Știri
Știri din categoria Diverse
ANAF pregătește extinderea controalelor în schimbul valutar după ce a găsit nereguli la peste 85% dintre operatorii verificați, într-un proiect-pilot care s-a soldat deja cu sancțiuni totale de 3.454.520 lei, potrivit Știrile Pro TV. Miza este una de reglementare și conformare fiscală într-un sector cu volum ridicat de tranzacții, unde abaterile pot afecta atât veniturile bugetare, cât și concurența loială.
Inspectorii Antifraudă au verificat, la nivel național, un eșantion de 33 de operatori economici care desfășoară activități de schimb valutar, prin 54 de puncte de lucru. Selecția a fost făcută pe baza analizelor de risc ale instituției, iar acțiunea a vizat contribuabili cu un volum semnificativ de tranzacții.
Verificările sunt finalizate pentru majoritatea contribuabililor, însă în cazul a 10 dintre ei controalele sunt încă în desfășurare.
Până acum, ANAF a aplicat sancțiuni totale de 3.454.520 lei, din care:
Principalele abateri identificate au fost:
Într-un caz prezentat de ANAF, la un punct de schimb valutar din județul Suceava inspectorii au identificat sume în valută provenite din operațiuni pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, precum și bani introduși în unitate fără documente justificative.
Operatorul a fost sancționat cu amenzi contravenționale totale de 60.000 lei și confiscarea unor sume în valută: 211.670 euro, 35.320 franci elvețieni, 42.534 dolari și 22.140 lire sterline.
ANAF spune că proiectul-pilot este parte din dezvoltarea instrumentelor de analiză de risc și control și că, pe baza concluziilor, inspectorii Antifraudă analizează extinderea modelului de verificare la nivel național, pentru creșterea conformării fiscale și combaterea fenomenelor care afectează concurența loială și veniturile bugetare.
În paralel, instituția îi încurajează pe cei care schimbă valută să ceară bon fiscal pentru fiecare operațiune și să sesizeze, prin aplicația iBon Fiscal, situațiile în care bonul nu este emis sau nu este respectată obligația de acceptare a plăților cu cardul, atunci când aceasta se aplică.
Recomandate
Peste 12 milioane de euro din bani publici ar fi fost cheltuiți pe zboruri private de fostul ministru de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó , potrivit unei investigații citate de Digi24 . Miza economică a cazului este dublă: dimensiunea sumelor și modul în care regulile interne ar fi permis aprobarea cheltuielilor fără un filtru independent. Pe lângă costurile zborurilor private, Szijjártó ar fi plătit în total peste 260.000 de euro pentru rezervări de zboruri private care nu au mai fost folosite, potrivit site-ului ungar de investigații HVG, citat în articol. Facturi VIP și cheltuieli punctuale În deplasările oficiale, Szijjártó și anturajul său ar fi folosit saloanele VIP din aeroporturi de 66 de ori, pe baza datelor obținute de HVG în urma unei cereri de acces la informații. Nota totală pentru aceste servicii s-ar fi ridicat la aproape 140.000 de euro, adică o medie de aproximativ 2.000 de euro pe călătorie. Cea mai mare cheltuială menționată de HVG ar fi fost în timpul unei vizite în Rusia, în iulie 2021, când un grup de 15 persoane ar fi acumulat o factură de aproape 30.000 de euro. Potrivit datelor transmise către HVG de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, natura serviciilor nu a fost detaliată. Separat, postul privat de televiziune RTL a relatat că, în timpul Cupei Mondiale din 2022 din Qatar, factura de cazare pentru o singură noapte ar fi ajuns la aproape 18.000 de euro. De ce contează: reguli care ar fi permis autoaprobarea cheltuielilor Un element cu impact de reglementare ține de cadrul intern invocat de HVG: conform regulilor de achiziții publice din perioada guvernului Fidesz, Szijjártó ar fi fost autorizat să își acorde singur permisiunea pentru astfel de cheltuieli. În plan politic, noul guvern de centru al Ungariei, condus de Péter Magyar, a acuzat administrația anterioară de deturnarea fondurilor publice și de guvernare în beneficiul propriu și al oligarhilor apropiați. Articolul nu precizează dacă acuzațiile au fost urmate de măsuri administrative sau anchete oficiale. [...]
