Știri
Știri din categoria Diverse
Rezultatele slabe PISA ridică un risc economic pe termen lung, prin presiune pe productivitate și salarii, iar România rămâne în coada clasamentelor europene, potrivit declarațiilor senatorului AUR Petrișor Peiu, citate de Digi24. Peiu susține că, în Europa, doar Republica Moldova și Bulgaria ar sta mai rău decât România, iar „consecințele sunt dramatice”.
Într-un mesaj publicat pe Facebook după apariția rezultatelor PISA, Peiu afirmă că România are „antepenultima performanță școlară din Europa” și că nivelul cel mai bun ar fi fost atins în 2012, urmat de o „scădere continuă”.
Peiu leagă direct performanța educațională de perspectivele economice, afirmând că:
„Salariile românilor vor fi printre cele mai mici din lume, căci productivitatea muncii este direct proporțională cu nivelul de educație”.
În același mesaj, senatorul susține că școala (gimnaziu și primar) „nu poate asigura o performanță comparabilă cu media europeană sau occidentală (OCDE)” pentru copiii care o urmează.
În lista de explicații pentru rezultatele PISA, Peiu menționează mai mulți factori, între care:
Raportul PISA 2025 indică faptul că elevii din România au obținut scoruri sub media OCDE la Matematică, Lectură și Științe, conform articolului.
Ministerul Educației a transmis că, la științe și matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022 (o evoluție „relativ stabilă”), în timp ce la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte.
Datele publicate arată și proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2):
sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%. Pentru context suplimentar despre raport, Digi24 a publicat și materialul dedicat rezultatelor PISA 2025, disponibil aici.
În finalul mesajului său, Peiu adresează și o critică politică, spunând alegătorilor să nu se mai mire de „calitatea sub-mediocră a liderilor politici”.
Recomandate
Relatarea presei ruse leagă un atac cu drone de un presupus tranzit de arme din România , într-o narațiune care poate amplifica riscurile operaționale pe rutele de frontieră din regiune, potrivit Digi24 . Agenția rusă de stat Tass a relatat despre bombardarea punctului de trecere „Starokazacie”, la granița Ucrainei cu Republica Moldova, însă nu ar fi menționat cele două persoane care au murit în urma atacului. În schimb, publicația notează că Tass ar fi susținut că atacul a avut loc deoarece „România transportă arme pe acolo către Odesa”. În material este citată și o informare a Serviciului de Gardă de Frontieră de Stat al Ucrainei , potrivit căreia punctul de control ucrainean Starokazacie, situat în regiunea Odesa, „și-a suspendat activitatea în urma unor explozii”. Totodată, instituția ucraineană ar fi precizat, într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram, că „în prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”. Pe fondul acestui context, textul menționează afirmația atribuită Tass că „mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova”. Digi24 mai amintește că România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei , invocând motive de securitate. Separat, Digi24 a relatat despre atacul cu drone și închiderea punctului de frontieră într-un material dedicat, disponibil aici . [...]
