Știri
Știri din categoria Diverse
ANAF Antifraudă acuză o firmă de pază că a produs un prejudiciu de peste 15,4 milioane de lei prin subdeclararea orelor lucrate și folosirea unor facturi fără „conținut economic real”, iar cazul urmează să ajungă la organele de urmărire penală, potrivit Libertatea.
Inspectorii spun că societatea, cu aproximativ 250 de angajați, ar fi declarat către stat mai puține ore de muncă decât cele lucrate în realitate, rezultând circa 350.000 de ore nedeclarate. Mecanismul ar fi redus obligațiile fiscale, dar ar fi afectat și evidențele oficiale ale angajaților, inclusiv contribuțiile relevante pentru pensie și asigurarea de sănătate.
Potrivit ANAF, firma ar fi transmis prin declarația D112 (formularul prin care angajatorii declară salariile, contribuțiile sociale și impozitul pe venit) un număr mai mic de ore lucrate decât cel real. Consecința directă: contribuții sociale neplătite pentru orele respective și, implicit, un prejudiciu acumulat la buget.
ANAF mai susține că a observat o discrepanță între creșterea rapidă a numărului de salariați și nivelul taxelor declarate și plătite, care „nu au crescut în același ritm cu activitatea firmei”.
În același mecanism, inspectorii antifraudă indică și implicarea unei rețele de societăți controlate de aceleași persoane, prin care ar fi fost emise facturi pentru servicii „care nu aveau conținut economic real”. Acestea ar fi fost folosite pentru diminuarea TVA și a impozitului pe profit.
Separat, ANAF afirmă că, după încasarea veniturilor din activitatea comercială, ar fi urmat retrageri mari de numerar de la bancomate, iar banii ar fi fost utilizați fie în scopuri personale, fie pentru plăți în afara evidențelor legale, ceea ce ar fi îngreunat urmărirea traseului fondurilor.
ANAF mai spune că reprezentanții societății ar fi încercat să întârzie verificările, inclusiv prin nepresentarea la solicitările inspectorilor și prin nepunerea la dispoziție a documentelor cerute. Chiar și așa, instituția susține că a reconstituit activitatea economică reală folosind date din bazele proprii, inclusiv din sistemul RO e-Factura.
Cazul urmează să fie transmis organelor de urmărire penală, pentru continuarea cercetărilor, recuperarea prejudiciului și stabilirea răspunderii persoanelor implicate. ANAF nu a făcut public numele societății verificate.
Recomandate
Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan pune accent pe reducerea cheltuielilor și pe schimbări de reguli cu efect direct asupra companiilor și angajaților din sectorul public , potrivit Digi24 . Documentul, în 28 de puncte, include reorganizarea aparatului de stat, măsuri privind companiile de stat și fiscalitatea, precum și schimbări în administrarea ANAF și în salarizarea bugetară. Programul urmează să fie depus la Parlament pentru a obține votul de învestitură pentru cabinetul de miniștri și preia, conform aceleiași surse, o parte din obiectivele Guvernului Bolojan. Stat mai mic: reducerea numărului de parlamentari și limitarea funcțiilor politice Printre măsurile cu impact operațional și bugetar, programul propune: reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce ar însemna o reducere de 13%; maximum trei secretari de stat pe minister; comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, pentru a reduce dublarea proceselor administrative și fragmentarea serviciilor publice; un „singur centru de coordonare a digitalizării”. Companiile de stat: clasificare în 12 luni, inclusiv listări la bursă și privatizări O componentă importantă pentru piața de capital și pentru administrarea activelor statului este planul de a reduce numărul companiilor de stat și de a le încadra într-un regim clar. În termen de 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale ar urma să fie încadrată, prin „decizie motivată și publică”, într-unul dintre cinci regimuri: listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), inclusiv cu tranșă dedicată investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Programul mai prevede că lipsa unei decizii în termen ar trebui raportată public, împreună cu motivul întârzierii. Fiscalitate și TVA: fără taxe noi, eliminarea IMCA din 2027 Pe zona de politici fiscale, documentul include: „fără impozite noi” în 2027 și 2028; menținerea cotei unice; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, „fără amânare”; scăderea TVA la 19% „de îndată ce România își va permite acest lucru”. ANAF și plățile statului către firme: controale pe bază de risc și compensări Programul propune un ANAF care să facă verificări „pe bază de risc, nu la întâmplare” și include o reorganizare cu „coordonare unitară” a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial, plus conduceri teritoriale ocupate prin concurs. În relația stat–companii, documentul menționează și plata la timp a datoriilor statului, inclusiv: rambursarea TVA la termen; stingerea arieratelor bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili prin compensare directă și reciprocă a creanțelor, inclusiv compensarea automată a sumelor datorate cu obligațiile fiscale ale firmei la bugetul central (impozite și contribuții pe salarii), cu precizarea că nu se aplică pentru creanțe și obligații față de bugetele locale. Piața muncii și sectorul public: cumul pensie–salariu interzis și legea salarizării unice Documentul include măsuri care vizează atât cheltuielile publice, cât și regulile de ocupare: eliminarea pensionării anticipate în „sistemele cu pensionări prea rapide”; interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (menționat ca adoptat în Senat); sprijin pentru chirie pentru studenții care lucrează, cu verificarea calității de angajat prin contribuțiile pe salariu plătite la bugetul de stat. Pe salarizare, programul prevede adoptarea noii legi a salarizării unice, cu termen până la 31 octombrie 2026, cu obiectivele enunțate în document: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, programul este depus la Parlament în contextul solicitării votului pentru cabinetul propus. Documentul integral este disponibil în format PDF: Program de Guvernare 2026–2028 . [...]
