Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul are pe agendă un program de 5,313 miliarde de lei pentru a lega cercetarea de producție în firme, printr-o schemă de finanțare care ar urma să funcționeze pe termen lung și să includă inclusiv avansuri pentru componenta de cercetare, potrivit Digi24. Miza economică este că statul încearcă să împingă proiectele tehnologice din zona de prototip spre producție și comercializare, cu reguli care condiționează și păstrarea proprietății intelectuale în companie și în regiunea investiției.
Programul, propus de Ministerul Finanțelor sub numele TechUp România, este prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat joi în ședința Executivului. Bugetul total este împărțit aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții (2,656 miliarde de lei) și proiecte de cercetare-dezvoltare (2,657 miliarde de lei). Bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro), iar plățile ar urma să se deruleze în perioada 2027–2041.
Schema este construită astfel încât cercetarea și investiția necesară pentru transformarea tehnologiei într-un produs sau serviciu să fie parte din același proiect și din aceeași cerere de finanțare. Proiectele eligibile ar urma să aibă costuri între 5 și 50 de milioane de lei și să includă două componente succesive:
Acordurile de finanțare ar urma să fie emise în perioada 2026–2032.
Una dintre noutăți este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans ar putea fi depusă după justificarea celei precedente, iar companiile care folosesc mecanismul ar urma să transmită trimestrial rapoarte privind evoluția proiectului și utilizarea banilor.
Pentru cercetare-dezvoltare, schema combină granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este prevăzută la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, cu posibilitatea adăugării bonusurilor regionale permise de regulile europene. Pentru etapa de producție, finanțarea ar urma să fie acordată sub forma ajutorului regional.
Programul prevede două trasee de finanțare: unul pentru întreprinderi autonome care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels, și altul pentru companii care își pot acoperi contribuția din capital propriu, profit reinvestit, credite, împrumuturi intragrup sau investiții private. În ambele cazuri, beneficiarii trebuie să asigure din surse fără alt sprijin public cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru cercetare-dezvoltare, cât și pentru investiția în producție.
TechUp România vizează domenii precum calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală, biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, tehnologiile climatice, mobilitatea, spațiul și sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0 și securitatea cibernetică.
Schema introduce și condiții privind proprietatea intelectuală: compania beneficiară trebuie să păstreze drepturile asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare pe întreaga perioadă de menținere a investiției, iar activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate trebuie menținute în regiunea în care este realizată investiția, pe perioada prevăzută de program.
În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, Ministerul Finanțelor ar urma să publice Ghidul solicitantului și Ghidul de plată, cu regulile privind eligibilitatea, evaluarea, monitorizarea și acordarea avansurilor, granturilor și facilităților fiscale. Data de la care companiile vor putea depune cererile de finanțare și bugetul anual disponibil ar urma să fie anunțate ulterior.
Recomandate
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să-și apere „interesele economice legitime” la următoarea reuniune ECOFIN , pe fondul unor dosare europene unde pozițiile statelor membre pot intra în conflict, potrivit Digi24 . Nazare anunță că s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a pregăti poziția României la reuniunea ECOFIN (formatul Consiliului UE pentru miniștrii de finanțe). Discuția a vizat „principalele teme de pe agenda europeană” și, în special, pozițiile pe care România ar urma să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. Miza: decizii UE cu efect direct asupra finanțării și sectorului financiar Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european urmează decizii „importante” care pot influența mai multe zone cu impact economic, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energia; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar „parte din discuții”, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate” și coordonate între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia românească. Coordonare internă și „alianțe” înainte de negocieri Un element central al mesajului este că, în unele dosare europene, interesele statelor membre „nu sunt întotdeauna aceleași”, ceea ce face necesară definirea din timp a liniilor de negociere și a limitelor pe care România le poate accepta. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” Nazare mai afirmă că România trebuie să-și construiască „argumentele și alianțele” și să evite situația în care poziția țării „să fie definită de alții”, în ideea unei prezențe mai puternice „la masa deciziilor europene”. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară , iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu , în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv. Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite. Miza economică: costul finanțării și riscul de pierdere a încrederii piețelor În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului. În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure). „Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan. Condițiile anunțate pentru negocierile cu premierul desemnat Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii: țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile”; cheltuielile statului „nu trebuie să crească”; discuția ar trebui să fie despre „modul în care” sunt atinse țintele, nu despre schimbarea lor. El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta. Ce urmează Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale. [...]
