Știri
Știri din categoria Diverse
Mai multe firme românești din industria de apărare își caută parteneriate și finanțare pentru extindere, inclusiv în Ucraina, pe fondul accelerării proiectelor legate de NATO, potrivit Digi24, care relatează de la forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO din Turcia.
Un exemplu este compania condusă de Bogdan Ochiană, care spune că a deschis o subsidiară la Kiev, unde a făcut „foarte multe teste” și continuă colaborarea cu instituții și companii ucrainene. În paralel, firma este în „discuții relativ finale” cu câteva companii din Ucraina pentru posibilitatea creării unui joint venture (asociere de tip parteneriat) în România, cu anunțuri așteptate „în următoarele luni”, dar detaliile rămân confidențiale.
Ochiană afirmă că participarea la summit, cu susținerea statului român, este o premieră pentru compania sa, înființată de „doi ani și jumătate”. El spune că a fost nominalizat de Guvernul României și de Ministerul Economiei pentru a reprezenta România în unele paneluri și pentru discuții directe cu industria din alte țări.
În evaluarea sa, două elemente sunt decisive pentru dezvoltarea accelerată a producției de drone:
Totodată, CEO-ul menționează că firma are investitori germani și americani, dar că, în aceste condiții, acționariatul românesc este „diluat” ca pondere.
În același material, Horia Răzvan Botiș, reprezentant oficial al României la DIANA (acceleratorul NATO pentru inovare), leagă semnarea de achiziții de echipament și tehnică militară din Turcia de obiective de securitate în regiunea Mării Negre. El susține că este important ca România să închidă acorduri atât pe componenta industrială, cât și pe cea de securitate cu Turcia, invocând capacitățile industriale ale acesteia.
Botiș explică și mecanismul achizițiilor comune la nivelul NATO: țările interesate notifică agenția de achiziții a NATO, trimit specificații tehnice și contribuie la un buget comun, iar agenția face achiziția în numele statelor participante. România, spune el, participă și va participa și pe viitor la astfel de achiziții comune.
Datele financiare, dimensiunea exactă a investițiilor și numele companiei care a deschis subsidiara la Kiev nu sunt precizate în fragmentul disponibil din sursă.
Recomandate
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Restricționarea bruscă a Starlink arată cât de vulnerabile sunt operațiunile militare ucrainene la decizii comerciale luate fără preaviz , după ce SpaceX ar fi limitat viteza terminalelor folosite de Ucraina, afectând desfășurarea unor misiuni, potrivit Libertatea . Măsura ar fi fost aplicată în noaptea de marți spre miercuri, conform lui Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Volodimir Zelenski , care a scris pe X că limitarea vizează terminalele Starlink aflate în mișcare. Ce restricție ar fi introdus SpaceX și ce servicii ar fi vizate Beskrestnov susține că SpaceX a impus o restricție de viteză pentru terminalele Starlink aflate în mișcare, fără informare prealabilă către forțele ucrainene. Potrivit declarației sale, limitarea se aplică „pachetului de servicii militare” StarShield și plafonează viteza la 100 de mile pe oră (160 de kilometri pe oră). Într-o declarație pentru AFP, consilierul a spus că lipsa avertizării ar fi dus la întreruperea mai multor misiuni și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”, fără a prezenta dovezi în acest sens. Impact operațional: logistică și coordonare în zonele de conflict Un oficial ucrainean citat de AFP a indicat că întreruperea „restricționează grav logistica, în primul rând”. Același oficial a afirmat că problemele au început să fie observate încă de marți seara, în paralel cu un atac balistic rusesc lansat miercuri dimineață asupra Ucrainei. În contextul războiului, sistemul Starlink este descris ca fiind crucial pentru coordonarea dronelor și menținerea comunicațiilor în zonele de conflict, ceea ce face ca orice modificare neanunțată să aibă efecte imediate în teren. Context politic și limita informațiilor disponibile Decizia SpaceX este prezentată ca venind într-un moment sensibil, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe rețelele sociale un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina și a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Totuși, materialul notează explicit că Beskrestnov nu a furnizat dovezi că restricția Starlink ar fi fost legată de presiunile SUA asupra Ucrainei, iar Casa Albă nu a comentat pe acest subiect. Ce urmează: căutarea unei alternative la Starlink Volodimir Zelenski a declarat în august că Ucraina lucrează la dezvoltarea unei alternative la Starlink, împreună cu o „țară europeană” neprecizată. Potrivit AFP, episoadele de schimbări neanunțate în utilizarea Starlink ridică întrebări privind stabilitatea sprijinului tehnologic oferit de SpaceX pe durata conflictului. [...]
