Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții, pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă, deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24.
Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf.
În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”.
Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic.
Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin:
Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare.
La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național.
Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica.
Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național.
Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului:
Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”.
Recomandate
Declarațiile de susținere din PNL pentru Ilie Bolojan mută presiunea pe DNA să clarifice rapid statutul audierii , într-un moment în care premierul interimar este deja expus politic, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), a spus că Ilie Bolojan „nu este corupt” și „nu are probleme de integritate”, comentând audierea acestuia la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din Iași. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă, informație relatată de Agerpres și preluată de Digi24. În intervenția sa, Ciucu a încercat să contracareze percepția publică negativă asociată unei audieri la DNA, afirmând că astfel de situații „se mai întâmplă” și cerând să fie lăsată justiția „să își facă treaba”. El a adăugat că nu are „niciun fel de emoții” în ceea ce îl privește pe Bolojan. De ce contează: efectul politic al unei audieri la DNA Chiar și în lipsa unor detalii despre dosar în acest material, simpla audiere a unui premier interimar la DNA generează costuri de imagine și poate alimenta tensiuni între partide. În acest context, mesajul transmis de Ciucu funcționează ca o poziționare publică de apărare în interiorul PNL, înainte ca instituțiile judiciare să ofere clarificări. Contextul imediat Digi24 amintește și de reacțiile politice din jurul audierii, trimițând la un material separat despre poziția șefului PSD Iași și replica PNL, pe fondul discuțiilor privind calitatea lui Bolojan în cauză. În articolul de față, Ciucu nu oferă detalii despre motivul audierii, ci se limitează la evaluarea sa privind integritatea lui Bolojan și la apelul de a aștepta concluziile justiției. [...]
Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului , iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24 . Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior. Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s. Deficitul din 2024, invocat ca factor-cheie În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB . În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze. Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene). Miza PNRR și disputa pe reforme Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară. „Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.” Ce a spus Standard & Poor’s și reacția PSD Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3 , menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe. În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică. „Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.” [...]
Amenințarea lui Medvedev la adresa Armeniei ridică miza riscului de sancțiuni și șocuri energetice în regiune , pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Erevan și Moscova, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , a avertizat că Armenia ar putea avea „aceeași soartă ca Ucraina” dacă își continuă apropierea de Occident, relatează RBC Ukraine, citată de Digi24. În logica mesajului transmis, schimbarea de direcție a politicii externe ar aduce „consecințe negative” pentru republică. „Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun.” „Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină.” Presiune politică, cu efecte economice: comerț și energie Dincolo de retorică, contextul descris indică un risc economic concret pentru Armenia: Moscova ar fi reacționat deja la reorientarea Erevanului prin măsuri comerciale. Articolul menționează că Rusia, „deranjată de această schimbare de direcție”, a impus restricții comerciale și sancțiuni pentru numeroase produse armenești și i-a cerut premierului Nikol Pașinian să organizeze un referendum privind direcția strategică a țării. În paralel, autoritățile armene au transmis că sunt dispuse să-și diversifice sursele de gaze, inclusiv prin achiziții din Azerbaidjan, Turcia și Iran, pentru a reduce dependența de Rusia. „Vrem să cumpărăm gaze de oriunde este posibil. Dacă ne oferă Rusia, cumpărăm de la Rusia, dacă le furnizează Azerbaidjan, cumpărăm de la Azerbaidjan, dacă o face Iranul, cumpărăm de la Iran şi dacă Turcia poate, le cumpărăm şi de la ei. Şi toate acestea în acelaşi timp.” Contextul: disputa UE vs. Uniunea Economică Eurasiatică Digi24 amintește că, în septembrie, Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au avut o confruntare publică privind orientarea externă a Erevanului. Putin ar fi cerut Armeniei să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, avertizând asupra consecințelor, în timp ce Pașinian a susținut că legea care inițiază procesul de aderare la UE nu încalcă obligațiile Armeniei față de Rusia și UEE. În același registru, Medvedev a afirmat anterior că Armenia „nu va adera niciodată” la UE, dar că demersul ar afecta permanent relațiile cu Rusia și cu statele din Uniunea Economică Eurasiatică. De ce contează Mesajul lui Medvedev vine într-un moment în care Armenia încearcă să-și recalibreze politica externă și, simultan, să reducă vulnerabilitatea energetică. În acest cadru, combinația dintre presiune politică, restricții comerciale și repoziționarea pe piața gazelor poate amplifica incertitudinea pentru economie și pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, mai ales dacă tensiunile cu Moscova se adâncesc. [...]
