Știri
Știri din categoria Diverse
O creștere a anxietății în rândul populației din Rusia, pe fondul atacurilor Ucrainei, devine o problemă internă pentru Kremlin și poate cântări politic mai mult decât evoluțiile de pe front, potrivit Bild.
Materialul pornește de la o „umfrage” (sondaj) despre consecințele atacurilor ucrainene și susține că, după ani în care războiul a părut „departe” pentru mulți ruși, percepția publică s-a schimbat. În această cheie, publicația citează un expert care afirmă că, pentru Kremlin, situația este „mai gravă decât orice hartă a desfășurării războiului”, sugerând că presiunea vine acum și din interior, nu doar din zona militară.
Unghiul principal al articolului este impactul operațional și politic al unei stări de teamă în societate: dacă războiul începe să fie resimțit direct de populație, Kremlinul se poate confrunta cu o problemă de control al narativului și al stabilității interne, chiar în timp ce încearcă să proiecteze „forță militară”, notează publicația.
Textul disponibil public include titlul, contextul general și referirea la un sondaj, însă detaliile concrete (rezultatele sondajului, metodologia, cine este expertul și argumentele complete) par a fi în spatele BILDplus, astfel că nu pot fi verificate din extrasul furnizat.
Recomandate
Moscova ridică miza diplomatică și tratează trupe străine în Ucraina drept „declarație de război” , într-un mesaj care complică discuțiile europene despre garanții de securitate și un posibil contingent internațional, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a spus că un eventual război între Rusia și Europa ar fi „complet diferit” și „foarte scurt”. Declarația a fost făcută miercuri și este atribuită agenției ruse de stat TASS. Linia roșie invocată de Kremlin: forțe străine în Ucraina Lavrov a reluat avertismentul președintelui Vladimir Putin, potrivit căruia desfășurarea unor forțe militare străine în Ucraina ar fi considerată de Moscova o declarație de război. Contextul este dat de discuțiile tot mai frecvente în rândul unor guverne europene privind consolidarea apărării și despre posibile aranjamente de securitate pentru Ucraina, inclusiv ideea unui contingent internațional. În același timp, Lavrov a susținut că Rusia nu se pregătește pentru o confruntare militară cu țările occidentale și nici nu ar fi interesată de una. Condițiile Rusiei pentru încheierea războiului Șeful diplomației ruse a afirmat că orice acord de încheiere a războiului din Ucraina ar presupune îndeplinirea a ceea ce Moscova numește obiectivele inițiale ale „operațiunii militare speciale” – termenul folosit de Kremlin pentru invazia la scară largă începută în februarie 2022. Lavrov l-a acuzat, de asemenea, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar încerca să elimine limba și cultura rusă din Ucraina. Potrivit materialului, Kievul respinge acuzațiile și susține că Rusia invocă protejarea vorbitorilor de limbă rusă ca pretext pentru agresiune. Escaladare verbală și către Polonia Separat, consilierul Kremlinului Nikolai Patrușev a declarat că Polonia „ar înceta să mai existe” ca stat în „două sau trei zile” dacă Varșovia ar intra într-un conflict militar cu Rusia. Afirmațiile vin după ce ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a spus la conferința Yalta European Strategy de la Kiev (12–13 septembrie) că NATO ar învinge Rusia „destul de repede” dacă Moscova ar ataca Alianța. Sikorski a invocat superioritatea aeriană a NATO și a estimat că statele europene membre ale Alianței au aproximativ 2.500 de aeronave militare. Patrușev l-a acuzat pe Sikorski că ar evalua capacitățile militare ale Rusiei într-un mod „amatoricesc” și a susținut că forțele ruse nu își folosesc întregul potențial în războiul din Ucraina. De ce contează Mesajul central transmis de Moscova – că prezența unor forțe străine în Ucraina ar echivala, în interpretarea Kremlinului, cu o „declarație de război” – pune presiune pe opțiunile europene de construire a unor garanții de securitate pentru Kiev și crește riscul de escaladare politică în jurul oricărei formule de „contingent internațional” discutate în Europa. [...]
