Știri
Știri din categoria Diverse
Chiriile industriale mici din București țin România pe radarul investițiilor logistice, într-un moment în care companiile caută să-și reducă costurile operaționale și să-și consolideze rețelele regionale, potrivit Digi24. Un raport Cushman & Wakefield plasează Capitala pe locul patru în Europa între marile piețe analizate, cu o chirie medie de 4,8 euro/mp/lună (aprox. 24 lei).
Raportul „Waypoint: Global Industrial Dynamics 2026”, realizat de Cushman & Wakefield și citat de Agerpres, analizează 135 de piețe logistice și industriale la nivel mondial și arată că, deși creșterea chiriilor s-a temperat în multe piețe mature, cererea rămâne ridicată, alimentată în special de comerțul online, distribuția de retail și producție.
Nivelul chiriilor din București este semnificativ sub cel din marile huburi logistice din Europa de Vest (Londra, Amsterdam, Frankfurt) și, totodată, sub piețe concurente din regiune, precum Varșovia sau Praga. În combinație cu accesul la coridoare comerciale europene, acest profil de cost menține Bucureștiul pe lista scurtă a companiilor care își optimizează rețelele logistice regionale.
La finalul lui 2025, România a consemnat o creștere anuală a chiriilor industriale de aproximativ 2%, apropiată de media globală de 2,2%, un semnal de stabilitate într-o perioadă de „normalizare” după scumpirile accelerate din anii anteriori.
Raportul indică și un avantaj pe partea de costuri salariale: Bucureștiul se află în partea inferioară a clasamentului european pentru logistică și producție, ceea ce susține competitivitatea în atragerea investițiilor. În același timp, salariile din aceste sectoare au avut una dintre cele mai dinamice creșteri din Europa Centrală și de Est, cu un avans de 7%–12% în ultimele 12 luni, conform datelor Economic Research Institute citate în raport.
Pe de altă parte, energia devine un criteriu tot mai important în deciziile de amplasare. România este menționată între piețele europene cu costuri ridicate ale energiei electrice pentru utilizatorii industriali și cu una dintre cele mai mari creșteri anuale ale tarifelor în 2025. Totuși, raportul notează că ponderea energiei în costul total de ocupare rămâne mai mică decât cea a chiriei și a costurilor salariale, astfel că avantajul net al pieței locale se menține.
În consecință, companiile se uită tot mai atent la eficiența energetică a clădirilor, accesul la surse regenerabile și capacitatea spațiilor logistice de a integra automatizări și tehnologii care reduc costurile pe termen lung (de la certificări verzi la panouri fotovoltaice și stocare de energie la fața locului).
La nivel european, piața logistică este descrisă ca fiind în prezent favorabilă chiriașilor, însă Cushman & Wakefield estimează o reducere graduală a disponibilității spațiilor în următorii ani, pe fondul stabilizării sau scăderii ratelor de neocupare și al unui ritm mai moderat de dezvoltare a proiectelor noi.
În acest context, orașe precum Bucureștiul sunt bine poziționate să beneficieze de strategiile de diversificare și regionalizare ale companiilor, mizând pe un echilibru între costuri, forță de muncă și acces la piețele europene.
