Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina arată în teren cum folosește Skynex pentru interceptări, într-un semnal despre trecerea de la promisiuni de livrare la integrare operațională a apărării antiaeriene, potrivit Digi24. Un videoclip publicat de personal militar ucrainean surprinde utilizarea sistemului german Skynex, produs de Rheinmetall, pentru doborârea unei rachete de croazieră ruse.
În material, Andrii, comandantul unei baterii echipate cu Skynex, spune că forțele ucrainene de apărare au fost printre primele care au primit acest sistem. Racheta de croazieră ar fi fost interceptată în timpul unuia dintre atacurile Rusiei asupra Ucrainei, conform Ukrainska Pravda.
Militarul descrie modul de lucru al Skynex: sistemul măsoară distanța, altitudinea și viteza țintei, iar proiectilul este programat în momentul în care părăsește țeava, printr-un programator amplasat în compensatorul frânei de gură. Tot el afirmă că sistemul urmărește automat ținta, calculează punctul de interceptare, iar proiectilul detonează în imediata apropiere a țintei.
Comandamentul Aerian Vest, citat în articol, susține că sistemul Skynex prezentat în videoclip a doborât 34 de drone de atac de tip Shahed și două rachete de croazieră Kh-101.
Skynex este descris ca un sistem de artilerie antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, destinat combaterii dronelor și interceptării rachetelor, muniției de artilerie și de mortier. În configurația prezentată, sistemul include:
În noiembrie 2025, forțele de apărare ale Ucrainei aveau în dotare patru unități Skynex, mai notează articolul.
Recomandate
Ucraina cere accelerarea livrărilor Patriot pe fondul riscului de escaladare aeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat, potrivit Digi24 , că Rusia pregătește un „nou atac de amploare” și a cerut populației să urmărească alertele de raid aerian. În discursul său de seară, Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene indică planuri ale Moscovei pentru un nou val de atacuri, la doar câteva zile după cel mai amplu atac aerian asupra Kievului de la începutul invaziei pe scară largă. Potrivit informațiilor citate, acel atac s-a soldat cu moartea a cel puțin 31 de persoane și rănirea a peste 100. „Informațiile indică din nou faptul că rușii pregătesc un nou atac de amploare.” Zelenski a legat momentul de calendarul politic internațional, afirmând că ar fi „tipic pentru Putin” ca un astfel de atac să fie pregătit „imediat după Ziua Independenței Statelor Unite și înainte de summitul NATO de la Ankara”. Presiune pe aliați pentru rachete Patriot Miza imediată, din perspectiva Kievului, este întărirea apărării aeriene. Zelenski a reiterat apelul pentru rachete suplimentare pentru sistemele Patriot (sisteme de apărare antiaeriană folosite pentru interceptarea rachetelor și a altor amenințări), avertizând că întârzierile în livrări au consecințe directe. „Orice întârziere în livrarea rachetelor pentru apărarea noastră aeriană — rachetele pentru sistemul Patriot — înseamnă pierderea de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul.” El a susținut că există suficiente mijloace de apărare aeriană la nivel global, însă problema ține de decizii politice și de transferul efectiv al rachetelor din stocuri către unitățile ucrainene. Context: semnale de continuare a campaniei ruse și discuții la NATO În același context, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin s-a angajat să continue campania de atacuri cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene. Totodată, un înalt oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, urmează să se întâlnească cu Zelenski în timpul vizitei în Turcia din această săptămână, în marja summitului NATO, pentru un nou efort de a avansa discuțiile privind încheierea războiului. Informațiile despre avertismentul lui Zelenski sunt relatate de Kyiv Independent , citat de Digi24. [...]
Schimbarea de limbaj a Kremlinului riscă să întărească narațiunea de „economie de război” și să justifice noi măsuri interne , după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a vorbit despre un „război real” în Ucraina, potrivit Bild . Peskov a făcut declarația într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru agenția de știri de stat Vesti, după ce, timp de peste patru ani, Kremlinul a evitat termenul „război” și a folosit aproape exclusiv formula „operațiune militară specială”. În Rusia, utilizarea cuvântului „război” în legătură cu Ucraina a fost, în mod oficial, interzisă și putea atrage pedepse cu închisoarea pentru cetățeni, notează publicația. „Este război – un război real.” De ce contează: semnal politic pentru o mobilizare mai largă În logica internă a regimului, trecerea de la „operațiune” la „război” poate funcționa ca o recalibrare a mesajului public: conflictul este prezentat ca fiind mai amplu și mai greu de „izolat” de viața de zi cu zi, ceea ce poate pregăti terenul pentru decizii mai dure și pentru acceptarea unor costuri economice mai mari. În același timp, Peskov a pus explicit responsabilitatea pe sprijinul occidental pentru Kiev, susținând că, deși „totul a început ca o operațiune militară specială”, acum „merge mai departe ca război” deoarece mai multe capitale occidentale „stau în spatele Kievului”. El a mai afirmat că statele occidentale ar ajuta la identificarea țintelor „prin sateliți” și la ghidarea armelor străine către ținte rusești „folosind întreaga lor infrastructură”. Context operațional: atacurile Ucrainei lovesc infrastructura energetică a Rusiei Bild leagă schimbarea de limbaj și de efectele tot mai vizibile ale războiului în interiorul Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor de petrol și gaze. Publicația susține că aceste lovituri ating „inima economiei de război” a Rusiei și fac mai dificilă menținerea unei retorici care minimizează conflictul. Concret, articolul menționează: penurie de combustibil la benzinării și cozi de kilometri; întreruperi de curent tot mai frecvente; presiune accentuată asupra Crimeei , pe fondul atacurilor asupra bazelor militare, rafinăriilor și podurilor; dificultăți de aprovizionare pe frontul din Donbas, aflat „practic sub foc constant”. Escaladare reciprocă: cifrele invocate de Zelenski În paralel, Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, iar Bild citează o evaluare atribuită președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski: în decurs de o săptămână, Rusia ar fi folosit aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe ghidate și 106 rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Tot potrivit aceleiași relatări, în aceeași perioadă ar fi fost uciși peste 70 de oameni, iar sute ar fi fost răniți. Publicația enumeră zone aflate aproape zilnic sub atac, între care Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și comunități de la graniță și din proximitatea frontului. Ce urmează Dacă termenul „război” intră în vocabularul oficial al Kremlinului, miza nu este doar semantică: poate fi un pas spre normalizarea publică a unei stări de conflict prelungit, cu efecte directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene din Rusia, pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică se intensifică. [...]
