Știri
Știri din categoria Diverse

Premierul desemnat, Luca Niculescu, spune că viitorul program de guvernare va pune pe primul plan „echilibrul politic și economic”, protejarea puterii de cumpărare și o mai bună colectare și cheltuire a banului public, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul pregătirii consultărilor cu partidele parlamentare, într-o perioadă în care tema prețurilor și a facturilor la energie capătă greutate odată cu apropierea iernii.
Niculescu a transmis pe rețelele sociale că elaborează programul și că va ține cont de sugestiile primite de la partide, însă își propune să prioritizeze „continuitatea” și „nevoile românilor”. În aceeași intervenție, el a indicat că, dincolo de discuțiile despre majorități și nume, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic în România”.
În mesajul citat de Digi24, premierul desemnat leagă direct așteptările populației de modul în care statul gestionează resursele publice și presiunile din economie, în special cele legate de costul vieții. El enumeră explicit câteva direcții:
„Vor să știe că banii lor sunt cheltuiți cu rost și corect, că pot face față prețurilor și că statul este acolo când au nevoie de el. Mai ales acum, când vine iarna, iar facturile nu așteaptă calendarul politic.”
Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, iar abordarea anunțată este să păstreze ceea ce funcționează și să corecteze ceea ce nu funcționează. Totodată, spune că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că va prezenta public rezultatul discuțiilor cu formațiunile parlamentare.
În acest moment, Digi24 nu indică un calendar sau măsuri concrete, ci doar liniile directoare anunțate de premierul desemnat înaintea consultărilor politice.
Recomandate

Calendarul învestirii Guvernului Niculescu se împinge dincolo de această săptămână , după ce premierul desemnat, Luca Niculescu , a avut primul contact direct cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , iar o întâlnire față în față ar urma să aibă loc joi, potrivit Digi24 , care citează surse politice. Conform acelorași surse, cei doi ar fi vorbit la telefon, iar în urma convorbirii s-ar fi stabilit o întâlnire „a doua zi”, însă locația nu este cunoscută în acest moment. Un detaliu relevant pentru negocieri este că social-democrații nu și-ar dori ca la această primă întâlnire să se discute despre împărțirea ministerelor, potrivit surselor citate. Condiția PSD și miza pentru votul din Parlament Digi24 reamintește că Sorin Grindeanu a spus public că susținerea PSD pentru Guvernul propus de Luca Niculescu depinde de o condiție politică pe care a numit-o „linia roșie”: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR.” În același timp, votul de învestitură ar depinde de momentul în care Luca Niculescu va depune în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, potrivit acelorași surse. Ce urmează: procedura parlamentară nu se face în această săptămână Sursele citate indică faptul că „nu există șanse” ca procedura parlamentară să fie organizată în această săptămână. Luca Niculescu are, conform Constituției, 10 zile pentru a ajunge în Parlament cu programul și echipa guvernamentală. În textul Digi24 apare și o neconcordanță de calendar: se menționează că termenul „curge de marți” și „va expira joi, 15 septembrie”, deși articolul este publicat la 7 octombrie 2026. În lipsa unei clarificări în sursă, data exactă a expirării termenului nu poate fi confirmată din informațiile disponibile. [...]

Eugen Tomac cere un vot rapid pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , pe fondul crizei politice , argumentând că ieșirea României „cu bine” din blocaj a devenit o miză care depășește calculele de partid, potrivit Digi24 . Tomac, consilier onorific al președintelui și europarlamentar, afirmă că „un vot pentru viitorul guvern este mai mult decât un angajament politic, a devenit o obligație patriotică”, într-un mesaj publicat pe Facebook și preluat de News.ro. El susține că cetățenii așteaptă „asumare, nu calcule” din partea clasei politice. Contextul este o nouă încercare de formare a unui executiv după căderea Guvernului Bolojan , în luna mai. Tomac a fost prima propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, dar nu a ajuns la votul Parlamentului, după ce nu a reușit să strângă o majoritate pentru un cabinet de tehnocrați. Ce urmează în Parlament: termen de 10 zile și pragul de 233 de voturi Marți, președintele a semnat decretul de desemnare a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru: prezentarea în Parlament a listei Cabinetului și a programului de guvernare; negocieri politice care să asigure cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Mesajul lui Tomac pune presiune publică pe partidele parlamentare să deblocheze rapid procedura, într-un moment în care formarea unei majorități rămâne condiția decisivă pentru instalarea noului executiv. [...]