Recomandate
Poliția investighează o presupusă evaziune de peste 5,6 milioane de lei , după percheziții făcute miercuri în București și județul Galați, într-un dosar care vizează venituri nedeclarate din vânzarea de schele metalice, potrivit Digi24 . Cazul îi vizează pe doi bărbați, de 23 și 30 de ani, administratori ai unei societăți comerciale, acuzați că nu ar fi evidențiat în contabilitate și nu ar fi declarat organelor fiscale venituri de aproximativ 19.800.000 de lei, reprezentând încasări din vânzarea unor bunuri, respectiv schele metalice. Anchetatorii estimează că prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică la aproximativ 5.630.000 de lei. Potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare a pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, în București și în județul Galați, într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală. Ce au urmărit anchetatorii și ce urmează În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat bunuri care pot constitui probe în dosar, fără ca în material să fie detaliate tipurile acestora. Cei doi suspecți au fost depistați și urmează să fie conduși la audieri, urmând ca ulterior să fie dispuse „măsurile legale care se impun”, conform comunicării Poliției Capitalei. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București , pentru evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor în formă continuată. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
România și Regatul Unit au convenit să continue cooperarea de securitate pe Flancul Estic , după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul britanic Keir Starmer , desfășurată în marja Summitului NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Miza imediată este menținerea și întărirea posturii de descurajare a Alianței în regiune, într-un context în care statele de pe flancul estic cer angajamente operaționale mai vizibile din partea aliaților. Întâlnirea a vizat „cooperarea în domeniul securității” și „consolidarea descurajării pe Flancul Estic al NATO”, conform mesajelor publice transmise de șeful statului. Nicușor Dan a descris discuția drept una „foarte bună” și a încadrat relația bilaterală în parteneriatul strategic dintre România și Regatul Unit, cu interese de securitate „convergente”. Componenta operațională: poliția aeriană în România Un element concret menționat de președinte a fost participarea Regatului Unit la misiunea de poliție aeriană din România, pentru care i-a mulțumit premierului britanic. În termeni practici, astfel de misiuni înseamnă prezență aliată și capabilități de reacție rapidă în spațiul aerian, cu efect direct asupra posturii de apărare și descurajare. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile publicate nu rezultă dacă cei doi lideri au agreat măsuri noi, un calendar sau o extindere a contribuției britanice; mesajele se referă la continuarea cooperării și la rolul deja existent al Regatului Unit în misiunea de poliție aeriană. Următoarele detalii relevante ar depinde de eventuale decizii sau comunicări ulterioare în cadrul Summitului NATO de la Ankara. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu îndeplinește jaloanele legate de noua lege a salarizării , într-un moment în care țara se află la un nivel mediu în UE la capitolul încasări efective din plan, potrivit unei analize din Libertatea . România a încasat până acum 12,97 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , aferente a patru cereri de plată achitate, conform datelor Comisiei Europene citate în analiză. Acest bilanț plasează Bucureștiul „în plutonul mediocrilor”, la distanță mare de Italia, care are achitate nouă cereri de plată, în valoare totală de 165,99 miliarde de euro. Unde se află România în clasamentul plăților PNRR În grupul statelor cu patru cereri de plată achitate se mai află Franța, Belgia, Danemarca, Letonia, Finlanda și Irlanda, fiecare cu sume diferite. În același reper, Franța a atras 34,13 miliarde de euro, iar Irlanda 928,9 milioane de euro. La numărul de cereri de plată, există și țări care stau mai slab decât România: Bulgaria, Estonia, Olanda și Austria au primit bani doar pentru trei cereri. Analiza dă și câteva repere de volum: Olanda: 3,07 miliarde de euro încasate; Bulgaria: 3,27 miliarde de euro încasate. Într-o situație și mai dificilă este Ungaria, care a primit doar prefinanțarea de 140 de milioane de euro, pe fondul conflictului prelungit cu instituțiile europene, potrivit articolului. Italia, lider la atragerea fondurilor: granturi și împrumuturi Italia conduce detașat la încasări: 165,99 miliarde de euro pentru nouă cereri de plată achitate. Din această sumă, 60,72 miliarde de euro sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar 105,27 miliarde de euro sunt împrumuturi. Alte exemple din analiza citată: Croația și Portugalia: câte opt cereri de plată achitate; 7,29 miliarde de euro (Croația) și 14,92 miliarde de euro (Portugalia); Grecia: șapte cereri, 24,6 miliarde de euro; Slovacia: șapte cereri, 5,21 miliarde de euro; Spania: cinci cereri, 71,36 miliarde de euro; Polonia: cinci cereri, aproximativ 34 de miliarde de euro. Ce urmează și miza imediată: legea salarizării România își propune să depună încă două cereri de plată. Prima ar urma să fie depusă „cât mai repede”, fiind descrisă ca având un număr mic de jaloane și ținte. Miza majoră este însă ultima cerere, care ar include „peste o sută” de ținte și jaloane, printre care și noua lege a salarizării. Potrivit analizei, dacă acest obiectiv nu este îndeplinit, România pierde 770 de milioane de euro. Problema operațională indicată este că proiectul legii salarizării „nici măcar nu a plecat din Guvern spre Parlament”, iar adoptarea ar necesita procedură legislativă și, posibil, o sesiune parlamentară extraordinară. [...]
