Diverse17 iun. 2026
ANAF Antifraudă acuză o firmă de pază și protecție că a subdeclarat 350.000 de ore de muncă - prejudiciu estimat la peste 15,4 milioane de lei, caz trimis la parchet
ANAF Antifraudă acuză o firmă de pază că a produs un prejudiciu de peste 15,4 milioane de lei prin subdeclararea orelor lucrate și folosirea unor facturi fără „conținut economic real”, iar cazul urmează să ajungă la organele de urmărire penală, potrivit Libertatea . Inspectorii spun că societatea, cu aproximativ 250 de angajați, ar fi declarat către stat mai puține ore de muncă decât cele lucrate în realitate, rezultând circa 350.000 de ore nedeclarate. Mecanismul ar fi redus obligațiile fiscale, dar ar fi afectat și evidențele oficiale ale angajaților, inclusiv contribuțiile relevante pentru pensie și asigurarea de sănătate. Cum ar fi fost redusă nota de plată către stat Potrivit ANAF, firma ar fi transmis prin declarația D112 (formularul prin care angajatorii declară salariile, contribuțiile sociale și impozitul pe venit) un număr mai mic de ore lucrate decât cel real. Consecința directă: contribuții sociale neplătite pentru orele respective și, implicit, un prejudiciu acumulat la buget. ANAF mai susține că a observat o discrepanță între creșterea rapidă a numărului de salariați și nivelul taxelor declarate și plătite, care „nu au crescut în același ritm cu activitatea firmei”. Facturi fără bază economică și retrageri mari de numerar În același mecanism, inspectorii antifraudă indică și implicarea unei rețele de societăți controlate de aceleași persoane, prin care ar fi fost emise facturi pentru servicii „care nu aveau conținut economic real”. Acestea ar fi fost folosite pentru diminuarea TVA și a impozitului pe profit. Separat, ANAF afirmă că, după încasarea veniturilor din activitatea comercială, ar fi urmat retrageri mari de numerar de la bancomate, iar banii ar fi fost utilizați fie în scopuri personale, fie pentru plăți în afara evidențelor legale, ceea ce ar fi îngreunat urmărirea traseului fondurilor. Control întârziat, reconstituire din bazele ANAF și pasul următor ANAF mai spune că reprezentanții societății ar fi încercat să întârzie verificările, inclusiv prin nepresentarea la solicitările inspectorilor și prin nepunerea la dispoziție a documentelor cerute. Chiar și așa, instituția susține că a reconstituit activitatea economică reală folosind date din bazele proprii, inclusiv din sistemul RO e-Factura. Cazul urmează să fie transmis organelor de urmărire penală, pentru continuarea cercetărilor, recuperarea prejudiciului și stabilirea răspunderii persoanelor implicate. ANAF nu a făcut public numele societății verificate. [...]