Victoria Norvegiei cu Brazilia (2-1) o repoziționează ca echipă „de respectat” , iar Erling Haaland spune că succesul din optimile Cupei Mondiale 2026 i-a schimbat inclusiv percepția despre ce e „posibil”, potrivit news.ro . Atacantul Norvegiei, autor al unei duble, a descris meciul ca pe unul în care echipa a avut „curajul” să țină mingea și să controleze jocul în fața Braziliei, un adversar pe care nu se aștepta să-l învingă. În același timp, Haaland a vorbit despre performanța sa individuală la primul Mondial, unde a ajuns la 7 goluri. „Acum suntem cu siguranță mai respectați ca o echipă bună de fotbal. Și am avut, de asemenea, curajul să ținem mingea la picior, să o stăpânim și să controlăm întregul meci împotriva Braziliei. Este absolut incredibil.” „Sincer, nu am visat niciodată la asta în toată viața mea. (…) să fim sinceri, nu mă așteptam să învingem Brazilia. Credeam că anumite lucruri sunt imposibil de realizat. Dar m-am înșelat. Este ireal și nu găsesc cuvinte.” Ce înseamnă calificarea: un prag istoric pentru Norvegia Norvegia a învins duminică seara Brazilia, scor 2-1, în optimile Cupei Mondiale 2026, obținând prima calificare în sferturile Mondialului din istoria sa, conform aceleiași surse. Pentru contextul reacțiilor din Norvegia după meci, news.ro a publicat și materialul: „Norvegia poate câștiga Cupa Mondială la fotbal!”, se entuziasmează presa norvegiană după victoria împotriva Braziliei . [...]
Un posibil iPhone pliabil ar putea miza pe un format „lat”, cu implicații directe pentru utilizare și poziționare , dacă Apple va alege o direcție apropiată de cea a Huawei Pura X , potrivit Mobilissimo , care relatează despre un clip de pe Instagram ce folosește telefonul Huawei ca reper de dimensiuni pentru așa-numitul „ iPhone Ultra Fold ”. Apple nu a confirmat existența unui iPhone pliabil, însă clipul sugerează un dispozitiv care, deschis, ar putea fi folosit cu o singură mână și ar oferi un ecran suficient de lat pentru navigare, consum de conținut și multitasking. Miza, în acest scenariu, este un raport de aspect mai apropiat de o tabletă atunci când telefonul este deschis, fără ca dispozitivul să devină „exagerat de mare” în modul pliat. De ce contează formatul „wide fold” pentru piață Spre deosebire de pliabilele clasice descrise ca fiind „foarte înalte și înguste”, un format mai lat ar schimba compromisurile tipice ale categoriei: mai mult spațiu util pe ecran la deschidere, dar și riscul ca telefonul să fie perceput ca prea lat pentru utilizarea zilnică sau incomod de purtat în buzunar. Materialul nu indică un prototip Apple: în imagini apare un Huawei Pura X, iar peste video este mențiunea „Preview of form factor”, adică o demonstrație a dimensiunilor și a modului de utilizare, nu o confirmare de design final. Reacții și semne de întrebare rămase În comentariile la clip, reacțiile sunt împărțite, notează publicația. Printre temele recurente: acuzația că Apple ar „prelua” ideea Huawei; îngrijorări că un astfel de telefon ar fi prea lat sau nepractic în buzunar; întrebări despre cuta ecranului și rezistența balamalei; așteptarea că un eventual pliabil Apple ar putea ridica standardele din categorie. În acest moment, informația rămâne la nivel de indiciu despre o posibilă direcție de design, fără confirmare oficială din partea Apple. Clipul funcționează mai degrabă ca un exercițiu de „cum ar putea arăta” un iPhone pliabil, dacă zvonurile despre „iPhone Ultra Fold” se vor concretiza. [...]