Prevederile care puteau declara incompatibili consilieri locali și județeni au fost abrogate , după ce președintele Nicușor Dan a promulgat legea, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: schimbarea scoate din zona de risc un număr mare de aleși locali care ocupă și anumite funcții în administrația publică, înainte ca noile reguli să producă efecte. Modificarea vine după intervenția rapidă a Parlamentului, pe fondul intrării în vigoare, la 9 august, a Legii nr. 165/2026, care stabilea că angajații unor instituții și autorități publice nu pot cumula funcția cu mandatul de consilier local sau județean. Pe 26 august, propunerea legislativă inițiată de PSD a fost adoptată de Camera Deputaților și, în aceeași zi, adoptată decizional de Senat. Ce se schimbă în Codul administrativ Potrivit raportului aprobat în comisia de specialitate a Senatului, noua lege abrogă alineatele (2)-(6) ale articolului 550 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Aceste prevederi stabileau situațiile în care personalul contractual se putea afla în conflict de interese sau incompatibilitate, precum și modul de soluționare și sancționare ca abateri disciplinare. Justificarea invocată în documentele parlamentare ține de stabilitatea regulilor și de funcționarea administrației: abrogarea ar fi necesară pentru „asigurarea predictibilității cadrului legislativ” și pentru prevenirea unor disfuncționalități în activitatea instituțiilor și autorităților publice. Efect retroactiv limitat: perioada 9 august–intrarea în vigoare a noii legi Parlamentarii au introdus și o prevedere pentru situațiile apărute între intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026 și intrarea în vigoare a noii legi. Concret, cazurile care, potrivit formei anterioare a articolului 550, „ar fi fost de natură să genereze” incompatibilitate sau conflict de interese nu mai sunt considerate astfel și „nu atrag răspunderea juridică aferentă”. În raport se arată că aplicarea fără o perioadă de tranziție ar fi putut duce la „pierderi de personal, dificultăți și blocaje” în activități administrative esențiale. Context politic și ce urmează În dezbaterea publică, UDMR a susținut modificările, iar ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la Digi24 că informația potrivit căreia aleșii locali care lucrează la stat ar trebui să își suspende contractele de muncă a fost eronată și s-a propagat fără un document oficial. Digi24 mai notează că și unii liberali, inclusiv Ionuț Stroe și Nicoleta Pauliuc, au semnat amendamentul. După adoptarea legii în Parlament, USR a anunțat că strânge semnături pentru a sesiza Curtea Constituțională, susținând că au fost eliminate efectele unor incompatibilități deja produse. Prin promulgare, actul normativ intră în circuitul de aplicare prevăzut de lege. [...]
Guvernul Rusiei extinde regimul de înarmare în serviciile poștale , autorizând dotarea angajaților poștei federale cu mijloace tehnice speciale anti-dronă, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, potrivit Digi24 . Decizia apare într-o hotărâre guvernamentală care completează lista de arme și mijloace speciale ce pot fi folosite pentru dotarea organizațiilor poștei federale. Conform textului citat de The Moscow Times, noua categorie include „mijloace tehnice speciale de combatere a aeronavelor fără pilot” și, mai larg, sisteme fără pilot (inclusiv navale, subacvatice, de suprafață și vehicule fără pilot). Ce se schimbă, concret, pentru Poșta Rusă Hotărârea extinde cadrul existent: un decret din 2005 permitea deja angajaților poștali să poarte pistoale de 9 mm, pistoale cu electroșocuri și veste antiglonț, echipamente care, de regulă, erau alocate personalului de securitate implicat în transportul de bani. De această dată, decretul extins, semnat joia trecută de premierul Mihail Mișustin , nu precizează ce categorii de angajați ai poștei ruse vor primi mijloacele anti-dronă. Contextul operațional: atacuri cu drone și presiune pe infrastructură Măsura vine după o intensificare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul verii, care au vizat infrastructura rusă, inclusiv rafinării de petrol și depozite sau centre logistice ale retailerilor online Wildberries și Ozon, potrivit The Moscow Times. Aceeași sursă mai notează că atacurile ar fi dus la o creștere de 560% a achizițiilor comerciale de sisteme de apărare anti-dronă în prima jumătate a anului 2026, față de perioada similară din 2025. Legătura cu regimul de control asupra infrastructurii critice În august, președintele Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial care permite statului să preia controlul asupra instalațiilor de infrastructură critică dacă acestea sunt considerate insuficient protejate împotriva atacurilor ucrainene și a altor amenințări. Ulterior, Putin a susținut că ordinul „nu are nicio legătură cu vreun plan de naționalizare” a proprietății private. [...]
