Știri
Știri din categoria Diverse
Deputatul PSD Bogdan Ivan avertizează că România riscă importuri de electricitate la prețuri „extraordinar de mari” în următoarele două săptămâni și cere Guvernului să solicite formal, la Comisia Europeană, activarea mecanismului european de securitate energetică, potrivit Digi24.
Ivan a declarat, miercuri, la Parlament, că i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, să înceapă demersul către Comisia Europeană, susținând că până acum nu ar fi existat „nicio solicitare” formală din partea României. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres.
În același context, deputatul PSD a legat urgența demersului de măsuri interne de asigurare a producției, indicând Complexul Energetic Oltenia: păstrarea „cel puțin încă un grup” în rezervă tehnică și reactivarea unui alt grup aflat în rezervă, pentru a putea injecta energie în sistem „până când va trece această criză”.
Un element suplimentar de presiune invocat de Ivan este oprirea reactorului 2 de la Cernavodă, despre care a spus că „de mâine, de la ora 07:00”, va fi închis, ceea ce ar amplifica riscurile de aprovizionare în perioada de vârf.
Ivan susține că, în lipsa unor măsuri rapide, România va deveni „ținta unor importuri” la prețuri foarte ridicate în următoarele două săptămâni. El a afirmat că unele companii au primit deja oferte de la furnizorii de electricitate cu tarife mai mari cu 25–30% față de contractele anterioare, „sub rezerva” că furnizorii nu vor mai avea energie să livreze la acel preț.
Deputatul PSD a cerut ridicarea discuției „de la nivel tehnic la nivel politic” și activarea mecanismului la nivel regional, împreună cu state vecine, menționând explicit Ungaria. În argumentația sa, Ivan a invocat și o declarație a unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căreia din partea României nu ar fi fost primit „un studiu” care să arate efectiv existența unei probleme.
În acest cadru, Ivan a spus că România ar trebui să prezinte tehnic riscul de a rămâne fără grupurile de la Complexul Energetic Oltenia în condiții de criză energetică, pentru a putea activa „formal” mecanismul de solidaritate europeană.
Recomandate
Proiectul hidro cu pompaj Frasin–Pângărați a primit acordul de mediu , un pas de reglementare care poate debloca o investiție estimată la peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), potrivit Digi24 . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că proiectul a primit acordul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț . Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Frasin–Pângărați ar urma să fie realizată în zona Lacului Bicaz și să aibă o capacitate de 300–340 MW, conform declarațiilor lui Ivan. Miza operațională este rolul de „baterie” pentru Sistemul Energetic Național : stocarea energiei în perioadele de surplus și livrarea ei în vârfurile de consum. Ce presupune proiectul, conform informațiilor prezentate Ivan afirmă că amplasarea ar fi la aproximativ 400 de metri sub munte și că proiectul ar include construirea a peste șase kilometri de tuneluri. Pe șantier ar putea lucra până la 1.000 de persoane, iar durata estimată a investiției ar fi de patru-cinci ani. În ceea ce privește funcționarea, acesta explică mecanismul: când producția e ridicată și consumul scăzut, energia este folosită pentru pomparea apei din Lacul Izvorul Muntelui către un rezervor superior; când cererea crește, apa este turbinată, iar energia este introdusă în rețea. De ce contează acordul de mediu Acordul de mediu este prezentat ca un „nou pas înainte” care reduce incertitudinea de reglementare pentru un proiect mare de infrastructură energetică. În mesajul citat de Digi24, Ivan leagă utilitatea unor astfel de investiții de creșterea ponderii energiei regenerabile în sistem, argumentând că stocarea aduce „stabilitate” și „flexibilitate”. Ce urmează (ce se știe și ce nu se știe) Din informațiile publicate nu rezultă un calendar oficial de execuție sau o decizie finală de investiție, ci doar estimări și descrieri atribuite lui Bogdan Ivan. De asemenea, Digi24 nu precizează cine ar finanța proiectul și nici care sunt pașii administrativi următori după acordul de mediu. [...]
