CAT$558.90-10.29%

Neutralitatea a patru state UE intră sub presiune pe măsură ce Europa își accelerează reînarmarea, iar miza devine una de reglementare și obligații: cât de departe pot merge Austria, Irlanda, Malta și Cipru cu statutul lor de nealiniere fără să intre în contradicție cu angajamentele din tratatele Uniunii, potrivit Digi24, care citează o analiză Euronews.

În timp ce UE își remodelează rapid politica de securitate pe fondul amenințării Rusiei și al incertitudinilor privind sprijinul SUA, cele patru țări încearcă să păstreze neutralitatea, însă în forme diferite: Austria și Malta o au înscrisă în constituție, Irlanda o menține ca politică de lungă durată (fără a fi prevăzută în Constituție), iar Cipru a urmat tradițional nealinierea, dar își apropie cooperarea de Occident.

Ce permite și ce nu permite cadrul UE

Un punct cheie este poziția Comisiei Europene: dacă în 1989 Comisia avertiza că „neutralitatea permanentă” a Austriei ar fi incompatibilă cu tratatele și ar putea crea probleme pentru politica externă și de securitate comună, declarațiile recente indică o abordare diferită. Comisia afirmă acum că deciziile privind securitatea și apărarea rămân la latitudinea statelor membre, ceea ce înseamnă că tratatele UE nu le împiedică să își mențină neutralitatea.

În practică, neutralitatea nu blochează sprijinul pentru Ucraina prin instrumente ale UE (inclusiv ajutor financiar și sancțiuni împotriva Rusiei). Totodată, neutralitatea nu le scutește de obligațiile din articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE – clauza de asistență reciprocă, care cere ajutor „prin toate mijloacele de care dispun”, cu respectarea specificului politicilor naționale de apărare.

Un element important din articol este că această clauză nu obligă automat un stat neutru să ofere asistență militară, însă lasă loc pentru decizii politice interne și interpretări naționale.

Cum se repoziționează fiecare stat

Austria: secretarul general al Ministerului Federal al Apărării, Arnold Kammel, spune că neutralitatea „și-a schimbat într-o oarecare măsură sensul” după aderarea la UE (acum 31 de ani), dar rămâne puternic ancorată în societate. Austria și-a consacrat neutralitatea în 1955, iar aderarea la UE a implicat participarea la politica externă și de securitate comună. În cazul activării clauzei de asistență reciprocă, Kammel indică faptul că ar fi necesare consultări politice interne, în limitele constituției.

Cipru: tradițional nealiniat, dar semnalele recente sugerează o posibilă schimbare. Președintele Nikos Christodoulides a spus în mai că țara este pregătită să adere la NATO „atunci când condițiile politice o vor permite”, principalul obstacol fiind opoziția Turciei, în condițiile în care deciziile NATO se iau prin consens. O lună mai târziu, Cipru a început să primească fonduri prin programul UE „Security Action for Europe” (SAFE), având la dispoziție până la 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) pentru investiții în apărare; este singurul stat neutru sau nealiniat din UE care primește această finanțare, iar fondurile ar viza, potrivit relatărilor, drone, rachete antitanc și muniție.

Irlanda: premierul Micheál Martin a reafirmat în iulie că Irlanda este neutră militar, dar nu și politic, subliniind că nu este membră NATO. În același timp, Dublin cooperează cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace în domenii precum infrastructura submarină critică, securitatea cibernetică și amenințările hibride. Deși opinia publică ar rămâne majoritar favorabilă neutralității, guvernul a anunțat un pachet-record de investiții de capital în apărare de 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) pentru 2026–2030, pentru întărirea capacităților terestre, aeriene, maritime și cibernetice.

Malta: neutralitatea este constituțională din 1987, dar interpretarea ei a devenit subiect de dezbatere, inclusiv după ce premierul Robert Abela a susținut în martie 2025 inițiativa UE de 800 de miliarde de euro în domeniul apărării. În plan practic, Malta pune accent pe securitatea cablurilor submarine, a rețelelor maritime și a infrastructurii cibernetice, în contextul dezvoltării industriei jocurilor. Times of Malta este citată cu o creștere a cheltuielilor de apărare de la aproximativ 42 milioane euro în 2014 la 77 milioane euro în 2023, iar date ale Parlamentului European ar indica o estimare de 100 milioane euro pentru acest an.

„Marele test”: ce se întâmplă într-o criză militară

Analiza citată de Digi24 indică un scenariu-limită: dacă ar exista un atac militar asupra unui stat membru UE, întrebarea devine cum ar reacționa aceste patru țări în termeni de solidaritate și angajamente concrete, inclusiv militare. În paralel, oficiali și politicieni din apărare avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea NATO până în 2030, ceea ce amplifică presiunea asupra statelor care încearcă să rămână neutre într-o Uniune care își întărește postura de apărare.