SOL$81.84-0.12%

Valul de caniculă urmat de furtuni a compromis culturi întregi, iar lipsa asigurărilor lasă majoritatea fermierilor expuși la pierderi greu de acoperit, potrivit Știrile Pro TV. După trei săptămâni de temperaturi ridicate, vijeliile, ploile abundente și grindina au strivit plantele tinere sau le-au făcut să putrezească sub apă, iar umiditatea a accelerat bolile și dăunătorii.

Pe o plantație de căpșuni din județul Dolj, întinsă pe 10 hectare, paguba este totală, iar un fermier descrie degradarea fructelor:

„Intră în căpșună, nu mai are gust, își face numai pete.”

În zona Olteniei, la cartofi, „jumătate din recoltă e compromisă”, iar un alt fermier arată că tuberculii au rămas mici, subdezvoltați:

„Ia uitați-vă cum arată cartofii noștri, nu ar fi trebuit să arate așa, trebuia să fie mari, dezvoltați, nu așa mici.”

Efecte în lanț: legume culcate la pământ, tomate fără aromă, fructe crăpate

În comunele de lângă Galați, furtuna a culcat la pământ plantele cu primii ardei și gogoșari, chiar înainte de maturitate. La tomate, căldura a grăbit colorarea la suprafață, însă roșiile „n-au apucat să ia din sol nutrienți și să-și dezvolte aroma”, iar în unele cazuri miezul a rămas verde sau tulpina s-a uscat complet.

Conf. univ. dr. Viorica Lagunovschi, de la Facultatea de Horticultură, avertizează asupra unui posibil atac de „tuta absoluta”, un dăunător major la tomate, și explică legătura dintre vreme și presiunea biologică:

„Cred că este un atac de tuta absoluta. (...) Tuta absoluta este printre cei mai periculoși dăunători la culturile de tomate. Toate plantele probabil în vreo două săptămâni or să arate în felul acesta. Când este foarte cald apar dăunătorii, când este umiditate mare apar bolile.”

Inginerul horticultor Ion Neagu descrie, la rândul lui, intensificarea bolilor la pomi și fructe:

„Bolile intră în floarea lor. Putregaiul la cireșe, rapănul la fructe, la mere.”

Și alte culturi au fost afectate: pepenii copți „s-au umflat cu apă”, iar cireșele „au pocnit și au prins mucegai”, după cum descrie un fermier:

„Se crapă, se deteriorează, putrezește în pom, pică. Și le pierdem, da.”

Miza economică: asigurări puține, despăgubiri condiționate

Problema devine una de risc financiar sistemic pentru ferme, în condițiile în care, deși România are „3 milioane și jumătate de agricultori” (cel mai mare număr din UE), „doar unul dintr-o mie își asigură culturile”, arată reportajul. Potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, sunt semnate „sub 4 mii de polițe pe an”, în principal de fermieri mari și asociații agricole.

Costul menționat pentru primele de asigurare este între 150 și 400 de lei pe hectar, nivel pe care micii producători îl suportă mai greu. În paralel, mecanismul de sprijin al statului este limitat: despăgubiri de până la 70% din costuri, dar doar dacă parcela este distrusă în proporție de cel puțin 30% și dacă dauna este raportată la primărie în maximum trei zile.