Acuzațiile privind rolul lui Elon Musk în amplificarea polarizării pe X reaprind discuția despre reglementarea platformelor mari , după ce o fostă parteneră a miliardarului susține că efectele mesajelor sale „nu pot fi ignorate” și ar putea deveni „catastrofale” fără intervenție, potrivit Digi24 . Declarațiile apar în documentarul „Musk”, realizat de cineastul Alex Gibney, unde Ashley St. Clair – descrisă ca fostă influenceriță MAGA și mama unuia dintre cei 14 copii ai lui Musk – afirmă că acesta i-ar fi scris că vrea un copil cu ea deoarece are nevoie de „o legiune de copii înainte de începerea unui război civil”, potrivit The Guardian, citat de Digi24. Cei doi ar fi avut un copil în 2024, dar ulterior s-au despărțit. St. Clair mai susține că echipa lui Musk i-ar fi propus o plată unică de 40 de milioane de dolari și o pensie lunară de 100.000 de dolari în schimbul semnării unui acord de confidențialitate (NDA), însă oferta ar fi fost retrasă după ce ea a refuzat să semneze. La premiera documentarului, la Festivalul de Film de la Veneția, St. Clair a fost întrebată dacă Musk se teme de un război civil sau încearcă să-l provoace. Ea a răspuns că, indiferent de motivație, activitatea lui pe X „întreține flăcări care nu există în lumea reală” și produce efecte în afara platformei, avertizând că „dezbinarea deliberată” ar putea fi catastrofală dacă nu este „reglementată” sau „stăpânită”. Context: X ca instrument de influență politică Materialul reamintește că, după achiziția Twitter în 2022 (platforma fiind ulterior redenumită X), Musk și-a folosit contul pentru a-și amplifica opiniile politice. Un exemplu menționat este reacția sa la rezultatul bun obținut de partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, când a scris „Bravo!” ca răspuns la un mesaj al copreședintei Alice Weidel. Ce spune regizorul documentarului Alex Gibney afirmă că preocuparea lui Musk legată de „prăbușirea civilizației” ar avea rădăcini în copilăria acestuia din Africa de Sud. Documentarul, filmat pe parcursul a trei ani și cu o durată de patru ore, urmărește ascensiunea lui Musk de la antreprenor în software la lider în domenii precum rachete și mașini electrice, ajungând ulterior apropiat al mișcării MAGA. Gibney îl caracterizează pe Musk drept „un escroc” și „un manipulator de acțiuni”, susținând că „averea și puterea lui vin din umflarea artificială a valorii acțiunilor”, conform relatării Digi24. De ce contează Dincolo de detaliile personale, miza rămâne una de reglementare: acuzațiile din documentar sunt folosite pentru a susține ideea că influența unei platforme mari, controlată de o singură persoană cu agendă politică explicită, poate avea consecințe în societate și ar necesita mecanisme mai ferme de control. Informațiile prezentate sunt afirmații ale persoanelor intervievate în documentar și relatări din presă, fără a include în material un punct de vedere al lui Elon Musk. [...]