Administrația Trump condiționează noi acorduri comerciale cu China de respectarea angajamentelor privind pământurile rare și agricultura , în timp ce pregătește o posibilă vizită a președintelui Xi Jinping în SUA, în septembrie, potrivit Digi24 . Miza este una economică și de lanțuri de aprovizionare: Washingtonul vrea „progrese concrete” într-o relație comercială mai echilibrată, dar pe fondul unor tensiuni care rămân ridicate. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , și reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, au discutat într-o videoconferință cu vicepremierul chinez He Lifeng, într-un demers de pregătire a vizitei lui Xi și, implicit, a unor viitoare acorduri care ar putea fi semnate de Donald Trump și liderul chinez. Discuția a fost descrisă drept cordială și a durat mai mult de o oră. În declarația citată de Axios, Bessent a indicat explicit condițiile pe care Washingtonul le pune pe masă, inclusiv în zona materiilor prime critice (pământuri rare) și a exporturilor agricole americane către China. „Am subliniat că ne așteptăm ca Beijingul să își respecte pe deplin angajamentele privind pământurile rare și produsele agricole americane.” Totodată, oficialul american a spus că părțile au discutat despre implementarea unor „Consilii pentru Comerț și Investiții”, prezentate ca mecanism pentru obținerea de rezultate măsurabile în direcția unei relații economice SUA–China „mai echilibrate, mai echitabile și mai constructive”. De ce rămâne negocierea fragilă: riscuri pentru companii și restricții comerciale O sursă familiarizată cu discuțiile, citată în material, susține că în ultimele luni China ar fi adoptat sau folosit măsuri care: creează noi riscuri pentru companiile americane; restricționează activități comerciale legale; încearcă să descurajeze acțiuni ale SUA invocate ca ținând de securitatea națională. În paralel, tensiunile sunt alimentate și de competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale: Trump a încercat să limiteze accesul Chinei la microcipuri avansate, iar Xi ar fi amenințat cu restricții la export pentru minerale critice folosite în tehnologiile avansate de calcul și în industria de apărare. Contextul politic și de securitate care apasă pe comerț Digi24 notează că, deși la o întâlnire la Beijing cei doi lideri au părut să lase deoparte divergențele, nu a fost semnat niciun nou acord. Între timp, administrația Trump a anunțat că intenționează să interzică roboții și invertoarele electrice produse în China, invocând amenințări la adresa securității naționale. Un alt element de presiune este războiul din Iran: China este aliat al Teheranului și, potrivit Reuters, ar intenționa să vândă Iranului rachete portabile, iar Trump a spus că ar fi „dezamăgit” dacă tranzacția s-ar concretiza. În plus, Trump a desecretizat documente care ar indica amestecul Chinei în alegerile prezidențiale americane din 2020, dar și-a exprimat rezerve privind abordarea subiectului în discuțiile cu Xi. „Ei fac anumite lucruri împotriva noastră, iar noi facem anumite lucruri împotriva lor. Sincer să fiu, și noi le facem lor astfel de lucruri. Nu este o stradă cu sens unic. Dar da, vom discuta cu ei.” În acest cadru, eventualele acorduri comerciale pe care Washingtonul spune că vrea să le pregătească depind nu doar de negocieri tehnice, ci și de modul în care cele două părți gestionează dosarele sensibile legate de securitate și de controlul exporturilor. [...]
