Știri
Știri din categoria Diverse
Bursa de Valori București a ajuns la maxime istorice în 2026, pe fondul unui avans puternic al indicelui BET și al unei creșteri accelerate a capitalizării, potrivit datelor prezentate de Stirile Pro TV, care citează o analiză a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Miza pentru economie: piața locală atrage mai mult capital și mai mulți investitori, dar rămâne vulnerabilă la concentrarea pe câteva sectoare și emitenți.
În 2026, indicele BET a crescut nominal cu 47,1% de la începutul anului. După ajustarea cu inflația acumulată în perioada decembrie 2025–iunie 2026 (3,8%), randamentul real a fost de 41,8%. În clasamentul global, România ocupă locul 7 dintre 104 piețe pentru care există date complete, arată analiza ASF.
La nivel european, BET este pe primul loc atât ca randament nominal (47,1%), cât și real (41,8%). Pe locul următor se află Ungaria, cu 31,9% nominal și 30,3% real. Slovenia, Polonia, Norvegia, Austria, Grecia și Italia au avut randamente nominale sub 29%, potrivit aceleiași analize.
La 31 iulie 2026, capitalizarea Bursei de Valori București a ajuns la 704,8 miliarde de lei, un nou record. Nivelul este cu aproximativ 35% peste cel de la finalul lui 2025 (523,1 miliarde de lei) și de peste 2,4 ori mai mare decât în decembrie 2023.
Pe piața principală, lichiditatea a crescut, iar rulajul din iulie 2026 a ajuns la 4,64 miliarde de lei, de peste două ori peste media obișnuită. Totuși, o parte importantă a tranzacțiilor a fost concentrată în câteva ședințe, în special în 16 iulie, când rulajul a depășit 1,4 miliarde de lei.
În ultimele 12 luni, BET a avansat cu 79,1%, cu 33% în ultimele șase luni și cu 11,3% în luna iulie. Indicele BET-NG (energie) a avut un avans de 90% în ultimele 12 luni, iar BET-TR (care include dividendele) a crescut cu 86%.
Creșterea pieței a fost susținută în special de energie și sectorul bancar. În iulie, cele două sectoare au concentrat aproximativ trei sferturi din valoarea tranzacțiilor de pe piața principală:
Printre companiile cu cele mai mari rulaje sunt menționate Banca Transilvania, Petrom, Romgaz și Hidroelectrica.
Numărul conturilor active ale clienților societăților de servicii de investiții financiare (SSIF) a crescut de la 15.726 în martie 2019 la 148.491 în martie 2026, adică de aproape 9,4 ori. În același interval, valoarea activelor aflate în custodie la SSIF a urcat de la 8,73 miliarde de lei la 63,75 miliarde de lei.
Autorii analizei ASF notează că, la 31 iulie 2026, BVB era „la maxime istorice pe toate dimensiunile relevante” și că extinderea bazei de investitori sugerează o dezvoltare „dincolo de dinamica de preț”, însă atrag atenția asupra „gradului ridicat de concentrare sectorială și pe emitenți”.
„Principalul factor de atenție rămâne gradul ridicat de concentrare sectorială și pe emitenți, însă pe ansamblu indicatorii de evoluție ai BVB oferă măsura reală a unui an bursier excepțional pentru România.”
Materialul menționează și o măsură de stimulare: cei care investesc în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) printr-un broker sau o bancă autorizată pot deduce până la 400 de euro pe an (aprox. 2.000 de lei) din venitul brut. În exemplul dat, la un salariu brut de 5.000 de lei, baza de calcul a impozitului se reduce cu echivalentul a circa 2.000 de lei, ceea ce înseamnă impozit mai mic, nu „bani înapoi” în numerar.