Un incident de transport improvizat, soldat cu răsturnarea unui pickup și a elicopterului încărcat, ridică semne de întrebare privind siguranța și disciplina operațională , potrivit imaginilor publicate de Antena 3 . Din material reiese că rușii au încercat să transporte un elicopter pe un pickup, însă camioneta s-a răsturnat împreună cu aeronava. Articolul este prezentat în format video, fără detalii suplimentare în text despre locul exact, momentul incidentului, eventuale pagube sau dacă au existat persoane rănite. În lipsa acestor informații, impactul concret (costuri, consecințe logistice sau eventuale măsuri luate ulterior) nu poate fi evaluat pe baza sursei citate. [...]
Un proiect de lege ar muta pe bănci costul și responsabilitatea verificării identității la creditele la distanță , într-un pachet de reguli care vizează reducerea fraudelor și a disputelor legate de notificări și închiderea creditelor, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa legislativă propune ca, înainte de încheierea unui contract de credit la distanță, creditorul să fie obligat să verifice identitatea consumatorului. În plus, notificările către clienți ar urma să fie transise prin mijloace care permit confirmarea primirii – personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printr-o metodă care asigură dovada primirii, conform USR, partidul din care fac parte inițiatorii proiectului, senatorii Cynthia Păun și Remus Negoi . „Propunerea noastră pune costul verificării pe creditor şi riscul fraudei acolo unde îi e locul, la cel care a dat banii fără să verifice cui”, a arătat senatorul Cynthia Păun. Ce obligații noi ar apărea pentru creditori Pe lângă verificarea identității la contractele la distanță și regulile de notificare cu dovadă de primire, proiectul introduce o obligație de informare la încetarea contractului de credit. Creditorul ar trebui să transmită consumatorului o situație „clară și standardizată” a creditului, care să includă: valoarea creditului și cât a fost achitat; sumele plătite pentru principal, dobânzi și comisioane; valoarea și data fiecărei plăți; soldul final; informații despre eventuale raportări către sistemele de evidență a riscului de credit. Documentul ar urma să fie trimis în maximum 5 zile lucrătoare de la încetarea raportului contractual. „Dacă datele unei persoane sunt folosite pentru a obţine un credit, creditorul trebuie să poată demonstra că a verificat identitatea celui care a contractat”, a declarat senatorul Remus Negoi. De ce contează: efecte operaționale și de conformare pentru bănci Dincolo de componenta de protecție a consumatorilor, măsurile ar însemna proceduri suplimentare pentru creditori: verificări de identitate înainte de semnare (în special în fluxurile digitale), schimbarea canalelor de comunicare pentru notificări astfel încât să existe dovadă de primire și standardizarea raportării la închiderea creditului într-un termen scurt. Proiectul urmărește și clarificarea regulilor privind notificarea cesiunii unei creanțe și momentul de la care noul creditor poate începe activitățile de recuperare față de consumator. Totodată, inițiatorii susțin că măsurile ar reduce diferențele de tratament dintre creditele de consum și creditele imobiliare, pentru un cadru mai coerent de protecție a consumatorilor de servicii financiare. [...]