Descoperirea a două morminte de peste 3.000 de ani la Iași obligă arheologii să reanalizeze ritualurile funerare din Epoca Fierului , după ce în zonă era considerată dominantă incinerarea, potrivit Digi24 . Cercetătorii au găsit însă un schelet înhumat, „păstrat foarte, foarte bine”, ceea ce ridică întrebări despre influențe culturale și despre alegerea locului de înmormântare. În urma săpăturilor dintr-un sat din județul Iași, echipa de arheologi a identificat două morminte preistorice. Sergiu Enea, cercetător, spune că elementul de noutate este tocmai înhumarea, în condițiile în care, pentru Epoca Fierului, „obiceiul funerar era cel de a incinera morții în cea mai mare parte”. Indicii despre legături cu alte comunități și despre alegerea terenului Arheologul Ciprian Lazanu afirmă că mormintele par să indice o „mică enclavă”, cu legături către o altă civilizație din sud, în nordul Munteniei și Dobrogea, unde exista același tip de obicei funerar. Un alt aspect care i-a surprins pe specialiști ține de amplasament: monumente de acest tip erau asociate, în general, cu zone înalte, însă aici au fost găsite într-o zonă joasă. „Aceste monumente erau în zone înalte și atunci noi încercăm să găsim un răspuns: de ce le-au preferat pe cele din zona joasă”, explică arheologul Ciprian Lazanu. Ce au mai găsit arheologii lângă morminte Nu departe de cele două morminte, cercetătorii au descoperit și osemintele unui copil, îngropat în secolul al cincilea. În zona mormintelor au fost identificate și obiecte depuse ca inventar funerar, inclusiv vase și resturi animale. Potrivit lui Sergiu Enea, descoperirile includ: un mormânt cu trei vase depuse lângă cel decedat; un schelet cu un vas și un craniu de câine „păstrat intact”; la copil, bijuterii în zona gâtului. Ce urmează: datare cu carbon 14 și analize ADN Pentru a stabili mai precis vechimea și apartenența comunităților, echipa anunță analize de laborator, inclusiv datare cu carbon 14 și teste ADN. Scopul, spune Ciprian Lazanu, este obținerea unei „imagini generale” asupra vieții comunităților din arealul respectiv. Cercetătorii vor relua săpăturile în septembrie, iar după obținerea datelor suplimentare, osemintele și obiectele descoperite ar urma să fie expuse publicului. [...]
Guvernul a aprobat negocierea unui împrumut de 630 milioane euro (aprox. 3,15 miliarde lei) pentru a acoperi contribuția națională la modernizarea liniei ferate Brașov–Sighișoara , un proiect estimat la circa 2,25 miliarde euro (cu TVA), potrivit Stirile Pro TV . Finanțarea urmează să fie contractată de la Banca Europeană de Investiții (BEI) , iar ministrul finanțelor este împuternicit să semneze contractul, conform memorandumului adoptat joi. Împrumutul este destinat susținerii contribuției naționale aferente proiectului „Linia de cale ferată Brașov–Sighișoara – Cofinanțare aferentă fondurilor UE”, care beneficiază și de fonduri europene nerambursabile. Informațiile despre memorandum sunt relatate de News.ro, citat de publicație. Ce acoperă proiectul și de ce contează operațional Proiectul vizează reabilitarea unui tronson de 112,55 km , astfel încât să permită circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h . Linia este parte din rețeaua centrală transeuropeană de transport (TEN-T), ceea ce îi conferă relevanță pentru conectivitatea la nivel european. Guvernul susține că modernizarea ar urma să ducă la: creșterea siguranței și eficienței transportului feroviar; reducerea timpilor de călătorie; dezvoltarea unei infrastructuri cu utilizare duală, pentru mobilitate civilă și obiective ale UE privind mobilitatea militară și reziliența rețelelor de transport. Încadrarea în programul mai larg de finanțare Împrumutul de 630 milioane euro face parte dintr-un program aprobat de Guvern pentru contractarea de împrumuturi de la BEI de până la 4,975 miliarde euro , destinate proiectelor strategice de infrastructură incluse în Programul Transport 2021–2027 și în Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), conform comunicatului oficial citat. Calendar și implementare Valoarea totală estimată a proiectului este de aproximativ 2,25 miliarde euro (cu TVA) . Lucrările de execuție au început în 2020 și sunt estimate să fie finalizate în 2029 . Implementarea investiției este asigurată de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A. , sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii . [...]