Recomandate
Guvernul a decis reluarea exploatării grafitului la Baia de Fier , un pas cu miză economică și de securitate a aprovizionării pentru industria europeană de baterii, potrivit Știrile Pro TV . Activitatea va fi reluată în arealul minei Baia de Fier (județul Gorj), unde există două perimetre cu rezervă omologată de grafit: Catalinu și Ungurelașu. Concret, mina Catalinu și cariera Ungurelașu vor fi scoase de pe lista unităților pentru care fusese aprobată anterior închiderea definitivă și monitorizarea factorilor de mediu, relatează Agerpres, citată de publicație. De ce contează: grafit „pentru baterii”, proiect strategic al UE Decizia este legată de demararea proiectului strategic „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site…”, inițiat de Societatea Națională a Sării SALROM SA . Proiectul este unul dintre cele trei proiecte românești incluse pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană prin Decizia C(2025) 1904/25.03.2026, în contextul regulamentului european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice . Potrivit comunicatului Guvernului citat în articol, proiectul vizează atât dezvoltarea infrastructurii de extracție, cât și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, necesar pentru producția de baterii – în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Ce se știe despre operator și pașii administrativi Guvernul arată că SALROM deține licență de concesiune pentru exploatarea de șisturi grafitoase în perimetrul Ungurelașu–Polovraci și a transmis documentația care ar demonstra capacitatea tehnico-economică de exploatare a zăcământului. Executivul susține că reluarea activității în perimetrul Ungurelașu–Polovraci ar urma să contribuie la dezvoltarea regiunii și la crearea de noi locuri de muncă, fiind prezentată și ca o oportunitate de relansare a sectorului resurselor minerale neenergetice, în legătură cu tranziția energetică spre tehnologii verzi. [...]
NATO pregătește o „rețea digitală” de supraveghere și reacție pe flancul estic, bazată pe mii de drone, senzori și inteligență artificială , ca să scurteze timpul dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar, potrivit Stirile Pro TV , care citează Politico. Miza operațională este integrarea rapidă a datelor din teren într-un sistem comun, pe o frontieră întinsă de la nordul Finlandei până la Marea Neagră, în fața riscului unui atac rusesc. Planul discutat de oficiali occidentali include drone „asistate” de inteligență artificială, însă nu urmărește autonomie completă. Ideea este ca sistemele să ajute la pilotaj și la sarcini repetitive, în timp ce decizia privind lovirea țintelor ar rămâne la operatori umani, conform informațiilor prezentate de Politico. Inițiativa EFDI: de la „kill chain” la „kill web” Pentru NATO, aceste capabilități ar urma să fie parte din Inițiativa de Descurajare pe Flancul Estic (Eastern Flank Deterrence Initiative – EFDI), descrisă ca o rețea digitală de câmp de luptă menită să monitorizeze amenințările de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus. Conceptul ar combina: mii de drone , senzori și sateliți , conectare și analiză cu ajutorul inteligenței artificiale , pentru a detecta încălcări ale teritoriului aliat și a contribui la respingerea atacurilor ca „primă linie” de apărare. În paralel, NATO subliniază că forțele convenționale (tancuri, avioane de luptă, artilerie) rămân „coloana vertebrală” a apărării. Un element central este infrastructura EFDI Data Backbone, aflată în dezvoltare, care urmărește să conecteze sisteme informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate și să permită transmiterea în timp real a datelor de la senzori către centrele de comandă. Ținta este trecerea de la un model liniar de decizie și execuție („kill chain”) la un model de tip „kill web”, în care datele pot ajunge rapid la sisteme de armament și operatori. Lecțiile din Ucraina : automatizare, dar cu decizie umană Abordarea este prezentată ca fiind apropiată de ceea ce se întâmplă deja în Ucraina, unde inteligența artificială este integrată tot mai mult în operațiunile cu drone. Totuși, atât militari, cât și companii din industria de apărare insistă că oamenii trebuie să rămână în centrul deciziei, chiar într-un război tot mai „robotizat”. Maiorul Ben Schiff, ofițer al Armatei SUA specializat în operațiuni software, a explicat pentru Bild că, deși există sisteme cu inteligență artificială sau „învățare automată” (capacitatea sistemelor de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor), controlul dronelor rămâne în principal la operatori de la sol. El a argumentat că segmentele monotone ale zborului ar putea fi automatizate, dar decizia asupra țintei trebuie să rămână la om: „Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp.” În același registru, maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa, a punctat că valoarea acestor sisteme depinde de integrarea lor într-un „ecosistem operațional” mai larg: „Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanța sa individuală. Eficiența sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg.” Ce urmează Din informațiile prezentate, NATO își calibrează planificarea pe baza experienței operaționale din Ucraina, fără a o „copia” direct. Căpitanul Ronan Sefton a rezumat abordarea astfel: „Nu copiem Ucraina. Învățăm de la Ucraina.” [...]