Întâlnirea Lavrov–Wadephul, prima după 2022, indică o reluare punctuală a contactelor Rusia–Germania, dar în condiții strict controlate de Berlin , potrivit Digi24 . Cei doi miniștri de externe, Serghei Lavrov și Johann Wadephul, s-au întâlnit sâmbătă la sediul ONU, la New York, în ceea ce Digi24 descrie drept prima întrevedere de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Discuția s-a desfășurat cu ușile închise, iar tema Ucrainei „s-a aflat, fără îndoială, pe ordinea de zi”. Condițiile impuse de Germania: fără presă și fără înregistrări Partea germană a cerut ca accesul presei să fie restricționat și ca discuțiile să nu fie înregistrate, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenția rusă TASS. Aceasta a mai afirmat că inițiativa întâlnirii ar fi aparținut Berlinului. Contextul: tensiuni după acuzații privind o dronă și închiderea consulatelor Întâlnirea are loc pe fondul unei escaladări recente a tensiunilor bilaterale, după ce Germania a acuzat Moscova că a trimis o dronă încărcată cu explozibil către aeroportul din Leipzig , la începutul lunii august. În urma acestui episod, Germania și Rusia și-au închis reciproc consulatele. Ultima întâlnire a lui Lavrov cu un ministru german de externe, notează Digi24, a avut loc în ianuarie 2022, când a discutat cu Annalena Baerbock, cu mai puțin de o lună înainte de declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina. De ce contează Faptul că dialogul a fost reluat, chiar și într-un format discret și fără expunere publică, sugerează că Berlinul testează canale de comunicare la nivel înalt într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată și marcată de măsuri reciproce, inclusiv în plan consular. În același timp, condițiile impuse de Germania indică o abordare prudentă, menită să limiteze semnalele politice și riscurile de instrumentalizare publică a întâlnirii. [...]
Serbia încearcă să-și securizeze aprovizionarea cu gaze la preț sub piață după o convorbire telefonică între președintele Aleksandar Vucic și Vladimir Putin, în condițiile în care actualul acord expiră pe 30 septembrie, potrivit Digi24 . Miza este dublă: continuitatea livrărilor și menținerea unui tarif preferențial, într-un moment în care Belgradul nu are încă un contract pe termen lung. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, iar după expirarea, în vara lui 2025, a precedentului acord pe trei ani, a funcționat pe baza unor prelungiri pe termen scurt. Vucic a transmis pe Instagram că se așteaptă ca înțelegerea să fie prelungită, astfel încât țara să aibă „aprovizionări stabile cu gaze”. Diferența de preț: 318 euro vs. 868 euro pentru 1.000 mc Potrivit declarațiilor lui Vucic, Serbia ar urma să continue să plătească 318 euro (aprox. 1.590 lei) pentru 1.000 de metri cubi, față de un preț de piață indicat la 868 euro (aprox. 4.340 lei) pentru aceeași cantitate. Diferența sugerează un avantaj economic semnificativ pentru consumatori și industrie, dacă prelungirea se confirmă. Presiune suplimentară: sancțiunile SUA și cazul NIS În paralel, Belgradul se confruntă cu sancțiuni americane care vizează Petroleum Industry of Serbia (NIS) , principala companie petrolieră a țării, din cauza participației majoritare rusești. Ridicarea sancțiunilor ar necesita retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni se discută vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră tot la 30 septembrie, aceeași dată-limită până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. Vucic a spus că a discutat cu Putin și despre situația NIS, „în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți”. Context politic: Vucic, aproape de demisie Convorbirea are loc cu o zi înainte ca Vucic să își anunțe demisia (27 septembrie), pentru a candida la funcția de prim-ministru în alegeri legislative anticipate, declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. În acest context, termenul de 30 septembrie devine un reper critic atât pentru acordul de gaze, cât și pentru dosarul NIS. [...]