Lovirea infrastructurii energetice a lăsat zone din Kiev fără curent și apă , după un nou val de atacuri rusești asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 28 de morți, potrivit Știrile Pro TV . În contextul apropierii iernii, atacurile asupra rețelelor de energie cresc riscul de întreruperi repetate și de perturbări operaționale în marile orașe. Cea mai gravă lovitură a fost în Prîlukî, în nordul țării, unde o rachetă a distrus un bloc de locuințe. Explozia a avut loc miercuri, în jurul orei 06:30 (ora locală), și a spart ferestrele mai multor locuințe din localitate. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski , 20 dintre victime au fost în clădirea lovită, inclusiv copii foarte mici; Ministerul de Interne a anunțat ulterior că un al cincilea copil a fost scos dintre dărâmături. Zelenski a spus că zeci de persoane au fost rănite, între care șapte copii. O localnică a descris pentru AFP cum ferestrele s-au făcut țăndări, iar familia s-a adăpostit în baie, în timp ce apartamentul era distrus. Atacuri la scară largă și ținte energetice Președintele ucrainean a acuzat Rusia că lovește intenționat „orașele obișnuite” și a afirmat că una dintre principalele ținte ale bombardamentelor a fost infrastructura energetică. Seara, întreruperile de curent au afectat anumite zone din Kiev, ceea ce a perturbat circulația și a provocat întreruperi ale alimentării cu apă pe malul drept al capitalei. Zelenski a încadrat atacul într-o operațiune mai amplă, despre care a spus că a inclus „70 de rachete în total, dintre care multe balistice”, mai greu de interceptat, și drone lansate asupra a 12 regiuni. Interceptări raportate și bilanț în mai multe orașe Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat cinci rachete balistice, 39 de rachete de croazieră și peste 100 de drone. În afara Prîlukî, Zelenski a menționat două decese în Oleksandria și două în Kremenciuk, iar primarul Kievului, Vitali Klitschko , a raportat patru persoane ucise în capitală. La Moscova, Ministerul Apărării a susținut că armata rusă a vizat, între altele, în Kiev și regiunea sa, la Prîlukî și la Kremenciuk, fabrici care asamblează și depozitează rachete de croazieră (inclusiv modelul „Flamingo”, de fabricație ucraineană) și drone cu rază lungă de acțiune. În teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, autoritățile locale au raportat victime în urma unor atacuri ucrainene: două persoane (inclusiv o adolescentă) în regiunea Herson și alte două într-un atac cu drone într-un sat din apropierea orașului Donețk. Zelenski a mai afirmat că răspunsurile Ucrainei la bombardamentele rusești au permis lovirea a două instalații petroliere și a unui poligon de antrenament în regiunile Perm, Samara și Astrahan, în vestul Rusiei. [...]
O delegație AUR condusă de Dan Dungaciu a avut discuții oficiale la Sofia cu partidul aflat la guvernare, condus de premierul Rumen Radev, asociat în presa internațională cu o orientare pro-rusă , potrivit Digi24 . Miza politică ține de riscul de reputație și de poziționare externă: întâlnirea are loc în contextul în care Radev și formațiunea sa sunt descriși de unele publicații ca un potențial factor de frânare în UE și NATO. Deplasarea este prezentată de AUR drept „o nouă etapă în relațiile bilaterale”, în urma unei invitații la Parlamentul Bulgariei din partea partidului de guvernare de la Sofia, „Progresivna Bulgaria”, condus de prim-ministrul Rumen Radev, conform comunicatului citat. În cadrul vizitei, delegația AUR s-a întâlnit cu oficiali din parlamentul bulgar, între care sunt menționați Martin Mariov Zhlyabinkov (președintele Comisiei pentru politici regionale, lucrări publice și administrație locală), Georgi Chakarov (vicepreședinte al aceleiași comisii) și Neli Andreeva (vicepreședinte al Comisiei pentru transport și comunicații, fost vice-ministru al Transporturilor). În discuții apare și Rumen Petkov, fost ministru de Interne, lider al partidului ABV și susținător al actualului premier. Ce spune AUR că a urmărit prin întâlnire Potrivit comunicatului formațiunii, temele au vizat dezvoltarea relațiilor bilaterale, „viitorul Europei” și „schimbările strategice regionale”. Dan Dungaciu este citat afirmând că întâlnirea ar fi „o etapă” și că „vor urma și altele”, în ideea construirii unei cooperări „solid”. Tot Dungaciu susține că discuțiile au inclus „acțiuni și voturi comune la nivel european” și o viziune asupra relației bilaterale, formulată printr-o frază atribuită lui: „nu podurile construiesc strategia. Strategia construiește podurile!”