Schimbarea de poziție a PSD privind „liniile roșii” complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care voturile din Parlament devin decisive pentru instalarea cabinetului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că a transmis mesaje contradictorii despre condițiile de negociere ale partidului, la distanță de o zi. Mureșan susține că PSD „nu poate fi luat în serios” dacă își schimbă discursul „de la o zi la alta, ca la grădiniță”, într-un mesaj publicat marți pe Facebook. Ce spune PNL că s-a schimbat în poziția PSD Mureșan indică două declarații consecutive ale lui Sorin Grindeanu: cu o zi înainte, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Grindeanu ar fi spus că PSD nu are „linii roșii” în negocierile pentru formarea viitorului Guvern și că este dispus să susțină soluții din care să facă parte; marți, după desemnarea unui nou premier, liderul PSD a vorbit despre existența unei „linii roșii” în negocieri. Care este „linia roșie” invocată de Sorin Grindeanu Într-o conferință de presă de marți, întrebat dacă vor fi miniștri PSD în Guvernul Luca Niculescu, Sorin Grindeanu a spus că vrea să vadă „că există dorință din partea lui Luca Niculescu să schimbe direcția țării, de administrare”. În lipsa acestei dorințe, PSD „nu va vota”, a precizat el, numind această condiție „linia roșie”. Tot în declarațiile citate, Grindeanu a criticat „austeritatea” pe care ar fi impus-o Ilie Bolojan și a afirmat că PSD își dorește „schimbarea direcției de administrare a țării”. De ce contează: semnal de impredictibilitate în negocieri În logica negocierilor parlamentare, trecerea de la mesajul „nu avem linii roșii” la formularea unei condiții explicite de vot ridică semne de întrebare privind stabilitatea poziției PSD și predictibilitatea discuțiilor pentru susținerea viitorului Guvern. Din informațiile prezentate, disputa se poartă în jurul criteriilor pe care PSD le pune pentru a vota cabinetul propus de Luca Niculescu. [...]

Blocajul politic începe să aibă costuri economice vizibile , pe fondul discuțiilor tot mai apăsate despre alegeri anticipate și al avertismentelor că incertitudinea amână investițiile, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico despre criza prelungită de la București. România nu mai are un guvern pe deplin funcțional de când coaliția s-a destrămat în luna mai, iar Parlamentul a respins mai multe nominalizări pentru funcția de prim-ministru propuse de președintele Nicușor Dan. În prezent, partidele evaluează dacă îl susțin pe diplomatul Luca Niculescu , cel mai recent candidat la funcția de premier, care trebuie să obțină votul de încredere în Parlament în următoarele nouă zile pentru a fi confirmat. Investiții amânate și presiune pe curs, în așteptarea unei soluții politice În materialul citat, europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că țara „plătește deja un preț economic”, prin amânarea deciziilor de investiții. El spune că prelungirea impasului și amânarea anticipatelor ar putea aduce „consecințe economice negative” și că incertitudinea politică se poate transforma „cu ușurință” în incertitudine economică. În același context, se menționează că leul s-a depreciat față de euro în lunile de după izbucnirea crizei, un semnal de sensibilitate a pieței la instabilitatea politică. Anticipatele, tot mai des invocate; Simion le leagă de „stabilitate” și de riscul unei suspendări George Simion, liderul AUR, susține într-un interviu pentru Politico că nu se poate forma „niciun guvern stabil” fără alegeri și îl acuză pe președinte că ar întreține un „blocaj” din teama de a pierde puterea. Simion afirmă că, dacă Niculescu eșuează și șeful statului refuză din nou anticipatele, demersul de suspendare ar putea câștiga tracțiune. „Nimeni nu vrea o nouă Grecie”, a spus Simion, susținând că AUR ar da dovadă de „responsabilitate fiscală” dacă ar ajunge la guvernare și că România își va respecta angajamentele față de partenerii internaționali. Pe de altă parte, Nicușor Dan este prezentat ca opunându-se anticipatelor, argumentând că o campanie electorală ar întârzia reformele bugetare și finanțarea sistemului de sănătate. Totodată, președintele a refuzat să ia în calcul includerea AUR la guvernare, considerând linia politică a partidului o amenințare la orientarea pro-occidentală și pro-europeană a României. Ce urmează: votul pentru Niculescu și riscul prelungirii impasului Miza imediată este votul de încredere pentru Luca Niculescu în termenul indicat în material. Dacă nu trece, presiunea pentru alegeri anticipate ar putea crește, pe fondul unei crize care, potrivit Politico, durează de cinci luni și care începe să se reflecte în comportamentul investitorilor și în percepția de risc economic. [...]

