Consiliul Concurenței analizează preluarea activelor Azomureș de către Romgaz - Tranzacția nu are încă termen pentru repornirea producției și nici volume anunțate

Tranzacția Romgaz–Azomureș rămâne în așteptare, iar fără un plan de repornire efectul asupra prețurilor la îngrășăminte este încă imposibil de estimat , potrivit Agronet . Deși miza pentru agricultură este reluarea unei producții interne stabile, documentele disponibile nu indică un termen pentru repornirea instalațiilor și nici volumele viitoare de fertilizanți. Romgaz urmează să preia o parte dintre activele, contractele, activitățile și angajații Azomureș. Acordul privind transferul de activitate a fost aprobat de acționarii companiei de stat la 6 iulie 2026, însă transferul efectiv depinde de îndeplinirea condițiilor din contract. Filtrul de reglementare: Consiliul Concurenței și investițiile străine Consiliul Concurenței a anunțat la 22 iulie 2026 că analizează operațiunea în baza Legii concurenței nr. 21/1996, urmând să stabilească dacă preluarea este compatibilă cu funcționarea normală a pieței. Finalizarea tranzacției este condiționată de mai multe aprobări și pași, între care: obținerea unei decizii necondiționate din partea Consiliului Concurenței; aprobarea necondiționată a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe ; îndeplinirea celorlalte condiții suspensive prevăzute în contract; semnarea documentelor și realizarea formalităților de transfer. Până la obținerea aprobărilor, Romgaz nu poate fi considerată proprietarul efectiv al activelor preluate, iar tranzacția, în forma prezentată, nu garantează reluarea imediată a producției. Cât ar urma să coste preluarea și cum este finanțată Structura financiară comunicată include trei componente, cu valori maxime: activele transferate: 46,459 milioane de euro (aprox. 232,3 milioane lei); consumabile și materii prime: 49,8 milioane lei; menținerea activității până la finalizarea transferului: 68,78 milioane lei. Finanțarea, estimată în material la aproape 70 de milioane de euro, ar urma să fie asigurată integral din resursele proprii ale Romgaz. Contractul include și mecanisme de despăgubire, declarații și garanții, precum și mecanisme de tip escrow (administrarea unor sume/obligații în condițiile stabilite de părți). De ce gazul rămâne variabila care decide competitivitatea Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România și unul dintre cei mai mari consumatori industriali de gaze naturale, iar costul și continuitatea aprovizionării cu gaz sunt decisive pentru funcționarea platformei. Gazul este una dintre principalele componente de cost pentru îngrășămintele azotate, iar legătura dintre un producător major de gaze și fabrica de fertilizanți poate crea premise pentru o aprovizionare mai previzibilă. Totuși, nu există deocamdată informații verificate despre elemente-cheie, precum: prețul la care Romgaz ar urma să furnizeze gazul; volumele de gaze rezervate producției; instalațiile care vor fi repornite și capacitatea anuală vizată; sortimentele fabricate și calendarul reluării producției; necesarul de investiții pentru funcționarea instalațiilor. În lipsa acestor date, efectul asupra prețurilor plătite de fermieri nu poate fi estimat. Context operațional: activitate afectată și importuri care rămân necesare În ianuarie 2026, Azomureș a anunțat intenția de a trimite în șomaj tehnic aproximativ 600 de angajați, invocând incertitudinile privind aprovizionarea pe termen lung cu gaze naturale, iar ulterior au existat consultări și pentru un plan de concediere colectivă. Chiar dacă reluarea activității ar putea reduce o parte din dependența de importuri, mai ales pe segmentul produselor azotate, piața folosește mai multe categorii de îngrășăminte, iar necesarul nu poate fi acoperit automat de o singură platformă. Importurile vor rămâne importante pentru anumite produse și perioade; înaintea campaniei de toamnă, este așteptat un lot de peste 30.000 de tone de îngrășăminte complexe din Maroc, pentru culturile de rapiță și grâu. Ce urmează Următorul pas este emiterea deciziilor necesare pentru finalizarea tranzacției. Abia după aprobări și transferul efectiv al activelor pot fi stabilite planul industrial, investițiile și calendarul de producție. Pentru agricultură, schimbarea proprietarului contează mai puțin decât răspunsul la întrebarea practică: dacă noua structură va putea produce îngrășăminte continuu și la costuri competitive. Până la anunțarea unui plan de repornire, impactul asupra aprovizionării și asupra prețurilor rămâne nedeterminat. [...]