Știri
Știri din categoria Diverse
Casa Albă a lansat jocuri video care „gamifică” deportările, într-o mișcare de comunicare ce ridică mize de reputație și de acceptabilitate publică pentru politicile anti-imigrație ale administrației Trump, potrivit Digi24. Inițiativa a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, în timp ce Casa Albă susține că jocurile sunt un instrument de promovare a politicilor sale.
„Rio Run”, disponibil pe site-ul oficial al executivului american, este inspirat din „Snake” și folosește o estetică retro, într-un format de tip arcade. Jucătorul controlează un personaj care îl reprezintă pe Tom Homan, consilierul principal al președintelui Donald Trump pentru imigrație, și trebuie să „adune” personaje care au traversat Rio Grande, la granița SUA–Mexic, pentru a le expulza.
Reacțiile critice au venit inclusiv din zona organizațiilor civice. Amérika García Grewal, codirectoare a organizației Frontera Federation din Texas, a declarat pentru AFP:
„Mi se face rău. Se joacă cu viețile oamenilor de ani de zile, iar acum fac un joc video din acțiunile lor.”
În aceeași zi, Casa Albă a lansat și un al doilea joc, inspirat de „Tetris”, în care jucătorii trebuie să construiască un zid la granița cu Mexicul, proiect asociat cu agenda lui Donald Trump. Titlul jocului este „Protejați granița de hoarda care se apropie”.
Pe site-ul Casei Albe există și alte jocuri în stil arcade care promovează diverse politici ale administrației, inclusiv jocuri inspirate de monumente din Washington, de mesele servite în școli și de conturi bancare deschise pentru copii. Platforma a fost promovată și pe rețelele sociale, cu o estetică inspirată de jocurile video clasice și un logo Sega adaptat într-o versiune „MAGA”.
Lansarea jocurilor vine pe fondul intensificării programului de arestări și expulzări ale imigranților aflați ilegal în SUA. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a difuzat recent un videoclip cu expulzarea unor imigranți haitieni legați la mâini și la picioare, după abrogarea unui statut care le permitea să rămână legal în țară; montajul a fost criticat de oponenții lui Trump ca fiind umilitor și rasist.
DHS a anunțat că a arestat un număr „record” de aproape 51.000 de imigranți aflați în situație ilegală în luna august.
Materialul notează că această comunicare se inspiră deschis din „trolling” pe rețelele sociale: conținuturi provocatoare, menite să genereze reacții indignate și să devină virale. Casa Albă a apărat inițiativa, afirmând într-o declarație transmisă AFP că aceasta evidențiază „contrastul dintre o cultură a «distracției» și a câștigului și viziunea socialistă sumbră a democraților pentru America”.
Recomandate
Probabilitatea unui summit Trump–Kim în 2026 scade , pe fondul lipsei de răspuns din partea Phenianului și al timpului rămas foarte scurt până la reuniunile regionale din noiembrie, potrivit Digi24 , care citează o relatare Reuters bazată pe declarațiile a cinci persoane familiarizate cu discuțiile. Miza este una de securitate regională cu efecte economice indirecte: un eventual dialog la nivel înalt ar putea influența regimul de sancțiuni și climatul de risc din Asia de Nord-Est, însă oficiali americani și sud-coreeni spun că, în acest moment, semnalele concrete pentru o întâlnire sunt tot mai slabe. De ce se micșorează șansele unei întâlniri în acest an Potrivit informațiilor citate, Statele Unite nu au primit niciun răspuns din partea Coreei de Nord privind organizarea unei întâlniri între Donald Trump și Kim Jong Un. În același timp, fereastra de timp până la summitul regional din China de luna viitoare, unde ar fi putut avea loc o astfel de întrevedere, este „foarte scurtă”, au spus sursele. Un oficial sud-coreean familiarizat cu subiectul a indicat că Phenianul nu a făcut nicio mișcare care să sugereze pregătiri pentru un summit. Toate persoanele citate au vorbit sub condiția anonimatului, fiind vorba despre conversații private. APEC, scenariul invocat, dar tot mai puțin probabil În august, Trump declara că intenționează să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an și că liderul nord-coreean ar fi răspuns demersului. Separat, agenția de informații a Coreei de Sud a informat parlamentari că ar exista