Știri
Știri din categoria Diverse
Lotul 1 din A0 Nord a ajuns la 68%, dar CNAIR cere accelerarea lucrărilor pentru a prinde termenul din aprilie 2027, potrivit Digi24. Mesajul directorului CNAIR, Cristian Pistol, indică faptul că ritmul actual nu este uniform pe întregul șantier, iar sectoarele rămase în urmă pot pune presiune pe calendarul contractual.
Asocierea de constructori români și italieni Retter–Pizzarotti lucrează pe cei 17,5 km ai lotului Joița–Corbeanca, cu 780 de muncitori și 340 de utilaje, conform datelor transmise de șeful CNAIR.
Pe sectorul cuprins între km 12 și km 20 au fost așternute primele două straturi de asfalt (stratul de bază și binderul), urmând stratul de uzură și marcajele, după finalizarea altor lucrări din șantier.
În același timp, CNAIR indică un progres aproape complet la terasamente (99%), iar lucrările continuă în paralel la:
Pe sectorul dintre km 2+300 și km 12+100 se lucrează la terasamente și la rampele pasajelor peste autostradă de la km 4+552 și km 7+864, ceea ce sugerează că aici se concentrează o parte din „sectoarele rămase în urmă” menționate de conducerea CNAIR.
La pasajul peste DJ601A (km 2+475) și la podurile peste râul Dâmbovița (km 2+999) și peste râul Bâldana (km 4+042), constructorii lucrează la plăcile de suprabetonare.
Pentru podul peste râul Colentina, liniile CF 300 București–Ploiești și CF Mogoșoaia–Buftea, precum și pentru breteaua de la nodul rutier DN1A (km 10+762), lucrările sunt în etapa de suprastructură. Pasajele de la km 12+130, km 18+303 și km 19+595 au suprastructura deja finalizată.
Cristian Pistol afirmă că, pentru respectarea termenului contractual de finalizare (aprilie 2027), este necesară accelerarea pe sectoarele rămase în urmă, iar CNAIR „monitorizează permanent” ritmul de execuție pe întregul lot.
Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 815,07 milioane lei (fără TVA). Autostrada de Centură a Capitalei (A0) este prezentată ca proiect cu rol economic major pentru regiunea București–Ilfov, care asigură în prezent circa 25% din PIB-ul României.
Recomandate
DNA a estimat un prejudiciu de 14,8 milioane de lei într-un dosar de evaziune fiscală din zona reciclării deșeurilor metalice, în care patru persoane au fost plasate sub control judiciar, potrivit Digi24 . Cazul este relevant pentru companiile din lanțul de colectare–reciclare, deoarece vizează modul în care sunt raportate și decontate cantitățile reciclate în relația cu organizațiile care preiau obligațiile legale ale producătorilor. Administratorul unei companii a fost pus sub control judiciar și obligat să plătească o cauțiune de 500.000 de lei. Alte trei persoane – directorul executiv, contabila societății și consultantul pe protecția mediului – sunt cercetate sub control judiciar pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. Mecanismul investigat: raportări „fictive” către OIREP Procurorii DNA susțin că firma, care are ca obiect colectarea și reciclarea deșeurilor metalice, ar fi aplicat un „mecanism economico-financiar” prin care ar fi încasat bani de la Organizațiile care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP) – entități autorizate de Ministerul Mediului care preiau, contra cost, obligațiile legale ale producătorilor și importatorilor privind reciclarea deșeurilor. În acest cadru, organizațiile decontează serviciile prestate și certifică îndeplinirea obligațiilor de reciclare asumate de producători. Ce cantități ar fi fost declarate și ce ar fi fost în realitate Potrivit DNA, administratorul urmărit penal ar fi evidențiat în contabilitate și în documente justificative operațiuni fictive, declarând că ar fi recepționat și reciclat 7.404 tone de „ambalaje metalice”. În realitate, susțin procurorii, ar fi fost vorba de deșeuri de fier vechi: compania ar fi achiziționat deșeuri metalice de fier și oțel de la alte societăți din țară, pe care ulterior le-ar fi exportat în Turcia ca deșeuri metalice, dar în documentele transmise către OIREP aceleași deșeuri ar fi fost trecute nereal ca „ambalaje metalice” reciclate. Impactul economic: prejudiciu la buget Prejudiciul estimat de procurori la bugetul de stat este de 14,8 milioane de lei, conform informațiilor prezentate de publicație. Ancheta este în desfășurare, iar articolul nu oferă detalii despre perioada exactă a faptelor sau despre măsuri suplimentare față de controlul judiciar și cauțiunea stabilită. [...]