Google a făcut o reorganizare majoră în zona de inteligență artificială, pe fondul presiunii de a recupera teren în fața OpenAI și Anthropic , iar mișcările de la vârf au alimentat îngrijorări interne privind autonomia DeepMind și ritmul de livrare al modelului Gemini, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Demis Hassabis a renunțat la conducerea Google DeepMind în favoarea adjunctului său, Koray Kavukcuoglu , în cadrul unei reorganizări anunțate la 5 august. Hassabis a devenit președinte al diviziei, rol cu mai puține responsabilități de management. În paralel, Jeff Dean și Oriol Vinyals, lideri care au coordonat inițial dezvoltarea tehnică a Gemini, au plecat pentru a înființa împreună un start-up. Schimbările au avut și un ecou imediat în piață: acțiunile Google au scăzut cu 4% în ziua anunțului, potrivit materialului. Presiune pentru accelerarea Gemini și implicarea lui Sergey Brin Deși nu mai are o funcție executivă, cofondatorul Sergey Brin (52 de ani) s-ar fi implicat informal în dezvoltarea și antrenarea modelelor AI ale companiei. Conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, el le-ar fi transmis angajaților-cheie că Google trebuie să recupereze decalajul față de cele mai avansate modele din industrie. În aprilie, pe fondul avansului Anthropic cu o versiune preliminară a modelului Claude Mythos, Brin ar fi cerut, într-o reuniune internă cu câteva sute de angajați, accelerarea ritmului la DeepMind. Reuters mai notează că Brin ar fi direcționat resurse către zone precum „autoîmbunătățirea recursivă” (ideea că un sistem AI își poate perfecționa performanța fără intervenție umană). Google a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre implicarea lui Brin, schimbările structurale și îngrijorările angajaților. Întârzierea noii versiuni Gemini și problemele invocate intern Potrivit sursei, Gemini a depășit pentru scurt timp concurenții în noiembrie, dar actualizările ulterioare ale Anthropic și OpenAI au pus din nou presiune pe Google. Până în august, compania amânase cu două luni lansarea noii versiuni de referință a Gemini, după ce testele interne ar fi arătat că modelul rămânea mai slab decât rivalii în anumite domenii, inclusiv programarea. Patru surse Reuters pun întârzierea pe seama unor probleme structurale persistente, între care: limitări ale capacității de calcul; neînțelegeri între numeroșii lideri ai proiectului Gemini, care ar fi afectat alocarea resurselor; birocrația internă, care ar fi încetinit lansările față de rivali mai agili. Compania a refuzat să comenteze aceste afirmații, însă directorul general Sundar Pichai le-a spus analiștilor de pe Wall Street că Google va continua să-și extindă infrastructura pentru a reduce limitările legate de cipurile Tensor Processing Units , folosite la antrenarea modelelor și în produse pentru consumatori și companii. Centralizarea deciziilor și autonomia DeepMind Koray Kavukcuoglu a fost numit în 2025 și arhitect-șef pentru inteligență artificială al Google, cu misiunea de a integra Gemini în produsele companiei. Ulterior, influența unor lideri ai DeepMind s-ar fi diminuat, iar Kavukcuoglu ar fi devenit figura centrală în stabilirea direcției Gemini, potrivit uneia dintre surse, beneficiind și de susținerea lui Brin. El s-a mutat din Londra la sediul Google din Mountain View (California) și