Știri
Știri din categoria Diverse
Chiriile industriale mici din București țin România pe radarul investițiilor logistice, într-un moment în care companiile caută să-și reducă costurile operaționale și să-și consolideze rețelele regionale, potrivit Digi24. Un raport Cushman & Wakefield plasează Capitala pe locul patru în Europa între marile piețe analizate, cu o chirie medie de 4,8 euro/mp/lună (aprox. 24 lei).
Raportul „Waypoint: Global Industrial Dynamics 2026”, realizat de Cushman & Wakefield și citat de Agerpres, analizează 135 de piețe logistice și industriale la nivel mondial și arată că, deși creșterea chiriilor s-a temperat în multe piețe mature, cererea rămâne ridicată, alimentată în special de comerțul online, distribuția de retail și producție.
Nivelul chiriilor din București este semnificativ sub cel din marile huburi logistice din Europa de Vest (Londra, Amsterdam, Frankfurt) și, totodată, sub piețe concurente din regiune, precum Varșovia sau Praga. În combinație cu accesul la coridoare comerciale europene, acest profil de cost menține Bucureștiul pe lista scurtă a companiilor care își optimizează rețelele logistice regionale.
La finalul lui 2025, România a consemnat o creștere anuală a chiriilor industriale de aproximativ 2%, apropiată de media globală de 2,2%, un semnal de stabilitate într-o perioadă de „normalizare” după scumpirile accelerate din anii anteriori.
Raportul indică și un avantaj pe partea de costuri salariale: Bucureștiul se află în partea inferioară a clasamentului european pentru logistică și producție, ceea ce susține competitivitatea în atragerea investițiilor. În același timp, salariile din aceste sectoare au avut una dintre cele mai dinamice creșteri din Europa Centrală și de Est, cu un avans de 7%–12% în ultimele 12 luni, conform datelor Economic Research Institute citate în raport.
Pe de altă parte, energia devine un criteriu tot mai important în deciziile de amplasare. România este menționată între piețele europene cu costuri ridicate ale energiei electrice pentru utilizatorii industriali și cu una dintre cele mai mari creșteri anuale ale tarifelor în 2025. Totuși, raportul notează că ponderea energiei în costul total de ocupare rămâne mai mică decât cea a chiriei și a costurilor salariale, astfel că avantajul net al pieței locale se menține.
În consecință, companiile se uită tot mai atent la eficiența energetică a clădirilor, accesul la surse regenerabile și capacitatea spațiilor logistice de a integra automatizări și tehnologii care reduc costurile pe termen lung (de la certificări verzi la panouri fotovoltaice și stocare de energie la fața locului).
La nivel european, piața logistică este descrisă ca fiind în prezent favorabilă chiriașilor, însă Cushman & Wakefield estimează o reducere graduală a disponibilității spațiilor în următorii ani, pe fondul stabilizării sau scăderii ratelor de neocupare și al unui ritm mai moderat de dezvoltare a proiectelor noi.
În acest context, orașe precum Bucureștiul sunt bine poziționate să beneficieze de strategiile de diversificare și regionalizare ale companiilor, mizând pe un echilibru între costuri, forță de muncă și acces la piețele europene.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
România a intrat pe importuri masive de energie la vârful de seară , după ce consumul național a trecut de 7.000 MW, iar importurile au depășit 1.500 MW, într-un context în care producția internă nu a acoperit cererea, potrivit Libertatea . La ora 20:00, vineri, 21 august 2026, consumul a urcat la 7.121 MW, în timp ce producția era de 5.482 MW, ceea ce înseamnă că România acoperea intern 77% din necesar, iar restul de 23% venea din import. De ce a crescut dependența de importuri Un element-cheie al serii a fost absența energiei nucleare din mixul național: ambele reactoare de la Cernavodă erau oprite din cauza nivelului critic de scăzut al Dunării, conform articolului. În aceste condiții, România a importat 1.639 MW din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, o creștere de aproape 800 MW față de ziua precedentă, potrivit monitorenergie.ro, citat de publicație. Cum a arătat producția internă la vârful de seară Odată cu apusul, producția fotovoltaică a coborât la 0,6% (31 MW), iar sistemul a fost susținut în principal de surse clasice și de vânt. Mixul intern indicat în analiză include: hidro: 29,1% (1.595 MW); gaze: 25% (1.368 MW); eolian: 18,3% (1.001 MW); cărbune: 17% (932 MW); stocare (baterii): 492 MW (9% din total). În același context, este menționat că Termocentrala Turceni a fost oprită joi, 20 august, din cauza unui cazan fisurat. Cine trage consumul și ce se așteaptă în weekend Deși vârful de seară este asociat consumului casnic, datele pe ultimele 24 de ore arată că industria a rămas principalul consumator: 58,1% (aprox. 3.428 MW) din energie a mers către sectorul industrial, iar consumul casnic și terțiar a reprezentat 41,9% (2.469 MW). Pentru sâmbătă și duminică, presiunea ar urma să scadă: consumul minim estimat este de sub 4.900 MW, iar importurile ar urma să coboare sâmbătă la o medie de 500 MW, potrivit prognozelor citate. Rămâne însă incert, din informațiile disponibile, când vor reintra în funcțiune reactoarele de la Cernavodă, un factor care ar influența direct dependența de importuri la orele de vârf. Măsura ANRE : plăți pentru reducerea voluntară a consumului În paralel, ANRE a aprobat regulamentul pentru „serviciul de flexibilitate a consumului”, un mecanism comercial prin care consumatorii pot primi recompense financiare dacă își reduc voluntar consumul în anumite intervale orare. Ideea, conform explicațiilor din articol, este ca energia economisită la un preț competitiv să înlocuiască resursele de echilibrare mai costisitoare și să reducă presiunea pe importuri în orele de vârf. [...]