Logistica lotului Braziliei s-a „spart” imediat după eliminare , iar zborul oficial de întoarcere la Rio de Janeiro a avut la bord un singur fotbalist, fundașul Danilo , potrivit G4Media , care citează AS.com. Danilo, în vârstă de 34 de ani, joacă în prezent la Flamengo, după ce a evoluat în Europa la Porto, Real Madrid, Manchester City și Juventus. Conform sursei citate, el a fost singurul jucător din delegația care a urcat în avionul ce a transportat staff-ul și alți membri ai delegației înapoi în Brazilia. Contextul este eliminarea surprinzătoare a Braziliei în optimile Cupei Mondiale, după înfrângerea cu Norvegia, scor 1-2. Naționala antrenată de Carlo Ancelotti a părăsit astfel turneul final mai devreme decât se așteptau fanii. Din punct de vedere operațional, situația sugerează că lotul s-a dispersat rapid după meci, odată cu intrarea în vacanță, pe fondul unui sezon descris ca „foarte încărcat”. Pentru jucătorii care evoluează în campionatul Braziliei, aceeași sursă menționează că urmează încă o săptămână liberă înainte de revenirea la cluburi. AS.com mai notează că selecționerul Carlo Ancelotti ar urma să rămână câteva zile la Vancouver. [...]
Un plan de „zonă umanitară” lângă Rafah ar introduce un mecanism de control al accesului civililor în Gaza , cu o forță internațională de stabilizare și un comitet de tehnocrați palestinieni în rol administrativ, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Inițiativa este analizată de „Consiliul Păcii”, fondat de președintele american Donald Trump , și ar viza primirea a zeci de mii de palestinieni, după un „control prealabil”. Proiectul ar urma să fie implementat în sudul Fâșiei Gaza, în apropierea orașului Rafah, și ar fi asigurat de Forța internațională de stabilizare (ISF), o structură aflată în curs de constituire sub egida „Consiliului Păcii”. Un responsabil al consiliului a declarat pentru France Presse, sub rezerva anonimatului, că zona ar putea funcționa ca un „punct de plecare” pentru activarea Comitetului Național pentru administrarea Gazei (NCAG), un organism format din tehnocrați palestinieni. Cum ar urma să funcționeze „zona umanitară” Conform descrierii din articol, NCAG ar urma să se ocupe de „filtrarea” civililor neînarmați, singurii care ar fi autorizați să intre în zonă, cu sprijinul ISF. Responsabilul citat susține că rezidenții ar putea intra și ieși liber, însă ideea unor zone umanitare închise, discutată „sub diferite forme” de mai multe luni, a generat rezerve în rândul comunității umanitare. ISF ar gestiona și o „zonă tampon”, cu scopul de a împiedica accesul persoanelor înarmate și al combatanților. Același responsabil afirmă că misiunea nu ar fi asigurată de armata israeliană și că aceasta „nu va avea niciun contact cu populația civilă” și „nu va juca niciun rol” în separarea acestor zone de restul Gazei. Context: armistițiul rămâne blocat, iar controlul Israelului s-a extins Punerea în aplicare a planului de încetare a focului din octombrie 2025 este descrisă ca fiind „în impas” de câteva luni, Israelul și gruparea islamistă palestiniană acuzându-se reciproc de încălcarea armistițiului. În acest interval, armata israeliană și-a extins controlul asupra teritoriului palestinian, pe care îl controlează, potrivit articolului, în proporție de 60%. Rafah, la frontiera cu Egiptul, este prezentat ca fiind în mare parte distrus și rămas sub control israelian. Cine ar urma să participe și ce se știe despre finanțare În privința componenței ISF, secretarul de stat Marco Rubio a declarat în octombrie 2025 că „multe țări” s-au oferit să participe. Responsabilul citat de AFP a indicat că militari marocani au sosit în Israel la jumătatea lunii iunie pentru a se alătura forței, iar celelalte țări menționate sunt Kosovo, Albania și Kazahstan. Acesta a adăugat că, dacă Indonezia se alătură, „cu atât mai bine”, iar în caz contrar „alte țări” ar putea contribui. Contingentele ar urma să fie desfășurate la o bază din apropiere de Kerem Shalom , punct de trecere între Israel și Gaza, un amplasament descris ca fiind „aproape finalizat”. Pe partea de buget, responsabilul a spus că fondurile actuale sunt suficiente, dar că se lucrează la strângerea de fonduri pentru implementarea proiectului și extinderea lui „la alte sectoare”. În acest stadiu, proiectul este prezentat ca fiind „luat în considerare”, iar detaliile depind de evoluția armistițiului și de constituirea efectivă a forței internaționale menționate. [...]