o probabilitate de 50% ca o întâlnire să aibă loc în marja summitului APEC (18–19 noiembrie) , la Shenzhen, în China. Ulterior, luni, Trump a minimalizat perspectiva unei întâlniri în cadrul APEC sau al unui summit regional din Filipine (tot în noiembrie). „Mă înțeleg foarte bine cu el și nu sunt sigur că cineva solicită o întâlnire”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. Condiții posibile de la Phenian și poziția Casei Albe Presa de stat nord-coreeană a susținut că Phenianul ar impune condiții stricte pentru a accepta un summit bilateral, inclusiv o posibilă ridicare a sancțiunilor, chiar dacă sora lui Kim ar fi descris relația dintre cei doi lideri drept „excelentă”. Un oficial al Casei Albe a afirmat că politica SUA față de Coreea de Nord „nu s-a schimbat” și că Trump rămâne deschis la discuții „fără nicio condiție prealabilă”, dar că „nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment”. „Nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment. Liderii se vor întâlni la momentul potrivit”, a spus oficialul Casei Albe. Estimări: sub 10% șanse la APEC Ankit Panda, cercetător principal la Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, a evaluat șansele unei întâlniri Trump–Kim la APEC ca fiind sub 10%. El a adăugat că nord-coreenii ar aștepta un „semnal public cu impact puternic” dacă Trump își dorește o întâlnire, iar reducerea recentă a amploarei exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud nu ar fi fost suficientă. Context: miza nucleară și precedentul fără rezultate SUA au aproximativ 28.500 de soldați în Coreea de Sud, în cadrul apărării comune împotriva Coreei de Nord. Oficiali sud-coreeni, citând estimările unui grup privat de cercetare, au afirmat că Phenianul ar deține între 80 și 120 de focoase nucleare. Trump s-a întâlnit cu Kim de trei ori în primul mandat, însă întâlnirile din 2018 și 2019, deși considerate istorice, nu au produs rezultate concrete. Ambasadoarea SUA în Coreea de Sud, Michelle Steel, a spus că nu știe când ar putea avea loc o întâlnire și că, dacă se va ajunge la ea, anunțul ar putea veni pe neașteptate. „Dacă se va întâmpla, atunci se va întâmpla a doua zi sau în termen de câteva zile de la anunț”. [...]
PSD anunță că va încerca să blocheze impozitarea locuințelor la valoarea de piață din 2027 , o schimbare asumată de Guvernul Bolojan și care, potrivit partidului, ar putea duce la majorări ale taxelor „de până la 27 de ori” față de nivelul actual, relatează Digi24 . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor pentru proprietari: social-democrații resping trecerea la un sistem de impozitare calculat în funcție de valoarea de piață a locuinței, programat pentru 1 ianuarie 2027. PSD susține că primele decizii promovate de miniștrii săi vor viza „oprirea politicilor de austeritate” atribuite guvernării precedente. În comunicatul citat de Digi24, PSD leagă această reformă de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și afirmă că impozitarea la valoarea de piață ar fi fost stabilită în 2021, în perioada guvernării PNL-USR, fără consultarea prealabilă a Parlamentului. „PSD nu-i va amăgi pe români că vor primi case de 35.000 de euro, dar nici nu-i va pedepsi cu impozite de 27 ori mai mari pe casele în care locuiesc.” Ce spune PSD că va urmări Partidul afirmă că va încerca să oprească măsura și își justifică poziția prin protejarea persoanelor cu venituri mici și medii, respectiv a clasei de mijloc. În același timp, PSD susține că România trebuie să își respecte angajamentele față de Uniunea Europeană, dar „modalitățile de implementare” ar trebui calibrate astfel încât să nu crească povara fiscală pentru cei care locuiesc în propriile locuințe. Ce lipsește, deocamdată Potrivit aceleiași surse, PSD nu a prezentat încă: o variantă alternativă de calcul a impozitelor pe locuințe; o propunere legislativă concretă care să modifice sau să înlocuiască măsura prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. În lipsa acestor detalii, rămâne neclar ce soluție ar propune PSD în locul impozitării la valoarea de piață și cum ar arăta, practic, un compromis între angajamentele din PNRR și obiectivul declarat de a evita creșteri semnificative ale taxelor pentru proprietari. [...]