BYD testează apetitul pieței pentru hipermașini electrice „relativ accesibile”, după ce Denza Z a strâns peste 1.000 de comenzi în 24 de ore , potrivit Mobilissimo . Semnalul e important pentru industrie: un producător chinez încearcă să ducă performanța de top într-o zonă de preț care, cel puțin pe piața de origine, coboară mult sub etichetele tradiționale ale segmentului. Ce vinde BYD prin Denza Z: performanță de hipermașină, prețuri sub supercarurile consacrate Denza Z este descrisă ca o hipermașină electrică de 1.582 CP, disponibilă în trei versiuni: Coupe, Spider (decapotabil) și Racing. În varianta de top, Denza Z Racing accelerează de la 0 la 100 km/h în 1,96 secunde, are trei motoare electrice și o viteză maximă de 350 km/h. Versiunile Coupe și Spider ajung la 100 km/h în 2,25 secunde, respectiv 2,30 secunde. La nivel de poziționare, modelul este plasat ca rival pentru Porsche 911 Turbo S, însă diferența majoră vine din prețurile indicate în material: Denza Z (bază): 88.000 euro (aprox. 440.000 lei) Denza Z Spider: 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) Denza Z Racing: în jur de 152.000 euro (aprox. 760.000 lei) În Europa, aceeași sursă indică un preț de 160.000 euro (aprox. 800.000 lei) De ce contează: „bariera de preț” se mută, iar Europa ar putea plăti prima de import Din perspectiva pieței, combinația dintre performanțe extreme și un prag de intrare de 88.000 euro sugerează o strategie de volum (sau cel puțin de tracțiune rapidă în precomenzi) într-un segment în care, de regulă, prețurile urcă mult mai sus. Totodată, diferența menționată pentru Europa (160.000 euro) indică faptul că avantajul de preț ar putea fi semnificativ erodat la export, ceea ce mută discuția dinspre „disrupție” spre „cât din avantaj rămâne după costuri și marje”. Încărcare rapidă și platformă nouă: argumentul tehnologic din spatele produsului Denza Z folosește baterii Blade de generația a doua, pe arhitectură de 800 V (tensiune mai mare, asociată în general cu încărcare mai rapidă), iar sursa menționează încărcarea de la 10% la 70% în 5 minute. Modelul este construit pe platforma e3 și vine cu suspensii adaptive DiSus-M, un volan cu control fizic (nu butoane tactile) și un sistem de infotainment de 12,8 inchi, plus sistem audio Devialet. Publicația notează și că ar urma un tur la Nürburgring în toamna acestui an, un test cu miză de imagine pentru credibilitatea performanțelor în fața pieței europene. [...]
Dizolvarea Knessetul ui împinge Israelul în alegeri anticipate și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care premierul Benjamin Netanyahu încearcă să-și conserve majoritatea și să-și treacă agenda legislativă, potrivit Stirile Pro TV . Parlamentul israelian s-a dizolvat vineri dimineață, după ce a adoptat mai multe proiecte de lege în ultimele momente ale coaliției de guvernare conduse de Netanyahu. Knessetul urma să intre în vacanța de vară, însă nu se va mai reuni până la alegerile programate pentru 27 octombrie, notează Associated Press, citată de publicație. Miza politică este ridicată pentru Netanyahu pe fondul apropierii de a treia comemorare a atacului din 7 octombrie, care a declanșat aproape trei ani de război. În același timp, sondajele din Israel indică o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidele de opoziție, conduse de fostul prim-ministru Naftali Bennett și de un fost șef al armatei, de orientare centristă. Legi controversate, pe final de mandat În ultima săptămână, Knessetul a adoptat mai multe legi controversate în ședințe maraton, în condițiile în care Netanyahu a încercat să forțeze trecerea unor proiecte considerate prioritare. Printre acestea, la începutul săptămânii, parlamentul a adoptat două proiecte de lege care „opresc efectiv” înrolarea bărbaților ultraortodocși în armată, într-o încercare de a asigura aderarea partidelor ultraortodoxe la coaliția lui Netanyahu în viitorul guvern. Separat, au fost adoptate și proiecte de lege legate de încercările premierului de a reforma sistemul judiciar, inclusiv măsuri care sporesc controlul guvernului asupra mass-mediei audiovizuale și slăbesc rolul procurorului general. Procurorul general Gali Baharav-Miara s-a opus reformei și a fost o țintă frecventă a lui Netanyahu și a dreptei israeliene, potrivit aceleiași surse. Un mandat complet, rar în Israel Președintele Knessetului, Amir Ohana, a anunțat dizolvarea legislativului, punctând că mandatul a fost dus la capăt. „Ne încheiem mandatul de patru ani, am adoptat nouă bugete și sute de proiecte de lege; vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, datorită căreia am reușit împreună să ducem la bun sfârșit un mandat de patru ani.” Finalizarea unui mandat complet de patru ani este un eveniment rar în istoria Israelului: ultima dată când un guvern a îndeplinit un mandat complet fără alegeri anticipate a fost în 1988. Între 2019 și 2022, israelienii au fost chemați la urne de cinci ori, iar țara organizează alegeri, în medie, la fiecare 2,4 ani, ceea ce o plasează aproape de coada clasamentului OCDE la intervalul dintre alegeri, un indicator al instabilității politice, potrivit Institutului pentru Democrație din Israel, citat în material. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran riscă să tensioneze transportul de petrol prin Golful Oman , după ce Washingtonul a lovit infrastructură în Iran și a intervenit direct asupra unei nave comerciale, potrivit Antena 3 . În materialul video publicat de Antena 3, SUA sunt prezentate ca bombardând poduri în Iran, într-un nou episod de escaladare în regiunea Golfului. În paralel, aceeași sursă relatează confiscarea unui petrolier în Golful Oman, o zonă-cheie pentru rutele maritime din proximitatea Strâmtorii Ormuz . De ce contează pentru economie: risc mai mare pe rutele energetice Combinația dintre lovituri asupra infrastructurii și intervenții asupra navelor comerciale ridică miza pentru operatorii de transport maritim și pentru lanțul de aprovizionare cu energie. În astfel de episoade, riscul perceput crește rapid, iar consecințele tipice pot include costuri mai mari de asigurare și o prudență sporită a companiilor care operează în zonă. Materialul Antena 3 nu oferă detalii despre identitatea petrolierului, pavilion, proprietar, încărcătură sau despre baza legală a confiscării, astfel că amploarea efectului imediat asupra fluxurilor comerciale nu poate fi evaluată din informațiile disponibile. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate: SUA ar fi bombardat poduri în Iran; SUA ar fi confiscat un petrolier în Golful Oman. Nu sunt precizate în material data exactă a operațiunilor, amploarea pagubelor, eventuale reacții oficiale ale Iranului sau dacă există victime ori întreruperi confirmate ale traficului maritim. În lipsa acestor elemente, impactul operațional și economic rămâne, deocamdată, la nivel de risc și potențial de escaladare. [...]
Amenda antitrust de 4,6 miliarde de euro plătită de Google intră în bugetul UE și poate reduce contribuțiile statelor în 2026 , ceea ce ar aduce un răgaz guvernelor cu finanțe publice sub presiune, potrivit Digi24 , care citează Politico . Suma provine din sancțiunea aplicată în 2018 pentru încălcarea regulilor de concurență, după ce Comisia Europeană a concluzionat că Google a impus restricții producătorilor de smartphone-uri care foloseau Android. Curtea Europeană de Justiție a confirmat hotărârea la începutul acestei luni, iar plata amenzii a deschis calea includerii banilor în veniturile UE. Ce se schimbă în bugetul UE pe 2026 Bugetul Uniunii este alimentat în principal din contribuțiile guvernelor, iar veniturile Comisiei (inclusiv amenzi și taxe vamale) sunt virate automat în fondul comun. În cadrul ciclului bugetar anual, UE și Parlamentul European au convenit anul trecut asupra alocării unui buget de 192 de miliarde de euro pentru 2026. Pe parcursul anului, Comisia urmează să propună modificări ale bugetului, iar următoarea serie de amendamente — așteptată mai târziu în acest an — va lua în calcul veniturile noi de 4,6 miliarde de euro plătite de Google, a spus un oficial al Comisiei pentru Politico. „Cu excepția cazului în care autoritatea bugetară [Consiliul și Parlamentul European] decide altfel, acest lucru are ca efect reducerea contribuției la VNB [venitul național brut] datorată de statele membre.” De ce contează pentru statele membre În termeni practici, includerea amenzii în bugetul comun poate însemna contribuții mai mici ale statelor membre în 2026, într-un moment în care mai multe guverne se confruntă cu bugete naționale restrânse, pe fondul prețurilor mai mari la energie și al unei creșteri economice sub așteptări. Digi24 notează că amenda ar putea genera economii de 1 miliard de euro pentru Germania, care contribuie cu aproximativ un sfert la fondul total de numerar al UE. Pentru Berlin, reducerea ar conta și în contextul în care raportul dintre PIB și deficit se apropia de limita de 3% stabilită de UE pentru 2026, prag a cărui depășire poate atrage sancțiuni. Context: negocierile pentru bugetul 2028–2034 rămân dificile Deși veniturile suplimentare pot acoperi nevoi imediate, ele nu rezolvă disputa mai amplă dintre capitale privind viitorul buget pe șapte ani, care ar urma să intre în vigoare în 2028. Pentru finanțarea viitorului fond de 2 trilioane de euro, Franța insistă pentru o taxă pe giganții digitali americani, inclusiv Google, însă ideea este contestată, între altele, de Germania. Separat, bugetul UE ar putea primi un impuls și dintr-o taxă vamală de 3 euro introdusă în iulie pentru coletele ieftine care intră în Uniune, din care UE colectează 75% din venituri, iar restul revine guvernelor naționale. [...]