. De ce contează: contextul de politică externă și eticheta „pro-rus” Articolul plasează întâlnirea în contextul în care Rumen Radev este prezentat ca politician pro-rus de presa internațională. CNN este citat cu o caracterizare după victoria electorală, în care se afirmă că rezultatul ar putea aduce Bulgaria „mai aproape de Moscova”, pe fondul refuzului de a acorda ajutor militar Ucrainei. În același context, Digi24 menționează și evaluări critice din presa germană (Frankfurter Rundschau), care îl descriu pe Radev ca promotor al narațiunilor Kremlinului și ca potențial actor care ar putea pune „bețe în roate” la nivel european, fără a recurge însă la veto-uri permanente. Separat, publicația italiană La Repubblica este citată cu o avertizare că Bulgaria ar putea deveni „noua Ungarie” în UE, inclusiv prin rolul de „«coloana a cincea» a lui Putin”, cu referire la partidul lui Radev și la o poziționare „suveranistă și pro-rusă”, respectiv anti-ucraineană. Disputa de terminologie: „Progresivna Bulgaria”, nu „Bulgaria progresistă” Un element distinct al mesajului AUR este insistența asupra denumirii partidului bulgar. Dungaciu afirmă că delegația a preferat să folosească numele „Progresivna Bulgaria”, susținând că traducerea „Bulgaria progresistă” ar genera „distorsionări și confuzii grave” și că nu ar fi vorba despre un partid „progresist”. În declarația citată, Dungaciu descrie partidul de guvernământ de la Sofia drept „patriotic, suveranist și conservator”, menționând că ar avea „majoritate solidă” în parlament, premierul și că „va avea și președintele” (formulare atribuită lui, fără alte detalii în text despre calendar sau procedură). [...]
Bulgaria ia în calcul cereri către NATO pentru întărirea supravegherii și apărării anti-dronă în Marea Neagră , după atacurile cu drone asupra a două nave comerciale în zona sa economică exclusivă, și va invita România și Turcia la consultări pe tema securității maritime, potrivit Digi24 . Inițiativa vine după o reuniune a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională, convocată în urma atacului de marți, iar președinta bulgară Iliana Iotova a indicat că Sofia ar putea solicita aliaților din NATO „capacități suplimentare de supraveghere aeriană și maritimă” și sisteme de contracarare a dronelor, pentru consolidarea apărării și protecției zonelor de coastă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Reuters, preluată de Agerpres. Ce s-a întâmplat: două nave comerciale lovite în zona economică a Bulgariei Potrivit autorităților bulgare, două nave comerciale – cargoul „Alfa Watan” (pavilion Togo) și „Able” (pavilion Palau), ambele aparținând unor armatori turci – au fost atacate cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. În cazul „Alfa Watan”, nava a suferit avarii structurale majore și s-a scufundat la scurt timp după impact. Autoritățile bulgare au suspendat miercuri operațiunile de căutare a echipajului, format din zece marinari sirieni, după ce nu au găsit supraviețuitori. „Able” a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine în larg (aprox. 130 km), iar cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați; doi dintre ei sunt grav răniți. Originea dronelor aeriene și maritime folosite în atac nu a fost stabilită, conform autorităților bulgare. De ce contează: risc operațional pentru transportul maritim și presiune pentru măsuri NATO Pentru companiile de transport și asigurători, escaladarea incidentelor în Marea Neagră înseamnă risc operațional mai mare: rute mai prudente, costuri potențial mai ridicate și presiune pentru măsuri de protecție suplimentare în apropierea coastelor statelor NATO din regiune. Bulgaria, deși nu se învecinează cu Rusia sau Ucraina, are o poziție strategică la Marea Neagră, unde ambele țări au porturi importante, iar atacurile recente amplifică discuția despre supraveghere și apărare în zonă. În același context, Digi24 notează că atacul din Bulgaria a avut loc la o zi după scufundarea cargoului „Royad Mammadov ” în zona economică exclusivă a României, în urma unui atac cu drone pe care Ucraina l-a atribuit Rusiei. Ce urmează Conform declarațiilor citate, Bulgaria intenționează să inițieze consultări cu România și Turcia privind securitatea navelor comerciale în Marea Neagră și ar putea ridica în NATO tema suplimentării mijloacelor de supraveghere și a sistemelor anti-dronă. Nu sunt menționate, deocamdată, un calendar sau decizii concrete privind desfășurări de capabilități. [...]