Mobilizarea rapidă pe lotul Joseni–Ditrău indică un start operațional solid pentru sectorul montan al A8 , cu peste 300 de muncitori și 240 de utilaje deja în teren, la mai puțin de o lună de la începerea efectivă a lucrărilor, potrivit Digi24 . Pentru proiect, miza imediată este menținerea ritmului într-o zonă dificilă, unde întârzierile tind să se acumuleze rapid. Horațiu Cosma , secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, spune că mobilizarea de pe lotul 1D Joseni–Ditrău confirmă „începutul foarte bun” observat încă din etapa de pregătire a șantierului, după ce proiectarea ar fi fost finalizată cu trei luni înainte de termen, ceea ce a permis demararea lucrărilor în „vârful” sezonului de lucru. Ce se lucrează acum pe șantier Pe teren se desfășoară simultan mai multe tipuri de lucrări, între care: terasamente și umpluturi; consolidări și îmbunătățirea terenului de fundare; lucrări la pasaje și ecoducte (structuri care permit traversarea în siguranță a faunei). Ce include lotul Joseni–Ditrău și de ce contează Lotul are 14,4 kilometri, iar pe acest sector sunt prevăzute: 18 poduri, pasaje și viaducte; 3 ecoducte pentru permeabilitatea faunei; un nod rutier la Joseni; o descărcare provizorie spre lotul următor, 2A Ditrău–Grințieș, astfel încât sectorul să poată funcționa independent. Din perspectivă operațională, volumul mare de structuri (poduri, viaducte, pasaje) este un indicator al complexității și al riscului de execuție, ceea ce face relevantă mobilizarea din primele săptămâni. Monitorizare online și filmări săptămânale cu drona Cosma afirmă că, potrivit contractului, constructorul va asigura supravegherea online a lucrărilor prin camere web instalate în punctele de lucru, iar imaginile vor fi disponibile pe site-ul CNIR . În plus, antreprenorul și supervizorul contractului vor realiza alternativ, săptămânal, filmări cu drona pe întreg aliniamentul șantierului. Ce urmează: pregătirea autorizării pentru lotul 2A În paralel, oficialul spune că se pregătește documentația necesară pentru autorizarea lucrărilor și pe următorul lot montan, 2A Ditrău–Grințieș. În declarațiile citate, Cosma se declară optimist privind respectarea termenelor asumate și reia obiectivul proiectului: legătura pe autostradă dintre Moldova și Transilvania. [...]
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, acuză direcții silvice din Romsilva de „ilegalități” și complicități care ar duce la pierderea unor procese , folosind ca exemplu cazul drumului de acces prin Pădurea Băneasa , potrivit Digi24 . Miza, în lectura ministrului, este una de guvernanță și control instituțional: dacă acuzațiile se confirmă, ele indică vulnerabilități interne în administrarea pădurilor și în apărarea interesului public în instanță. Buzoianu susține că a identificat situații în care, deși „e clar că o ilegalitate a avut loc”, procesele se pierd „cu complicitatea autorităților”. În cazul Pădurii Băneasa, ea afirmă că Romsilva „a mimat că apără pădurile în instanțe, dar a făcut fix pe dos în procese”. Cazul Pădurii Băneasa: drum redeschis prin decizie a Curții de Apel Ministrul spune că a analizat hotărârea Tribunalului București privind drumul de acces prin Pădurea Băneasa, pentru a înțelege ce a dus la decizia Curții de Apel București de a obliga Romsilva să deschidă drumul până la judecata pe fond. În postarea citată de Digi24, Buzoianu afirmă că locuitorii din Greenfield ar avea nevoie de „încă un drum”, dar că soluția legală ar fi drumul „promis de dezvoltator”. Ea susține că Direcția Silvică Ilfov ar fi ales „varianta ilegală”, invocând o „modificare” a amenajamentului silvic prin care drumul ar fi fost trecut ca „drum forestier”, urmată de semnarea rapidă a unui contract și deschiderea accesului „pe un drum unde știa că nu se poate circula legal”. Acuzații la adresa conducerii Direcției Silvice Ilfov și a modului de reprezentare în instanță Buzoianu îl indică pe Cezar Mihail Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, despre care afirmă că „a acționat în instanță împotriva intereselor Romsilva, reprezentând fix Direcția Silvică Ilfov”. În același context, ministrul susține că instituția nu se poate reforma „tot cu aceiași oameni la conducere, ținuți în brațe politic de decenii”. Digi24 mai notează că Buzoianu amintește trimiterea, în 2025, a Corpului de Control al Ministerului Mediului pentru a verifica situația, iar în urma verificărilor ar fi fost identificate „ilegalități după ilegalități”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, poziția ministrului este formulată în cadrul unei postări publice, iar articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, un răspuns al Romsilva sau al Direcției Silvice Ilfov la acuzațiile punctuale. În lipsa acestor reacții, rămâne de urmărit dacă ministerul va anunța măsuri administrative sau sesizări către instituțiile competente, în linie cu acuzațiile de ilegalitate și complicitate invocate. [...]