Scumpirea motorinei peste 10,4 lei/litru pune sub semnul întrebării eficiența reducerii temporare a accizei , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenția autorităților de control în piață, potrivit Stirile Pro TV . Ivan susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că „mai bine de jumătate” din ajutorul acordat de stat ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care, spune el, barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari (aprox. 368 lei). „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Potrivit aceleiași surse, Ivan cere premierului demis și ministrului interimar al Energiei să trimită „de urgență” în controale Consiliul Concurenței , ANPC și ANAF, invocând riscul de speculă și necesitatea ca efectul reducerii accizei să se vadă în prețul final, nu în profiturile din piața petrolieră. El mai afirmă că, fără reducerea accizei, românii ar fi plătit „peste 11 lei” pe litru. Reacția Guvernului: impactul asupra inflației, dar control limitat Premierul interimar Ilie Bolojan declară, despre majorarea prețurilor la motorină, că „nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi”, adăugând că scumpirea combustibililor are efect asupra inflației. Cum funcționează reducerea temporară a accizei Ministerul Finanțelor a redus temporar cu 20% acciza la motorina standard în perioada 16–31 august 2026, după creșterea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Reducerea este de aproximativ 68 de bani pe litru, iar măsura se bazează pe mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026, care permite ajustări temporare în funcție de evoluția pieței, cu analiză la fiecare două săptămâni. Pentru intervalul 16–31 august, Ministerul Finanțelor arată că: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%; prețul mediu la pompă al motorinei standard a urcat cu 23,01%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că mecanismul a fost construit pentru intervenții „rapid și țintit”, iar reducerea accizei urmărește limitarea presiunii asupra populației și companiilor, inclusiv transportatorilor și firmelor de logistică, unde motorina se reflectă în costurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Finanțelor spune că va monitoriza în continuare piața, cu reevaluarea accizei la fiecare două săptămâni. [...]
Guvernul apără legea salarizării unitare ca instrument de disciplină bugetară și predictibilitate , în pofida cererii confederațiilor sindicale de a retrage proiectul și de a-l relua „de la zero” după instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus în direct la Digi24 că reacția sindicatelor nu respectă principiile dialogului social, acuzând că acestea au refuzat să participe la discuții și au organizat, „pentru prima oară”, un „protest preventiv”, înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală. În explicația ministrului, miza proiectului este tocmai reducerea negocierilor „discreționare” pe sectoare, printr-un cadru unitar care limitează posibilitatea obținerii unor avantaje separate pentru diverse categorii din administrația publică. Pîslaru a afirmat că, odată adoptată o lege pe principii unitare, salariile ar urma să crească prin „valoarea de referință”, dar „vor rămâne acolo unde sunt” o perioadă, ceea ce ar diminua spațiul de negociere al sindicatelor. De ce contează: semnal de plafonare și reguli mai previzibile în sectorul public Pîslaru a susținut că o parte din nemulțumirea sindicatelor vine din faptul că ar „avea de pierdut” prin limitarea negocierilor sectoriale, un instrument important în relația cu membrii lor. În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este construit ca o lege „despre creșteri salariale”, ci ca una de „echilibrare”, de corectare a inechităților și de creare a unui „climat predictibil” în salarizarea publică. El a mai spus că există sectoare din administrație care nu sunt mulțumite de forma proiectului, dar care ar fi înțeles „limitele bugetare” și faptul că majorările avute în vedere sunt „maximul pe care ni-l permitem”, menționând că acestea vizează „două treimi” din administrație. Răspuns la cererea de retragere: „Să așteptăm alt Guvern e o greșeală” Întrebat despre solicitarea confederațiilor sindicale ca Guvernul să abandoneze proiectul și să reia procesul după un alt executiv, Pîslaru a respins ideea, pe care a numit-o „o mare greșeală”. Ministrul a făcut însă distincție între confederațiile care au cerut retragerea și organizațiile sindicale care au participat la discuții, afirmând că unele propuneri primite „se regăsesc în acest moment în proiect”. [...]
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin . El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres. În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație. „Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.” Măsuri de criză: raționalizare și benzină Euro-2 Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare. Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării. Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare. Legătura cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării. Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți. [...]
Creșterea motorinei peste 10,20–10,40 lei/litru reaprinde disputa despre efectul scăderii accizelor , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenție rapidă a statului, inclusiv controale în piață, potrivit Digi24 . Ivan, social-democrat și inițiator al legii invocate, susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ducă la o ieftinire de 70 de bani pe litru, însă prețurile „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de News.ro, el afirmă că „mai bine de jumătate” din sprijinul acordat șoferilor ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care „barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari”. „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Ce intervenție cere și ce instituții vrea pe teren Fostul ministru îi solicită premierului interimar Ilie Bolojan să intervină „de urgență” și să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață), ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor), ANAF (pentru controale fiscale). Ivan mai spune că statul ar trebui să se asigure că nu există „speculă” și că reducerea de acciză se vede în prețul final plătit de consumatori, nu în profiturile companiilor. Reacția lui Ilie Bolojan: efect asupra inflației, control limitat În același context, premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că nu pot fi controlate „lucruri care nu pot fi controlate de noi” și atrage atenția că scumpirea combustibilului are efect asupra inflației. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre eventuale măsuri concrete anunțate de Guvern sau despre un calendar al unor controale. [...]