O nouă dronă căzută lângă o locuință ridică presiunea pe securitatea aeriană a Republicii Moldova , după ce un aparat a fost găsit la sol în satul Chiștelnița, raionul Telenești, la circa 100 de metri de o casă, potrivit Digi24 . Poliția a fost sesizată de un localnic, iar la fața locului au intervenit oamenii legii. Până la acest moment nu au fost raportate victime, iar zona a fost încercuită, cu polițiști care asigură securitatea localnicilor, conform informațiilor transmise de TVRMoldova. La locul incidentului urmează să ajungă specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției , care vor examina drona și vor stabili circumstanțele în care a ajuns la sol. Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să nu se apropie de aparatele de zbor căzute, să nu le atingă și să nu manipuleze fragmente sau alte obiecte suspecte, recomandând păstrarea distanței până la finalizarea verificărilor. Potrivit Ministerului Apărării al Republicii Moldova , de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 63 de incidente de încălcare a spațiului aerian, dintre care 15 în luna octombrie. Din 2022 până în prezent, numărul total al incidentelor consemnate a ajuns la 100. [...]
Refuzul lui Ilie Bolojan de a aproba o cheltuială de 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei) cerută de ANCOM pentru o deplasare readuce în discuție controlul asupra bugetelor și cheltuielilor de protocol ale autorităților autonome, într-un context în care astfel de instituții gestionează sume publice cu o autonomie ridicată, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că în ultima ședință de guvern a cabinetului său ar fi apărut „peste noapte” pe ordinea de zi un proiect care viza cheltuieli de protocol pentru o deplasare în țările arabe. Bolojan afirmă că nu a aprobat măsura. Publicația notează că a solicitat o reacție din partea ANCOM, însă până la momentul difuzării știrii instituția nu a transmis un răspuns. Interviul integral cu Ilie Bolojan urmează să fie difuzat în aceeași zi, de la ora 21:00. Ce spune Bolojan că a făcut în ședința de guvern Conform relatării, Bolojan susține că a observat proiectul pe ordinea de zi fără să fi fost informat în prealabil și că, după ce a verificat conținutul, a decis să nu îl aprobe. În varianta relatată de HotNews, care citează declarațiile lui Bolojan pentru Digi24, fostul premier a afirmat că a scos proiectul de pe ordinea de zi și că ulterior ar fi fost criticat public de un vicepreședinte al ANCOM pentru refuz. De ce contează: precedent pentru cheltuieli de protocol la autorități autonome Miza nu este doar suma invocată, ci mecanismul: cheltuieli de protocol propuse de o autoritate autonomă și introduse pe agenda Guvernului fără o informare prealabilă, în versiunea prezentată de Bolojan. Episodul ridică întrebări despre filtrul de oportunitate și transparență pentru astfel de cheltuieli și despre cât de ușor pot reveni în discuție odată cu schimbarea executivului. Bolojan a sugerat, potrivit HotNews, că un nou guvern ar putea repune cheltuiala în analiză, fără ca în materialul Digi24 să existe, deocamdată, o confirmare din partea ANCOM. [...]