a început să-i raporteze direct lui Pichai. Un purtător de cuvânt al Google a precizat că Kavukcuoglu va avea ultimul cuvânt în deciziile majore ale DeepMind, iar liderii diviziei de cloud se așteaptă ca numirea lui să reducă tensiunile privind distribuirea numărului limitat de cipuri AI. Reorganizarea este prezentată ca un nou pas în reducerea autonomiei DeepMind, laboratorul londonez cumpărat de Google în 2014, pe măsură ce compania încearcă să integreze tehnologia în produse și să crească veniturile din AI. Într-o reuniune generală din 6 august, angajații au fost informați că mai multe echipe fără atribuții tehnice vor fi transferate din DeepMind în structura corporativă a Google. Reuters notează că, deși reorganizarea nu ar indica o retragere din cursa modelelor AI, plecarea unor lideri tehnici și transferurile interne au alimentat temeri privind diminuarea și mai accentuată a autonomiei laboratorului, în lipsa unor planuri imediate pentru echipele și proiectele care nu sunt legate direct de antrenarea Gemini. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW din producția nucleară , după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării, iar miza imediată este evitarea unor probleme de alimentare și a presiunilor suplimentare în sistem. Potrivit Digi24 , premierul Ilie Bolojan afirmă că „toate estimările arată că nu există riscuri” pentru alimentarea cu energie la nivel național. În mesajul publicat pe Facebook, premierul susține că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – va fi compensată pe termen scurt printr-un mix de producție internă și importuri. „Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional , am luat măsuri ca energia nucleară lipsă (…) să fie compensată prin producţie hidro, eoliană, pe cărbune şi importuri.” Cum este acoperit deficitul de producție Conform premierului, compensarea se face prin: producție hidro; producție eoliană; producție pe cărbune; importuri. Bolojan le mulțumește „celor implicați” și românilor care „au înțeles să-și reducă seara consumul”, indicând că echilibrarea sistemului a fost sprijinită și de ajustări de consum în orele de vârf. Importurile și dimensiunea „plasei de siguranță” Premierul mai spune că a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și indică o „capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW”, ceea ce, în logica Guvernului, oferă spațiu pentru acoperirea deficitului dacă producția internă nu este suficientă. Miza pe termen lung: deblocarea proiectului „Bala 2” Dincolo de măsurile de moment, Bolojan leagă situația de seceta din bazinul Dunării și de întârzieri administrative, susținând că oprirea ambelor grupuri de la Cernavodă este și rezultatul „multor ani” de decizii greșite și amânări. În acest context, premierul anunță semnarea deciziei de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă. Proiectul ar include lucrări hidrotehnice, dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect invocate de premier, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului. Bolojan afirmă că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul ar avea toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă nu a fost finanțat. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, spune premierul, indicând că licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. [...]