Vânzarea Șantierului Naval Mangalia la 138 mil. euro (aprox. 690 mil. lei) a reaprins disputa politică privind cine răspunde pentru pierderile statului , după ce ministrul interimar al Economiei și Apărării, Radu Miruță, a respins acuzațiile lansate de Victor Ponta și de PSD și a susținut că, la preluarea mandatului, ar fi găsit pregătită o vânzare a activului la 10 milioane de euro (aprox. 50 mil. lei), potrivit Digi24 . Miruță afirmă că „toată documentația era făcută” pentru o vânzare la 10 milioane de euro și spune că poate demonstra cu documente această situație, adăugând că „niciun om de la PSD nu a contestat” afirmațiile sale. În același timp, el îi cere lui Victor Ponta să își probeze acuzațiile și susține că șantierul a ajuns în situația actuală și din cauza unor decizii luate în perioada în care Ponta era premier, menționând că ANAF ar fi constatat transferuri „cu prețuri artificiale”. Tranzacția: 138,03 milioane de euro, cumpărător Rheinmetall Real Estate România În contextul acestei dispute, Digi24 amintește că CITR , lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, a anunțat vineri, 9 octombrie, vânzarea șantierului în urma unei licitații, la prețul de 138.034.320,47 milioane de euro, fără TVA . (În textul sursă, valoarea este redată exact astfel.) Câștigătorul licitației este Rheinmetall Real Estate România SRL . CEO-ul CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat că vânzarea ar crea posibilitatea reluării activității și ar închide un proces „complex de valorificare”. Acuzațiile lui Victor Ponta: banii ar merge către lichidator și Damen Olanda Victor Ponta a susținut, într-o postare pe rețelele sociale citată de Digi24, că Miruță „a reușit să le dea celor de la Rheinmetall întregul Șantier Mangalia, la care statul avea 51% din acțiuni” și că „cele 138 de milioane de euro” provenite „prin Programul SAFE” ar merge „în totalitate la lichidatorul judiciar” și mai departe „la DAMEN Olanda”. În aceeași postare, Ponta îl acuză pe Miruță și în legătură cu CNAIR, afirmând că ar vrea să schimbe conducerea și să semneze „în weekend” contracte „de miliarde de euro” cu firme străine. Replica lui Miruță pe CNAIR: concursuri de selecție, în limitele legii Miruță respinge acuzațiile privind CNAIR și spune că nu ar exista „nicio misiune” în jurul companiei, ci doar o propunere de organizare a concursurilor de selecție pentru unii membri ai conducerii cărora le expiră mandatul. Potrivit lui, legea îi permite inițierea procedurii cu șase luni înainte de expirarea mandatelor, iar concursul ar fi fost început cu „criterii corecte” legate de management și eficiență. Miza economică imediată rămâne distribuția efectivă a banilor din tranzacție și reluarea activității la Mangalia, pe fondul unei confruntări publice în care părțile își dispută responsabilitatea pentru modul în care a fost administrat unul dintre cele mai importante active industriale. [...]
Blocajul de la Capidava a întârziat exporturile de cereale pe Dunăre și a generat pierderi pentru armatori , după ce o navă supraîncărcată a eșuat și a paralizat traficul fluvial între Galați și Constanța timp de circa o săptămână, potrivit Digi24 . Peste 100 de nave, majoritatea încărcate cu cereale, au rămas blocate pe ambele sensuri de navigație, ceea ce a împins în lanț termenele de livrare și a crescut costurile operaționale pentru transportatori. Reprezentanții firmelor de navigație spun că au făcut sesizări repetate către autorități până la deblocarea zonei. Ce a provocat blocajul Conform relatării, incidentul a pornit de la o navă încărcată peste limita permisă, care a rămas blocată și a obturat canalul navigabil în zona Capidava. Primarul comunei Topalu, Valentin Stanciu, explică faptul că supraîncărcarea a contribuit la eșuare și la imposibilitatea navei de a elibera singură traseul. Intervenția și reluarea navigației Traficul a fost reluat după lucrări de dragaj. Inginerul Răzvan Oana, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, spune că intervențiile au fost îngreunate de debitul scăzut al Dunării și de duritatea stratului din albie care a trebuit îndepărtat. „Intervențiile au fost dificile din cauza lipsei de aluviuni, cu debitul scăzut al Dunării și stratul care a trebuit scos din albia fluviului era foarte tare. Din perimetrul de dragaj s-au scos aproximativ 7.000 - 8.000 de metri cubi.” Impactul economic: întârzieri și costuri suplimentare Pentru operatori, blocajul s-a tradus în consum de combustibil și costuri cu echipajele, în timp ce navele au staționat. Directorul unei firme de navigație, Cătălin Țigănuș, afirmă că doar compania sa avea zeci de nave cu cereale care așteptau descărcarea în Constanța. „Sunt întârzieri foarte mari! Numai noi avem 36 de nave încărcate cu cereale, care așteaptă să fie descărcate în Constanța. Faptul că au stat navele blocate și au consumat motorină, echipajele sunt plătite, asta înseamnă pierderile de armatori în momentul de față.” Digi24 notează că navigația în zona Capidava a fost blocată mai bine de o săptămână, iar efectele întârzierilor se resimt pe ruta fluvială folosită pentru transportul cerealelor către Portul Constanța . [...]