Washingtonul semnalează o posibilă relaxare a condițiilor privind îmbogățirea uraniului , cerând Iranului nu oprirea totală, ci o reducere „semnificativă” a capacității, într-o mișcare care poate redesena parametrii negocierilor și ai regimului de sancțiuni, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a formulat condiția în contextul unui acord care „să pună capăt războiului”, iar Digi24 notează că informația este relatată de Al Jazeera. Schimbarea de nuanță este relevantă pentru că Washingtonul a insistat anterior ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire, iar acum discuția pare să se mute către „cât” ar putea fi acceptat. În paralel, alți oficiali americani păstrează o linie dură: secretarul de stat Marco Rubio a reiterat că Iranul nu poate avea armă nucleară, iar președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie „pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”. Ce cere concret Washingtonul și de ce contează pragul de 60% Vance a declarat pentru Reuters că Iranul trebuie să își demonstreze angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare prin modificarea programului de îmbogățire a uraniului. În acest context, vicepreședintele american a pus accent pe nivelul de 60%: „Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută.” Tot el a susținut că nivelurile ridicate de îmbogățire sunt una dintre problemele de bază ale negocierilor și a reluat ideea că producerea de combustibil „puternic îmbogățit” contrazice mesajul de neproliferare. Digi24 explică și miza tehnică: îmbogățirea permite folosirea uraniului ca combustibil pentru reactoare, dar la niveluri mult mai ridicate materialul poate fi utilizat și pentru arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la 60%, în timp ce pragul considerat în general necesar pentru o armă nucleară este de aproximativ 90%. În evaluarea din mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat, potrivit articolului. Negocierile, blocate între sancțiuni și război La Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt „inutile”, acuzând SUA că folosesc diplomația în timp ce urmăresc înlăturarea conducerii iraniene. El a susținut că Iranul a fost atacat de trei ori după participarea la negocieri și a invocat „asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări”, citat de agenția oficială iraniană IRNA. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis un mesaj mai nuanțat, afirmând, într-o declarație din 4 octombrie adresată ambasadorilor străini la Teheran, că doar negocierile „bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului, ceea ce sugerează că ușa discuțiilor nu este complet închisă. Presiunea economică și Strâmtoarea Ormuz rămân în ecuație Rubio, aflat la Atena, a acuzat Iranul că a ratat oportunități de acord și a susținut că Teheranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz, iar economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”, în condițiile sancțiunilor severe. Pe fond, analiza citată de Digi24 indică faptul că presiunea asupra Teheranului rămâne centrală în strategia SUA, chiar dacă formularea lui Vance ridică întrebări despre nivelul de îmbogățire pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte. În paralel, securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o sursă majoră de incertitudine: exporturile de petrol din Golf și-au revenit semnificativ, dar atacurile asupra navelor continuă. Digi24 menționează un incident în care 12 membri ai echipajului unui petrolier sub pavilion panamez au fost răniți după ce nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Indiei. Totodată, fluxurile de petrol din statele Golfului (fără Iran) au ajuns în septembrie la peste 81% din nivelurile de dinaintea războiului, conform companiei de informații maritime Kpler. În acest cadru, flexibilizarea sugerată de Vance ar putea fi citită ca o încercare de a debloca negocierile fără a renunța la instrumentele de presiune, însă rămâne neclar ce plafon de îmbogățire ar accepta efectiv Washingtonul și ce concesii ar cere Teheranul în schimb, în special pe zona de sancțiuni, active înghețate și blocadă navală. [...]