AUR își revendică discuții cu toate partidele în plină negociere de guvern , într-un mesaj care poate influența aritmetica parlamentară și traseul viitoarelor majorități, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefan Avrămescu , a declarat joi că discuțiile purtate de AUR și de George Simion au avut loc „cu toți liderii politici”, nu doar cu președintele PNL Ilie Bolojan. El a spus că au existat discuții și cu Sorin Grindeanu, președintele PSD, precum și cu reprezentanți ai USR. Declarațiile au fost făcute la Prima News și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. Avrămescu a plasat discuțiile în perioada moțiunii de cenzură și a negocierilor pentru „guvernul Veștea”. Ce transmite AUR și de ce contează în negocierile politice Mesajul central al AUR este că a avut canale de dialog deschise cu mai multe partide, într-un moment în care se discutau formule de guvernare. Avrămescu a susținut că unele dintre partidele implicate ar evita să recunoască participarea la aceste discuții. „Eu nu știu din ce motive, cunoscute doar de către reprezentanți ai acestor partide, unii nu cunosc că au participat la discuții, alții nu. Nu putem noi să răspundem de ce unii dintre ei se ascund”, a declarat deputatul AUR. În același timp, Avrămescu a afirmat că discuțiile ar fi vizat „interesul României”, dar a reiterat o linie politică a partidului: AUR nu ar vota un guvern din care nu face parte. „Nu o să votăm vreodată un guvern din care nu facem parte, ar fi absurd”, a mai spus Ștefan Avrămescu. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă dacă discuțiile invocate s-au concretizat în acorduri sau angajamente între partide. Rămâne de văzut dacă liderii menționați (PSD și USR) vor confirma sau vor respinge public versiunea AUR privind aceste contacte și contextul lor. [...]
Iranul cere Bulgariei să oprească sprijinul logistic pentru operațiunile SUA , după ce Sofia a aprobat găzduirea temporară a unor aeronave americane la baza aeriană Bezmer , potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul intensificării presiunilor Teheranului asupra statelor europene care permit folosirea bazelor lor de către armata americană, informație relatată de Reuters. Potrivit presei de stat iraniene, ministrul de Externe Abbas Araqchi a transmis solicitarea într-o convorbire telefonică cu omologul său bulgar, Velislava Petrova-Chamova. Araqchi a susținut că aprobarea cererii Washingtonului echivalează cu sprijinirea „agresiunii” împotriva Iranului și ar fi incompatibilă cu relațiile tradițional bune dintre cele două state. Ce a aprobat Bulgaria și de ce contează Parlamentul Bulgariei a aprobat săptămâna trecută desfășurarea temporară la Bezmer a până la opt avioane-cisternă americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani. Decizia a fost luată în pofida protestelor formulate de Teheran. Autoritățile de la Sofia au precizat că aeronavele nu vor transporta armament ofensiv și că desfășurarea nu transformă Bulgaria într-o parte implicată în operațiunile militare. Presiuni similare asupra Ciprului și avertismente pentru Europa Într-o discuție separată, Araqchi a transmis un mesaj similar ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, cerând împiedicarea utilizării bazelor militare străine de pe teritoriul cipriot în eventuale operațiuni îndreptate împotriva Iranului. Teheranul a avertizat în repetate rânduri că statele care permit folosirea teritoriului lor pentru operațiuni militare americane împotriva Iranului ar putea suporta consecințe. Ciprul găzduiește două baze militare britanice suverane, inclusiv RAF Akrotiri, care a fost vizată de o dronă iraniană la începutul lunii martie, la scurt timp după atacurile lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului. Context: poziția Marii Britanii privind bazele folosite de SUA La începutul conflictului, Marea Britanie a acceptat solicitarea Washingtonului de a utiliza bazele sale pentru desfășurarea unor lovituri defensive împotriva rachetelor iraniene. Ulterior, Londra a precizat că baza RAF Akrotiri nu va fi inclusă în acordul privind utilizarea bazelor britanice de către SUA. Totuși, acordul de apărare dintre Londra și Washington a fost menținut de noul premier britanic, Andy Burnham, în luna iulie, iar decizia a determinat Garda Revoluționară Iraniană să reia avertismentele către Marea Britanie să nu faciliteze operațiunile militare americane împotriva Iranului. [...]