Polonia propune să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat permanent pe teritoriul său, un mecanism care ar muta o parte din costul prezenței SUA direct în bugetul polonez, potrivit Digi24 . Oferta a fost prezentată de viceministrul Paweł Zalewski , care a spus că Varșovia ar acoperi costurile infrastructurii și, suplimentar, „costul fiecărui soldat american staționat în Polonia” cu 15.000 de dolari anual (aprox. 69.000 lei) per militar. Zalewski a precizat că aceste costuri ar urma să fie suportate de contribuabilii polonezi. Oficialul polonez a declarat, la o conferință de presă la Washington, că decizia privind înființarea unei baze americane permanente „a fost deja luată” și că discuțiile ar fi intrat în etapa de implementare, inclusiv pe teme precum tipul forțelor, capacitățile și posibilele locații. Pentagonul nu a confirmat însă afirmațiile, transmițând publicației americane Defense One că „nu are nimic de anunțat în acest moment”. Ce înseamnă financiar propunerea Varșoviei Din datele citate, Polonia încearcă să întărească argumentul economic pentru o prezență americană permanentă, printr-un pachet care include: acoperirea costurilor de infrastructură pentru baza propusă; o plată anuală de 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) pentru fiecare militar american staționat în Polonia. În Polonia sunt staționați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim de rotație, iar oficiali polonezi și americani au indicat că baza propusă ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari. Context: revizuirea prezenței SUA în Europa și miza pentru NATO Varșovia militează public de opt ani pentru o bază militară permanentă a SUA, iar Zalewski a argumentat că „bazele permanente creează un angajament permanent”, inclusiv ca semnal de descurajare pentru Rusia. În paralel, Departamentul Apărării al SUA face o revizuire a prezenței militare în Europa, în contextul în care administrația Trump și-a exprimat intenția de a-și reorienta atenția de la Europa către Asia-Pacific. Un fost secretar general adjunct al NATO, David Cattler, a declarat pentru Radio Free Europe că o bază permanentă în Polonia ar fi un semnal important pentru flancul estic, dar efectul ar depinde de „capacitatea reală” adusă și de eventuale reduceri ale prezenței americane în alte zone ale Europei. [...]
Un proces care contestă desemnarea premierului riscă să fie „lipit” de întreaga minoritate italiană , iar 11 organizații ale comunității italiene din România au ieșit public să se delimiteze de demers, potrivit Digi24 . Miza, spun semnatarii, este reputația comunității și evitarea impresiei că italienii din România ar susține o anumită poziție politică. Dosarul vizează decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, iar primul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie. Delimitare de RO.AS.IT.: „E inacceptabil” Cele 11 organizații afirmă că Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) are dreptul să își exprime opiniile, dar nu poate vorbi în numele întregii comunități italiene din România. „Orice tentativă de a transforma poziția unei singure organizații în poziția colectivă a tuturor italienilor și a tuturor organizațiilor italiene prezente în România este inacceptabilă”, se arată în comunicatul citat. Organizațiile mai susțin că demersul poate crea impresia că întreaga comunitate italiană ar susține o anumită poziție politică, lucru pe care îl contestă explicit. Cine spune că face parte din comunitatea italiană din România Semnatarii arată că prezența italiană în România este mai largă decât componenta reprezentată parlamentar și include, pe lângă cetățenii români de origine italiană: cetățeni italieni care locuiesc în România; antreprenori și investitori; profesioniști și familii; reprezentanți ai mediilor academic, cultural și educațional. În acest context, organizațiile afirmă că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice și invocă faptul că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este o procedură „constituțională și instituțională”. „Nu acceptăm ca reputația comunității italiene să fie asociată cu o poziție politică pe care nu ne-am asumat-o și care nu ne reprezintă”, mai transmit acestea. Context: ce a cerut RO.AS.IT. în instanță RO.AS.IT. a atacat în instanță decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan, solicitând anularea Decretului 770/2026. În dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți, iar asociația este condusă de deputatul Ioana Grosaru. Digi24 notează că RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România, beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are garantat prin Constituție un loc de deputat în Parlament. [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri a fost însoțită de un episod informal , după ce vicepremierul desemnat din partea UDMR, Tanczos Barna , a spus că a fost „alergat” pe holurile Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Barna a afirmat că, dintre toți premierii și premierii desemnați cu care a lucrat, Mureșan ar avea „condiția fizică cea mai bună”, după ce acesta „i-a condus pe holurile Parlamentului la o viteză” la care nu se aștepta. „Am lucrat cu foarte mulți premieri și premieri desemnați, sunteți cu condiția fizică cea mai bună dintre toți. (...) Vă aștept pe munte când mai merg, să mergem împreună, când o să avem timp, în viitorul apropiat.” Conform aceleiași surse, Tanczos Barna l-a însoțit sâmbătă pe Siegfried Mureșan la depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri în Parlament. [...]