Guvernul vrea să evite întârzieri la banii din PNRR , pe fondul unui calendar strâns în noiembrie pentru cererea de plată 6 și al unor clarificări încă deschise la cererea 5, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor să urgenteze măsurile necesare pentru încasarea ultimelor fonduri, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria. Miza este una operațională: România trebuie să închidă rapid probleme tehnice și legislative care pot întârzia accesarea banilor, în condițiile în care serviciile Comisiei Europene ar urma să finalizeze evaluarea cererii de plată nr. 6 pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este programată pentru 20 noiembrie. Calendarul din noiembrie și blocajele rămase Pentru cererea de plată nr. 5, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru cinci „ținte și jaloane” (obiective și etape asumate) care nu au fost încă clarificate. Guvernul spune că urmărește soluționarea lor cât mai rapidă, astfel încât România să poată primi fondurile aferente. În ședința de la Guvern au fost analizate și riscurile care pot produce întârzieri, inclusiv din zona de legislație și documentație. Ce li se cere ministerelor: răspunsuri mai rapide și documente verificate Executivul cere ministerelor să răspundă mai repede solicitărilor Comisiei Europene și să trimită documente complete și verificate, pentru a evita blocaje în evaluare. O atenție specială urmează să fie acordată proiectelor care trebuie să demonstreze respectarea cerințelor de protecție a mediului și a standardelor de eficiență energetică. Guvernul mai vrea să evite modificări legislative care ar putea pune în pericol reformele deja asumate prin PNRR, dar pregătește schimbări pentru prelungirea termenului în care ministerele pot efectua plăți către beneficiarii proiectelor, cu scopul de a crește volumul fondurilor utilizate. O altă măsură vizează menținerea echipelor care gestionează PNRR în ministere și suplimentarea personalului acolo unde este necesar, pentru ca procedurile de închidere a programului să nu fie blocate. Mesajul premierului și discuțiile cu Comisia Europeană În declarația citată, premierul a legat direct absorbția PNRR de investiții și de nevoia economiei de finanțare europeană: „Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR.” În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu urmează să aibă discuții cu responsabilii Comisiei Europene, dedicate finalizării procedurilor și clarificării problemelor rămase în cadrul PNRR. [...]
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri, câte 270 de persoane de fiecare parte , într-un gest care rămâne unul dintre puținele canale funcționale de cooperare între cele două state înaintea reluării discuțiilor directe anunțate pentru noiembrie, potrivit Digi24 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „270 de militari ruși au fost repatriați” de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar „în schimb” au fost predați 270 de prizonieri de război ucraineni. Comunicatul a fost difuzat prin aplicația de mesagerie Max. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat schimbul drept „un rezultat important” și a precizat că „270 dintre ai noștri s-au întors acasă”, inclusiv membri ai Gărzii Naționale, luptători din divizia „Azov”, grăniceri și militari din mai multe structuri ale forțelor ucrainene, precum și nouă civili. Potrivit lui Zelenski, majoritatea celor eliberați se aflau în captivitate din 2022. „Îi ținem minte pe toți și continuăm să-i căutăm pe toți. Mulțumesc tuturor celor care depun eforturi pentru a face posibile aceste schimburi.” De ce contează: ultimul „teren comun” înainte de negocieri Schimburile de prizonieri și repatrierea rămășițelor soldaților căzuți sunt prezentate ca fiind ultimele domenii de cooperare rămase între Rusia și Ucraina și, totodată, singurul rezultat tangibil al negocierilor dintre cele două țări. În acest context, Kremlinul a anunțat că discuții directe între ruși și ucraineni, mediate de Statele Unite, sunt programate pentru noiembrie la Abu Dhabi , în Emiratele Arabe Unite. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, participarea unui trimis special al Uniunii Europene „va depinde de poziția pe care o va adopta Bruxelles-ul”. Peskov a mai afirmat că „o soluționare cuprinzătoare a conflictului este imposibilă” fără discutarea problemelor de securitate ale ambelor părți, iar discuțiile erau blocate de la începutul anului. [...]