Bogdan Ivan susține că arbitrajul de preț la energie scapă controlului statului și permite unor companii să obțină „profituri uriașe” din diferențele dintre exporturi ieftine și importuri scumpe, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Energiei a declarat marți seară, la Digi24, că România nu ar fi ajuns în actualele dificultăți de asigurare a necesarului de energie din „lipsă de inteligență”, ci din „ticăloșie”, acuzând existența unor actori care profită de „lacunele lăsate de statul român”. Miza economică: export ieftin, import scump, câștig pe diferență Ivan a descris un mecanism în care, atunci când există supraproducție, energia ar ajunge să fie vândută către vecini, inclusiv Bulgaria , la prețuri foarte mici, pentru ca ulterior „aproape aceeași energie” să fie importată în România la prețuri mult mai mari. În exemplul oferit de el, diferența de preț ar fi între: 5, 10, 20 de lei pe megawatt la export, în condiții de supraproducție; 1.500, 2.500 de lei pe megawatt la import. În această schemă, a spus Ivan, „cineva câștigă foarte mulți bani” din activitatea de tranzacționare (trading), pe care a caracterizat-o drept posibilă chiar și cu resurse minime („doi angajați și trei laptopuri”). Cine ar profita și de ce contează reglementarea Întrebat cine procedează astfel, Ivan a răspuns că sunt „băieții deștepți din energie”, care „profită de lacunele lăsate de statul român”, indicând explicit Ministerul Energiei și „ecosistemul de reglementatori” ca parte a problemei de coerență instituțională care ar permite aceste câștiguri. Ce cere: guvern funcțional și „strategie clară” În final, fostul ministru a susținut că prioritatea ar fi formarea unui guvern „funcțional”, indiferent de numele viitorului prim-ministru, care să vină cu „o strategie clară” pentru sectorul energetic. Declarațiile nu includ, însă, măsuri concrete sau un calendar de implementare. [...]
Reducerea cu 50% a taxelor de tranzit feroviar prin R. Moldova scade costurile logistice pentru exportatorii ucraineni și poate muta o parte mai mare din fluxurile de marfă de pe rutele maritime vulnerabile spre calea ferată, potrivit Digi24 . Măsura a intrat în vigoare din 10 august și se aplică până la finalul anului 2026, în baza unor acorduri dintre Ucraina și Republica Moldova. Premierul ucrainean Serghei Korețki a prezentat decizia drept o soluție pentru exportatori „în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră”. „Aceasta este încă o soluţie practică pentru exportatorii ucraineni în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră.” Acordurile au fost încheiate după discuții recente cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, conform unui comunicat al guvernului ucrainean, citat în material. Korețki a mulțumit Chișinăului pentru deciziile adoptate și a spus că cele două guverne lucrează la extinderea cooperării. Ce se schimbă operațional: și ruta Kiev–Chișinău Pe lângă reducerea tarifelor de tranzit, din 17 august va fi modificat traseul trenului Kiev–Chișinău. Potrivit premierului ucrainean, schimbarea ar urma să facă transferurile către Aeroportul din Chișinău „mai convenabile și semnificativ mai rapide”. Context: cerealele, tot mai mult pe ruta feroviară În paralel, Ucraina ia în calcul transportul cerealelor pe calea ferată, prin Republica Moldova, ca alternativă considerată mai sigură decât exportul maritim și a cerut un tarif redus pentru transportul de mărfuri, au declarat surse din ambele țări pentru Reuters , menționează articolul. [...]
Obstacole puse intenționat pe linia Constanța–Mangalia au fost îndepărtate înaintea trecerii unui tren , evitând un posibil incident și fără să fie afectată circulația, potrivit Digi24 . Cazul readuce în prim-plan riscul operațional pe o rută feroviară intens folosită în sezon, unde intervenția rapidă a personalului a făcut diferența. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA spune că miercuri, 12 august 2026, au fost identificate trei obstacole amplasate „în gabaritul” căii ferate (adică în spațiul de siguranță al liniei, unde orice obiect poate lovi trenul) pe relația Constanța–Mangalia, pe firul II de circulație. În timpul verificărilor din teren, un revizor de cale care se deplasa dinspre Agigea a găsit, în trei puncte diferite, obiecte plasate pe linie: la km 226+730: mai multe traverse amplasate în zona căii ferate; la km 226+520: un morman de crengi între șine; la km 226+400: o bornă hectometrică din beton, despre care CFR afirmă că a fost amplasată intenționat în gabaritul căii ferate. CFR precizează că obstacolele au fost îndepărtate înainte de trecerea trenului care a plecat din Mangalia spre Constanța la ora 12:40, iar circulația nu a fost afectată. Ancheta și riscul pentru siguranța circulației Poliția Transporturi Feroviare a fost sesizată și face cercetări pentru a stabili împrejurările în care obiectele au ajuns pe calea ferată și pentru identificarea persoanelor responsabile. Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța atrage atenția asupra gravității unor astfel de acțiuni, menționând că amplasarea intenționată de obiecte în gabaritul căii ferate poate pune în pericol siguranța circulației și poate genera accidente feroviare grave. Context: nu este un caz izolat Incidentul de miercuri se adaugă altor două situații similare înregistrate în lunile iunie și iulie 2026, tot pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanța. Și în acele cazuri, Poliția Transporturi Feroviare a deschis cercetări, potrivit CFR. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră în negocieri pentru un contract anual de 1,4 milioane de euro (aprox. 7,0 milioane lei), cu plată în avans, care ar putea aduce cel puțin 150 de angajări în prima etapă , potrivit Digi24 . Discuțiile vizează US Ballistics , o companie din SUA care ar urma să închirieze hale la Sadu și să producă un nou tip de muniție. Decizia de a începe negocierile directe a fost luată miercuri dimineață de Consiliul de Administrație al UM Sadu și a fost anunțată de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o conferință de presă comună cu Irineu Darău, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, conform unui comunicat al USR. Cei doi au vizitat Uzinele Mecanice Sadu I și II din Bumbești-Jiu, județul Gorj. „Azi dimineaţă Consiliul de Administraţie a aprobat începerea discuţiilor pentru un contract de 1,4 milioane de euro anual, cu plata în avans, prin care se va construi o nouă companie care va produce un nou tip de muniţie.” În aceeași declarație, Miruță a spus că investitorul din SUA „a închiriat deja platforma Sadu II” pentru a construi o platformă de armament și că investiția „va genera noi sute de locuri de muncă” în comunitatea locală. Digi24 notează că, „doar în prima etapă”, ar putea fi angajați suplimentar 150 de oameni. Miza operațională: repornirea Sadu 2 și trecerea la producție Irineu Darău a legat proiectul de obiectivul de a crește capacitatea și competitivitatea industriei românești de apărare, afirmând că hotărârea CA de a începe negocierile ar însemna trecerea „în câteva luni” de la un spațiu nefolosit la producție la Sadu 2. „Obiectivul nostru la Ministerul Economiei este să avem o industrie de apărare realmente competitivă. Asta înseamnă că industria de apărare românească trebuie să producă mult, bine, de calitate şi la timp.” Context: comenzi publice și includerea pe „harta SAFE” În același context, ministrul interimar al Apărării a reamintit că Uzina Mecanică Sadu a fost inclusă „pe harta SAFE” prin decizia CSAT, ceea ce ar urma să însemne producție de muniție „pentru întreg sistemul de ordine publică și apărare”. Pe partea de contracte publice, Digi24 menționează că MApN are „contracte de 10,7 milioane de lei” pentru UM Sadu și că a făcut „solicitare de contract pe 27 de milioane” pentru producția de muniție destinată Ministerului Apărării. [...]
Prelungirea armistițiului SUA–Iran ar putea reduce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 , care citează informații transmise de dpa și Agerpres, pe baza unor surse de securitate pakistaneze. Surse apropiate negocierilor au declarat că armistițiul convenit la jumătatea lunii iunie, ca parte a unui acord-cadru între SUA și Iran, ar urma să fie extins cu încă 60 sau chiar 90 de zile. Aceleași persoane au precizat că nu este încă decis dacă noul armistițiu va fi anunțat public. Pakistanul acționează ca mediator în acest conflict, conform informațiilor citate. În paralel, un acord între Iran și Oman privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz „pare să fie iminent”, iar sursele pakistaneze susțin că acesta ar putea fi încheiat înainte de sâmbătă. Contextul imediat este legat de calendarul negocierilor: termenul de 60 de zile stabilit inițial în acordul-cadru dintre SUA și Iran expiră la mijlocul lunii august. În acest interval, au existat atacuri reciproce repetate, mai ales în a doua jumătate a lunii iulie, ceea ce a împiedicat, potrivit relatărilor, desfășurarea unor negocieri aprofundate. Pe fundal, SUA și Israelul au început o campanie de bombardamente împotriva Iranului la 28 februarie, iar la mijlocul lunii aprilie președintele american Donald Trump a declarat un armistițiu unilateral. Ulterior, la jumătatea lunii iunie, SUA și Iranul au convenit, prin intermediul Pakistanului, asupra acordului-cadru care prevedea armistițiul și deschiderea unei ferestre de negocieri. [...]