Asociația Pro Infrastructură cere deschiderea rapidă a unui tronson A3 pentru a debloca traficul pe Autostrada Transilvania până cel târziu la finalul lunii iulie, solicitare adresată CNAIR și constructorului UMB, potrivit Digi24 . Asociația vizează segmentul dintre Poarta Sălajului și Zimbor, despre care spune că ar mai avea „mărunțișuri” de finalizat, inclusiv în zona unui zid de sprijin și în nodul Românași. Într-o postare pe Facebook, organizația susține că „nu mai este timp de irosit”, în condițiile în care lotul este „foarte întârziat”. Ce se întâmplă cu restul traseului și de ce contează operațional Pentru tronsonul Nădășelu–Zimbor, Asociația Pro Infrastructură afirmă că lucrările „mai au de așteptat”, menționând că UMB are „doar câteva echipe” pe acest sector, în timp ce „grosul” resurselor ar fi concentrat pe A7. În paralel, organizația indică un potențial termen mai bun pentru devierile de la Topa Mică și Nădășelu, unde „turcii de la Ozaltin” ar putea finaliza lucrările în decembrie, „cu vreo 3 luni înainte de termen”. Dacă acest scenariu se confirmă, șoferii ar putea circula pe „toți cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului și Nădășelu” și apoi mai departe pe A3 „până la Târgu Mureș, peste 155 kilometri”, potrivit aceleiași surse. Întârzieri contractuale: termenele inițiale și cine este indicat ca responsabil Asociația Pro Infrastructură arată că cele două contracte pentru Nădășelu–Zimbor și Zimbor–Poarta Sălajului „împlinesc șase ani de existență”, fiind semnate cu UMB în 1 iulie 2020, respectiv 28 decembrie 2020. Contractele prevedeau 12 luni de proiectare și 24 de execuție, cu ordine de începere în 25 ianuarie 2021 și 31 mai 2021. Conform calculelor organizației, finalizarea ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2023, cel târziu în august 2024 dacă sunt luate în considerare disputele tehnice și dificultățile din teren. Asociația susține că UMB este „responsabil pentru o bună parte din întârziere”, dar menționează și alunecările de teren (Nădășelu, septembrie 2021; Topa Mică, 2022), precum și „bâlbele, tergiversările și indeciziile” CNAIR, care ar fi costat „un an de zile”. Pentru contractul devierilor de traseu de la Nădășelu și Topa Mică, semnat cu Ozaltin în 5 iunie 2024, Asociația precizează că ordinul de începere a fost dat în 4 august 2025, iar autorizațiile de construire au fost emise în 11 iulie 2025 și 1 septembrie 2025; termenul de finalizare indicat este martie 2027. [...]
Fondurile de pensii private au ajuns la 227,5 miliarde de lei, iar banii sunt plasați preponderent în România , în special în titluri de stat și acțiuni listate la Bursa de Valori București , potrivit datelor citate de Digi24 . Miza economică: Pilonul II devine tot mai vizibil ca finanțator intern al statului și al pieței de capital, pe măsură ce activele cresc accelerat. La finalul lunii mai 2026, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) erau de 227,5 miliarde de lei, în creștere cu 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În paralel, fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au ajuns la 8,4 miliarde de lei, cu un avans anual de 38%. Cum sunt investiți banii din Pilonul II: 95% în active românești ASF arată că investițiile fondurilor administrate privat au fost realizate în proporție de 95% în active românești, majoritatea denominate în lei. Instituția precizează că o parte importantă a instrumentelor românești sunt titluri de stat și acțiuni listate la Bursa de Valori București. Structura activelor Pilonului II indică o concentrare puternică pe finanțarea datoriei publice: Titluri de stat: 145,39 miliarde de lei (63,9% din total) Acțiuni: 63,13 miliarde de lei (27,7%) Fonduri de investiții: 3,4% Obligațiuni corporative: 3,4% În luna mai, contribuțiile încasate de fondurile Pilonului II au fost de 2,09 miliarde de lei, iar contribuția medie a fost de 453 de lei. La finalul lunii mai, Pilonul II avea 8.532.898 participanți. În Pilonul II sunt active fondurile de pensii Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și Vital. Pilonul III: creștere similară, aceeași orientare spre piața locală Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) administrau la finalul lunii mai 2026 active de 8,4 miliarde de lei, cu 38% peste nivelul din mai 2025. Și aici, ASF indică o orientare majoritară către investiții locale: 95% din investiții au fost efectuate în România, iar 87% au fost denominate în lei. În luna mai, contribuțiile virate în Pilonul III au totalizat 93 de milioane de lei, cu o contribuție medie de 167 de lei. Numărul de participanți a ajuns la 1.080.199. Principalele clase de active din Pilonul III au fost: Titluri de stat: 5,297 miliarde de lei (63,1%) Acțiuni: 2,41 miliarde de lei (28,7%) Fonduri de investiții: 278,64 milioane de lei (3,3%) În Pilonul III sunt active fondurile Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esențial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil. [...]