Finlanda testează încălzirea urbană cu un reactor modular mic subteran , un proiect-pilot care poate schimba costurile și arhitectura rețelelor de termoficare în orașele europene, potrivit Libertatea . În Helsinki, lucrările au început în februarie 2026, la circa 2 kilometri de Parlament, iar instalația ar urma să furnizeze căldură pentru încălzire centralizată. Ce se construiește și de ce contează pentru termoficare Proiectul este derulat de Helen , furnizorul de energie al capitalei finlandeze, și presupune amplasarea subterană a unui reactor modular mic (SMR – „reactor modular mic”, adică o unitate nucleară de dimensiuni reduse, construită în module) în districtul Salmisaari, pe amplasamentul unei foste centrale pe cărbune. Ținta declarată este alimentarea cu energie termică a unui cartier din Helsinki, într-un oraș cu aproximativ 700.000 de locuitori, unde 90% din populație este deja conectată la rețeaua de încălzire centralizată. CEO-ul Helen Nuclear, Pekka Tolonen, a argumentat că orașul este potrivit pentru „soluții de încălzire fără emisii, bazate pe energia nucleară”. Inițiativa a fost salutată și de ministrul finlandez al Climei și Mediului, Sari Multala, care a numit-o un pas important în direcția energiei curate. Finanțarea: 40 de milioane de euro de la BEI Banca Europeană de Investiții (BEI) va susține proiectul pilot cu 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), potrivit articolului. Este prezentată ca prima finanțare a BEI pentru un reactor modular mic destinat exclusiv încălzirii, nu producerii de electricitate. Tehnologia LDR-50: căldură, nu electricitate, și costuri estimate Sistemul folosit este LDR-50, dezvoltat de centrul de cercetare VTT din Finlanda și comercializat de compania Steady Energy. Spre deosebire de reactoarele clasice, LDR-50 este proiectat să producă doar căldură, fără generare de electricitate, și are un design compact, „de dimensiunea unui container”, care funcționează la temperaturi și presiuni scăzute, cu pierderi reduse în rețeaua de termoficare. Directorul tehnic al Steady Energy, Hannes Haapalahti, spune că instalația este „probabil cea mai simplă din lume”. Răcirea este pasivă, prin convecție naturală, fără pompe și fără o sursă externă de alimentare. Costul de operare este estimat la 50 de euro/MWh (aprox. 250 lei/MWh), nivel care, conform sursei, ar putea reduce semnificativ costurile față de cele actuale ale încălzirii centralizate din alte țări europene, inclusiv Germania. Interes internațional și etapa de reglementare Tehnologia a atras deja interes: trei orașe finlandeze (Kuopio, Kerava și Jyväskylä) au semnat scrisori de intenție pentru implementare. De asemenea, Korea District Heating, furnizor major din Seul, a încheiat un acord de cooperare, în contextul unei rețele care deservește 1,9 milioane de gospodării. Polonia, Suedia și Ucraina sunt menționate între țările interesate, iar cinci autorități naționale de reglementare nucleară din aceste state au făcut o evaluare comună de siguranță. Concluzia citată în articol este că nu există preocupări de siguranță nucleară care să blocheze trecerea la următoarea etapă de dezvoltare. Context european: de ce miza e mare Materialul plasează proiectul în contextul tranziției energetice, cu accent pe încălzire: în Germania, consumul final de energie pentru încălzire și răcire depășește jumătate din necesarul total, iar în 2025 ponderea regenerabilelor în acest segment era de 19%, potrivit Agenției Federale pentru Mediu (UBA), citată în articol. În paralel, dezbaterea politică rămâne sensibilă: un reprezentant CDU/CSU cere o evaluare „neutră tehnologic”, în timp ce o reprezentantă SPD consideră abordarea nucleară pentru încălzire nejustificată din cauza riscurilor asociate combustibililor nucleari. În același timp, Franța dezvoltă un reactor modular de 30 MW, care ar putea deveni operațional la începutul anilor 2030, iar compania Calogena estimează că încălzirea centralizată ar putea ajunge la 45% din necesarul termic al Uniunii Europene până în 2050, conform articolului. [...]