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sprijin de iarnă pentru Ucraina, de 75 de milioane de euro, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit declarațiilor făcute de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , în Parlamentul European , relatează Digi24 . Miza este una operațională: reducerea riscului de întreruperi masive de utilități și limitarea presiunii umanitare în sezonul rece, într-un context în care Bruxelles-ul susține că Rusia „blochează” orice perspectivă de pace. Kallas a respins ideea, vehiculată inclusiv în interiorul UE, că Ucraina ar fi un obstacol în calea păcii și a indicat Rusia drept „singurul obstacol”, într-o intervenție care, potrivit Ukrinform, a avut loc pe 16 septembrie 2026. „Deschideți-vă ochii – Rusia este singurul obstacol în calea păcii.” Ce include sprijinul de 75 de milioane de euro și de ce contează Fondurile anunțate de Kallas sunt destinate pregătirii pentru iarnă, cu accent pe refacerea rapidă a condițiilor de locuire și pe echipamente de bază pentru populație. Potrivit declarațiilor citate, pachetul vizează: repararea și izolarea locuințelor; furnizarea de articole esențiale, inclusiv haine groase și pături; stații mobile de purificare a apei; generatoare. Kallas a încadrat pregătirea pentru iarnă drept o prioritate imediată, „pe locul al doilea” după sprijinul militar și consolidarea apărării aeriene, în condițiile în care UE anticipează o creștere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene. Presiune economică: atacurile asupra logisticii și efectul asupra prețurilor alimentare În aceeași intervenție, șefa diplomației UE a legat atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră, a navelor comerciale și a infrastructurii logistice de efecte economice mai largi: creșterea prețurilor la grâu și alimente și accentuarea insecurității alimentare la nivel mondial. Kallas a spus că lucrează cu parteneri internaționali la un moratoriu privind Marea Neagră. Tot ca exemplu de impact asupra lanțurilor de aprovizionare, Kallas a afirmat că Rusia ar fi distrus aproximativ 90% din infrastructura de depozitare a alimentelor din Ucraina în ultimele luni și că UE ajută Ucraina să-și mărească capacitatea de depozitare a cerealelor. Context: sancțiuni și dimensiunea sprijinului UE Kallas a susținut menținerea presiunii asupra Rusiei și continuarea sprijinului pentru Ucraina, menționând că UE a adoptat 21 de pachete de sancțiuni care vizează peste 3.000 de persoane și entități. Conform declarațiilor sale, sprijinul total al UE și al statelor membre pentru Ucraina depășește 220 de miliarde de euro de la începutul războiului. Separat, în cadrul dezbaterilor despre securitatea europeană, Kallas a cerut statelor membre să consolideze cooperarea în domeniul informațiilor și protecția infrastructurii critice, ca răspuns la amenințări hibride atribuite Rusiei. [...]
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24 . Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”. Ce urmărește UE în relația cu Canada Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care: tehnologie; apărare; energie; minerale critice; inteligență artificială; securitate economică. De ce contează: tarifele și comerțul, miza imediată Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA. Ce urmează și care sunt limitele propunerii Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot. Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o majoritate PSD–PNL , iar miza imediată este evitarea unui Executiv fragil care ar putea bloca inclusiv bugetul, potrivit Digi24 , după consultările de la Palatul Cotroceni dintre Kelemen Hunor și președintele Nicușor Dan . Kelemen Hunor a spus că prioritatea ar trebui să fie formarea „unui guvern stabil, cu puteri depline”, nu declanșarea alegerilor anticipate. În opinia sa, căderea viitorului guvern în Parlament ar deschide calea anticipatelor, scenariu pe care îl descrie drept constituțional și democratic, dar nedorit ca „primă soluție”. De ce contează: bugetul și guvernarea depind de o majoritate funcțională Liderul UDMR a legat explicit stabilitatea politică de capacitatea guvernului de a guverna și de a trece proiecte prin Parlament, inclusiv