu parlamentarii PNL și prezentarea programului către partidele din Parlament sunt pașii imediat următori. Rămâne de văzut dacă Mureșan va reuși să coaguleze cele 233 de voturi necesare și dacă se va ajunge efectiv la votul de învestitură. [...]
Siegfried Mureșan susține că reducerea risipei bugetare nu înseamnă austeritate , iar miza este ca resursele publice să fie redirecționate către servicii și investiții, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook , premierul desemnat afirmă că fiecare cheltuială „fără justificare” reduce banii disponibili pentru școli, spitale, infrastructură și investiții. În mesajul său, Mureșan spune că termenul „austeritate” este folosit frecvent în discursul politic pentru a ataca măsurile de eficientizare a statului și de reducere a cheltuielilor inutile. În opinia sa, adversarii politici etichetează automat drept „austeritate” orice încercare de „a pune ordine” în finanțele publice. Ce înseamnă, în logica lui Mureșan, „oprirea risipei” Europarlamentarul leagă direct risipa de subfinanțarea unor domenii publice și susține că reducerea cheltuielilor nejustificate ar trebui să elibereze resurse pentru priorități cu impact social și economic. El indică drept destinații ale banilor economisiți: școli; spitale; drumuri și infrastructură; investiții considerate necesare pentru România. Ce urmează: accent pe eficiență și „performanță” în instituții Mureșan afirmă că direcția urmărită este continuarea măsurilor de „punere în ordine” a finanțelor publice, reducerea risipei și cererea de performanță „acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor”. În încheiere, el rezumă obiectivul în termeni de alocare: banii publici să fie folosiți pentru nevoile oamenilor și investiții, nu cheltuiți fără justificare. [...]
AUR califică drept „proces politic” dosarul DIICOT în care sunt vizați Călin Georgescu și Ionel Rusen , susținând că nu se va dezice de fostul candidat la prezidențiale, după apariția unor informații despre interceptări în care este menționat și liderul partidului, George Simion , potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă publicației, AUR afirmă că „nu cade în capcana sistemului” și că rămâne alături de Călin Georgescu. Partidul susține că interceptarea invocată ar fi „veche de peste un an” și contestă relevanța ei în contextul măsurilor cerute în dosar. „Aceasta e dovada precisă că avem de-a face cu un proces politic. (…) Nu cădem în capcana sistemului și nu ne dezicem de Călin Georgescu (…) și domnul Simion a fost, este și va rămâne alături de domnia sa, considerăm acest nou dosar ca parte a loviturii de stat”, a transmis AUR, marți, pentru Digi24 . Ce apare în interceptări și de ce contează politic Potrivit unor surse judiciare citate de Digi24.ro, procurorii ar fi interceptat în 2025 mai multe discuții purtate de Călin Georgescu și Ionel Rusen în mașinile celor doi. Una dintre discuții ar fi avut loc pe 25 mai 2025, în mașina lui Ionel Rusen. În acea conversație, Georgescu i-ar fi spus lui Rusen: „Misiunea mea a fost să deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final”. Ulterior, fostul candidat ar fi afirmat că „toți s-au devoalat” și că are „poporul în spate”, cu referire la partidele politice. Ce urmează în dosar Conform informațiilor prezentate, Călin Georgescu și Ionel Rusen urmează să afle marți dacă vor fi arestați preventiv în dosarul DIICOT. Publicația notează că reacția AUR vine în acest context, după ce au apărut detalii despre interceptări și despre discuția privind „misiunea” lui Georgescu în politică. [...]