Folosirea tot mai frecventă a VAR la Cupa Mondială 2026 schimbă ritmul jocului și modul în care sunt validate golurile , alimentând un conflict operațional între obiectivul FIFA de „corectitudine” și percepția fanilor și a echipelor că meciurile sunt fragmentate, potrivit NPR . Tehnologia VAR (arbitru asistent video) a devenit „ubiquă” la turneul din 2026, iar controversele nu mai țin doar de decizii punctuale, ci de faptul că verificările repetate întrerup jocul și amână momentele-cheie, în special la goluri. În relatarea NPR, experiența tipică a suporterului include celebrarea „cu rezerve”, pentru că reușita poate fi anulată după o revizuire video. De la „corectarea erorilor evidente” la verificări pe detalii milimetrice NPR reamintește că VAR a fost introdus oficial la Cupa Mondială din 2018, după testări anterioare (inclusiv în Major League Soccer, în 2014 și 2015). La început, spune profesorul Chris Davis (Adelphi University), tehnologia era apreciată deoarece „corecta situații clare” și proteja „integritatea jocului”, fiind folosită relativ rar. În 2026, însă, verificările sunt mult mai dese și acoperă inclusiv faze de ofsaid. Publicația punctează complexitatea regulii de ofsaid (veche de peste 150 de ani, cu 45 de clauze), ceea ce face ca interpretările să fie greu de acceptat pentru public atunci când decizia se bazează pe diferențe foarte mici. Exemplele care au amplificat nemulțumirea Materialul NPR indică mai multe episoade care au devenit simbolice pentru criticile la adresa VAR: un gol al Iranului anulat contra Belgiei după ce VAR a stabilit că un jucător era în ofsaid „cu fesierul”; un gol al Columbiei anulat după ce un atacant era în ofsaid „cu vârful pantofului”; meciul Egipt – Argentina, în care un gol al Egiptului a fost anulat după ce VAR a semnalat un fault considerat discutabil în construcția fazei, „departe de poartă”; Argentina a câștigat, iar Egiptul a reclamat ulterior că a fost „jefuită”. Felipe Cardenas , senior writer la The Athletic, descrie efectul operațional asupra jocului: întreruperile și așteptarea deciziei VAR „întrerup complet starea jocului”, iar celebrarea golului — unul dintre momentele centrale ale fotbalului — este amânată până la verdict. „Unul dintre cele mai bune și mai speciale momente într-un meci de fotbal este golul și celebrarea lui. Acum sunt momente când jucătorii trebuie să aștepte până când arbitrul ia decizia corectă și primește confirmarea de la VAR.” (Felipe Cardenas, The Athletic) Linia fină dintre ajutor și „prea multă tehnologie” FIFA susține, potrivit NPR, că VAR face jocul mai corect. Criticii invocă însă costul în fluiditate și în acceptarea „erorii umane” ca parte a sportului. Cardenas rezumă această tensiune spunând că, uneori, fanii ar trebui să trăiască și cu greșeli, iar ideea că devine „tabu” ca arbitrul să greșească împinge fotbalul într-o zonă în care tehnologia domină spectacolul. În lipsa unor schimbări de procedură menționate în material, dezbaterea rămâne deschisă: cât de multă revizuire video poate absorbi un meci fără să-i schimbe natura — mai ales într-un turneu în care fiecare gol poate decide calificări și, implicit, mize sportive și comerciale majore. [...]