USR condiționează votul pentru noul Executiv de excluderea PSD , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare stabile și crește riscul unui guvern cu sprijin fragil, cu efect direct asupra capacității de a trece rapid măsuri și legi, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a declarat la Digi24 că partidul nu va vota un guvern condus de Luca Niculescu dacă în componența lui vor fi miniștri PSD. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre conturarea viitorului cabinet și despre formula de susținere în Parlament. Fritz a insistat că USR „nu votează un premier, ci votează un guvern”, iar criteriul decisiv este „cine va lua decizii în acest guvern”. În evaluarea sa, dacă PSD ar influența deciziile „ori pe față, ori în spatele culiselor”, USR nu ar putea susține Executivul. De ce contează: majoritate incertă și risc de blocaj legislativ Liderul USR a spus că, „așa cum arată lucrurile acum”, nu vede „ce majoritate coerentă și asumată” ar putea exista pentru un astfel de guvern, capabilă să „livreze rezultate reale”. În același timp, el a vorbit despre existența unei „majorități reale, neasumate” în Parlament, pe care a descris-o drept PSD–AUR. În această logică, un guvern fără o majoritate politică aliniată riscă să funcționeze limitat, inclusiv prin ordonanțe de urgență care ulterior depind de votul Parlamentului și pot fi modificate prin amendamente, cu posibilitatea ca deciziile Executivului să fie „sabotate” legislativ. Ce spune despre varianta unui cabinet tehnocrat Întrebat despre un cabinet tehnocrat (format din miniștri fără afiliere politică), Fritz a avertizat că eficiența ar fi redusă dacă Parlamentul ar lua „alte decizii” decât guvernul. În acest scenariu, spune el, un astfel de executiv ar putea ajunge doar o țintă publică, fără pârghii politice reale. „Există riscul ca acesta să fie «pus în geam, ca să arunce oamenii cu roșii și ouă în ei».” Context: desemnarea lui Luca Niculescu În același context politic, Digi24 a relatat anterior că Nicușor Dan a anunțat că propunerea sa pentru funcția de prim-ministru este Luca Niculescu, într-un material video: Digi24 . Ce urmează depinde de formula de guvernare care poate strânge o majoritate explicită în Parlament și de componența cabinetului, în special de prezența sau absența PSD, condiție pe care USR o pune acum în mod public pentru vot. [...]

Dedeman contestă în instanță nivelul despăgubirilor la exproprieri , într-un dosar care poate deveni reper pentru costurile publice ale proiectelor de infrastructură, potrivit Digi24 . Compania a dat în judecată statul român pentru suma stabilită la exproprierea unui teren de 133 mp din Miroslava, pe traseul variantei sud a centurii Iașiului. Statul a stabilit o despăgubire de 671,90 lei pentru suprafața expropriată, în timp ce Dedeman cere recalcularea și indică o valoare de 250 de euro/mp (aprox. 1.250 lei/mp). Compania susține că suma nu reflectă valoarea reală și solicită ca despăgubirea să fie stabilită în urma unei expertize. În cererea de chemare în judecată, citată de presa locală, Dedeman arată că Hotărârea nr. 183/29.09.2020 emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA privind cuantumul despăgubirii nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania spune că a aflat de existența ei abia în 2026, după ce a solicitat documentul de la cartea funciară. Miza economică: diferența dintre evaluarea statului și prețurile din piață Experți imobiliari consultați de News.ro afirmă că terenurile din zona Uricani se tranzacționează pe piața liberă la prețuri de la „câteva zeci de euro” până la peste 100 de euro/mp, în funcție de amplasament. Unul dintre experți punctează însă că, atunci când terenul este pe culoarul oficial de expropriere, statul nu plătește la prețul pieței. Pe acest fond, diferența dintre despăgubirea de 671,90 lei și nivelul cerut de companie (raportat la 250 euro/mp) urmează să fie tranșată în instanță, în funcție de probe și de concluziile expertizei. Efectul exproprierii parțiale asupra terenului rămas Dedeman susține că cei 133 mp expropriați fac parte dintr-o parcelă de peste trei hectare și că exproprierea parțială poate afecta valoarea economică a terenului rămas în proprietatea companiei. În acțiune, compania cere ca o eventuală depreciere să fie evaluată prin expertiză, luând în calcul, între altele: suprafața rămasă și forma terenului înainte și după expropriere; frontul stradal, accesul și configurația parcelei; posibilitatea de construire, retragerile față de noua limită; existența utilităților și destinația urbanistică. Dacă expertiza va constata o depreciere, compania solicită ca statul să fie obligat să achite diferența de valoare stabilită de expert. Pe de altă parte, expertul imobiliar citat de News.ro are o opinie diferită privind impactul asupra terenului rămas: realizarea centurii ar putea crește atractivitatea zonei, iar terenul ar putea ajunge să valoreze de două sau chiar de trei ori mai mult, în funcție de efectul infrastructurii asupra dezvoltării locale. Aceasta este însă o estimare de piață, fără valoare juridică în stabilirea despăgubirii. Litigiul vizează atât cuantumul despăgubirii pentru suprafața expropriată, cât și eventualul impact economic al exproprierii parțiale asupra terenului rămas, urmând ca valoarea finală să fie stabilită de instanță pe baza expertizelor și a probelor administrate. [...]