bugetul. El a avertizat că un premier desemnat și votat, dar rămas fără sprijinul unei majorități, ar avea dificultăți imediate în a-și implementa programul. În acest context, Kelemen Hunor a subliniat rolul PSD în ecuația majorității parlamentare: „Fără PSD nu e majoritate. PSD, PNL, UDMR au majoritate. Există această posibilitate.” Condiția UDMR și opțiunile de formulă guvernamentală Ulterior declarațiilor de la Cotroceni, Kelemen Hunor a precizat într-o postare pe Facebook că UDMR este pregătită să voteze un guvern dacă acesta va fi susținut și de PSD și PNL . Totodată, el a spus că nu este încă limpede ce tip de Executiv se conturează: guvern politic, guvern tehnocrat, guvern format din specialiști din ministere. Kelemen Hunor a indicat și varianta unui guvern de specialiști cu experiență în ministere, care „își cunosc domeniul și au autoritate și experiență”, afirmând că „deocamdată nu se conturează o altă soluție”. Profilul premierului: negociere, autoritate și atenție la deficit În viziunea președintelui UDMR, viitorul premier trebuie să aibă autoritate în Executiv, capacitate de negociere cu partidele parlamentare și experiență administrativă. El a adăugat că șeful guvernului trebuie să țină cont de deficit, de starea economiei și de capacitatea statului de a colecta venituri bugetare. „Să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme.” Kelemen Hunor a mai spus că la consultări nu s-a discutat despre un nume concret pentru funcția de prim-ministru și a reiterat că nu s-a autopropus. De asemenea, a afirmat că președintele Nicușor Dan nu le-a comunicat un calendar pentru desemnarea premierului, urmând ca momentul să fie clarificat după încheierea consultărilor. [...]
Grupul minorităților cere amânarea desemnării premierului din lipsă de majoritate , un semnal că blocajul politic riscă să se prelungească și să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Solicitarea a fost formulată de liderul grupului, Varujan Pambuccian , după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan . Pambuccian a spus că, după trei-patru luni, „nu s-a schimbat nimic, aproape nimic” și că „nu există în momentul de față o majoritate certă”, motiv pentru care i-a cerut președintelui să amâne propunerea de premier. El și-a exprimat speranța ca „într-o săptămână, două” situația să se poată schimba „sub presiunea realității”, invocând probleme „foarte serioase” care țin de „viața de zi cu zi”. Miza: fără majoritate, desemnarea riscă să rămână fără efect În evaluarea liderului deputaților minorităților naționale, cheia este existența unei majorități parlamentare, iar în lipsa ei „nu se poate merge mai departe”. Mesajul sugerează că o nominalizare făcută înaintea unei înțelegeri politice ar putea prelungi criza, în loc să o închidă. Întrebat despre varianta alegerilor anticipate, Pambuccian a respins ideea ca soluție imediată, afirmând că România se află într-o „criză profundă” care „nu mai trebuie prelungită”, deoarece duce la „deteriorarea vieții de zi cu zi a oamenilor”. Ce spune despre formulele de guvernare, inclusiv cu AUR Referitor la cooptarea AUR la guvernare, Pambuccian a declarat că „orice formulă care dă stabilitate și care permite deblocarea crizei este o formulă funcțională”, dar a adăugat că aceasta trebuie să fie „rațională”. În același context, a avertizat asupra unor riscuri legate de „diluarea democrației” și a spus că anumite „lucruri care par minore” ar trebui evitate, pentru că un guvern format „în jurul acestor lucruri” ar putea fi „mai rău decât cum suntem acum”. Rolul președintelui, în limitele Constituției Pambuccian a susținut că președintele „nu poate face nimic” în absența unei majorități și a avertizat că o intervenție „brutală” ar putea fi interpretată ca neconstituțională. În opinia sa, soluția trebuie să vină de la parlamentari și partidele din Parlament, prin consultări „serioase”, pentru a construi o majoritate „cu votul fiecăruia”, nu „cu un vot dat în numele unui grup parlamentar”. Președintele Nicușor Dan are consultări cu liderii și reprezentanții formațiunilor politice parlamentare pentru a pune capăt crizei politice care durează de „mai bine de patru luni”, mai notează Digi24. [...]