Plecările accelerate ale românilor și ucrainenilor din Spania arată că scumpirea locuințelor și erodarea puterii de cumpărare încep să schimbe harta migrației în UE , cu efect direct asupra pieței muncii și a comunităților de imigranți, potrivit Libertatea , care citează o analiză a publicației spaniole El Economista . Românii și ucrainenii sunt printre naționalitățile cu cele mai mari rate de plecare din Spania, deși economia țării a avut o creștere constantă. Datele Institutului Național de Statistică al Spaniei, citate în material, arată că în trimestrul al doilea din acest an au părăsit Spania 5.300 de români și 3.200 de ucraineni. De ce pleacă: costul locuirii și salarii care nu mai „țin pasul” În cazul ucrainenilor, El Economista notează că mulți caută condiții mai bune într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Cei intervievați de publicația spaniolă spun că „există de lucru”, însă veniturile nu mai sunt suficiente pentru a-și permite o locuință, ceea ce le limitează planurile de viață. Pentru români, fenomenul este cu atât mai vizibil cu cât Spania a fost o destinație majoră de migrație începând cu anii 2000, mai ales după aderarea României la UE, în 2007 . În 2013, Spania ajunsese la un vârf de aproximativ 750.000 de români. Cum s-a schimbat tendința: de la vârf la scădere susținută După 2013, comunitatea românească a început să se reducă. Potrivit aceleiași surse, numărul românilor din Spania a coborât la 690.000 în 2015, 600.000 în 2018, 565.000 la începutul lui 2021 și 521.000 anul trecut. Dacă tendința actuală se menține, ar urma să scadă sub pragul de 500.000 până la finalul acestui an. El Economista leagă schimbarea de o suprapunere de factori: scumpirea locuințelor, scăderea puterii de cumpărare și apariția unor alternative mai atractive în alte țări europene. În plus, publicația indică faptul că, din 2015 până în prezent, prețurile locuințelor au crescut cu peste 80% și chiar cu 100% în orașe precum Madrid. Spania atrage în continuare imigranți, dar din alte zone În paralel cu plecările românilor și ucrainenilor, Spania continuă să atragă străini, mai ales din America Latină și din Maroc. În 2026, cele mai multe sosiri au fost din Columbia (34.000), urmată de Venezuela (23.300) și Maroc (21.100), iar 18.000 de spanioli s-au întors în țară, conform datelor prezentate în articol. [...]
Restricțiile temporare impuse de Finlanda în estul Golfului Finlandei pot afecta rutele aeriene și maritime din Marea Baltică , după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Letoniei și a fost doborâtă de avioane de vânătoare aflate într-o misiune de apărare aeriană a NATO , potrivit Libertatea . Incidentul a avut loc vineri dimineață, iar forțele armate de la Riga au anunțat doborârea dronei după ce aceasta a intrat în spațiul aerian leton. Autoritățile letone nu au oferit, deocamdată, detalii despre tipul dronei sau originea ei. Ulterior, alerta de amenințare aeriană a fost ridicată pentru regiunile din apropierea Rusiei, conform Reuters . În paralel, Finlanda — stat membru UE și NATO, cu graniță directă cu Rusia — a introdus măsuri de urgență: forțele sale de apărare au restricționat temporar anumite zone pentru traficul aerian și maritim în partea estică a Golfului Finlandei, ca măsură de precauție împotriva unor posibile drone. De ce contează pentru transport și operațiuni în regiune Chiar dacă măsurile sunt prezentate ca temporare și preventive, ele pot genera efecte operaționale în zona Mării Baltice, prin limitarea accesului în anumite coridoare de zbor și rute maritime. În astfel de situații, companiile de transport și operatorii logistici pot fi nevoiți să ajusteze trasee și orare, cu potențiale întârzieri și costuri suplimentare, în funcție de durata restricțiilor. Context: alerte repetate și riscuri pentru infrastructură În regiune, statele vecine cu Rusia și Ucraina emit periodic alerte de amenințare aeriană și doboară drone, pe fondul atacurilor reciproce dintre Moscova și Kiev, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, din februarie 2022. În noaptea de joi spre vineri, Rusia a anunțat că a doborât 15 drone în regiunea Leningrad, în apropierea Finlandei și Estoniei, unde se află și Sankt Petersburg, descris ca un nod important de export. Informația a fost transmisă pe Telegram de guvernatorul regional Alexander Drozdenko. Pe fondul suspiciunilor privind posibile operațiuni sub „steag fals” (acțiuni atribuite altui actor pentru a justifica măsuri sau escaladări), statele NATO din nordul Europei au trecut la consolidarea securității în jurul infrastructurii energetice și hidrotehnice, mai notează Reuters. [...]