UDMR pune sub semnul întrebării scenariul dizolvării Parlamentului , iar mesajul are miză de stabilitate politică într-un moment în care partidele negociază susținerea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că informația potrivit căreia președintele Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului este „o simplă speculație” și „o cacealma”. Csoma Botond afirmă că nu crede că amenințarea ar fi reală și sugerează că ar putea fi folosită ca instrument de presiune pentru accelerarea învestirii guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, cu obiectivul ca acesta să treacă „săptămâna viitoare”. „Eu nu cred chestia asta, cred că e o simplă speculație. (...) E o cacealma, după părerea mea.” Ce transmite UDMR: vot pentru guvern și disponibilitate pentru un acord În același context, Digi24 relatează că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că formațiunea va vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în Parlament Luca Niculescu, indiferent dacă Executivul va fi unul tehnocrat sau „format în jurul PSD”. UDMR se declară, de asemenea, gata să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat. Întrebat ce ar trebui să conțină un astfel de acord, Csoma Botond spune că nu poate oferi „toate detaliile”, dar indică teme mari pe care le consideră prioritare: bugetul pe 2027; legea salarizării unice; o posibilă majorare a pensiilor anul viitor. De ce contează: stabilitatea majorității și predictibilitatea deciziilor Mesajul UDMR mută accentul de la un scenariu de criză (anticipate/dizolvare) la negocierea unei majorități funcționale, măcar pe anumite subiecte, pentru ca viitorul guvern să nu rămână „în derivă” după învestire, potrivit declarațiilor lui Csoma Botond. În lipsa unor confirmări oficiale în material privind intenția președintelui, afirmațiile rămân la nivel de poziționare politică și interpretare a informațiilor vehiculate despre posibila dizolvare a Parlamentului. [...]
Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Yemen ridică riscul de șocuri pe lanțul regional al energiei , după ce Arabia Saudită a lovit un depozit strategic de petrol de la periferia capitalei Sana’a, într-o nouă escaladare a confruntării cu rebelii Houthi, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Guardian. Atacul a vizat depozitul Central Sabaha Station, în vestul orașului, descris ca având rezervoare mari ce „adesea conțin cantități substanțiale de produse petroliere”. Totuși, Compania Petrolieră din Yemen a declarat că instalațiile sale de stocare erau goale în momentul loviturii, ceea ce face neclar impactul imediat asupra disponibilității de combustibili la nivel local. Înainte de lovituri, un purtător de cuvânt saudit a avertizat civilii să părăsească zona vizată. Răspuns la atacul asupra aeroportului din Riad și amenințări către Aramco Loviturile asupra depozitului de petrol sunt prezentate ca un răspuns al Arabiei Saudite la atacul Houthi asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad , produs sâmbătă, în urma căruia au murit 13 persoane și 300 au fost rănite. Aeroportul ar urma să rămână închis cel puțin până sâmbătă, o întrerupere cu efect direct asupra funcționării economiei și asupra mesajului de siguranță pe care Riadul încearcă să-l transmită investitorilor. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt Houthi a avertizat angajații și cetățenii din apropierea oricărei instalații afiliate companiei Aramco Petroleum din Riad să evacueze zona, susținând că ar fi „o țintă legitimă”. Extinderea loviturilor și miza rutelor de transport Pe lângă depozitul de la Sana’a, au fost lovite și depozite de petrol ale grupării Houthi din portul Ras Isa (Hodeidah), în „10 valuri de bombardamente”, care ar fi urmărit să imobilizeze armata Houthi în contextul avansului acesteia spre sud, inclusiv către Taiz. De asemenea, saudiții au lovit ceea ce consideră o ascunzătoare a conducerii Houthi în zona Bani Mu’in, în districtul de frontieră Razih (vestul provinciei Saada). Contextul mai larg al escaladării include controlul unor zone-cheie de-a lungul Strâmtorii Bab el-Mandeb , descrisă ca o cale navigabilă crucială pentru transportul petrolului din Golf și al altor mărfuri, la capătul sudic al Mării Roșii. De ce contează: conflictul se mută pe infrastructura energetică Materialul indică o intensificare a confruntării prin lovirea și amenințarea explicită a infrastructurii energetice. Un specialist citat, Baraa Shiban (Royal United Services Institute), avertizează că Arabia Saudită întâmpină dificultăți în a răspunde la tehnologia îmbunătățită a armamentului Houthi, în special drone mai mici, care zboară la altitudine joasă și sunt mai greu de detectat. În teren, Houthi s-ar fi apropiat de Taiz suficient cât să lanseze rachete asupra zonelor rezidențiale, iar autoritățile locale au cerut sprijin militar, pe fondul avertismentelor din sănătate publică privind lipsa medicamentelor pentru pacienții de la terapie intensivă. În paralel, forțele aliniate guvernului au trimis întăriri în districte din guvernoratele Lahij și Al-Waz’iyya. Separat, în dinamica internă anti-Houthi, Consiliul de Tranziție din Sud (STC) își crește rolul, deși obiectivul său principal rămâne secesiunea sudului Yemenului, ceea ce complică perspectiva unei coaliții coerente pe termen mediu. [...]
