Știri
Știri din categoria Diverse
ANAF pregătește extinderea controalelor în schimbul valutar după ce a găsit nereguli la peste 85% dintre operatorii verificați, într-un proiect-pilot care s-a soldat deja cu sancțiuni totale de 3.454.520 lei, potrivit Știrile Pro TV. Miza este una de reglementare și conformare fiscală într-un sector cu volum ridicat de tranzacții, unde abaterile pot afecta atât veniturile bugetare, cât și concurența loială.
Inspectorii Antifraudă au verificat, la nivel național, un eșantion de 33 de operatori economici care desfășoară activități de schimb valutar, prin 54 de puncte de lucru. Selecția a fost făcută pe baza analizelor de risc ale instituției, iar acțiunea a vizat contribuabili cu un volum semnificativ de tranzacții.
Verificările sunt finalizate pentru majoritatea contribuabililor, însă în cazul a 10 dintre ei controalele sunt încă în desfășurare.
Până acum, ANAF a aplicat sancțiuni totale de 3.454.520 lei, din care:
Principalele abateri identificate au fost:
Într-un caz prezentat de ANAF, la un punct de schimb valutar din județul Suceava inspectorii au identificat sume în valută provenite din operațiuni pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, precum și bani introduși în unitate fără documente justificative.
Operatorul a fost sancționat cu amenzi contravenționale totale de 60.000 lei și confiscarea unor sume în valută: 211.670 euro, 35.320 franci elvețieni, 42.534 dolari și 22.140 lire sterline.
ANAF spune că proiectul-pilot este parte din dezvoltarea instrumentelor de analiză de risc și control și că, pe baza concluziilor, inspectorii Antifraudă analizează extinderea modelului de verificare la nivel național, pentru creșterea conformării fiscale și combaterea fenomenelor care afectează concurența loială și veniturile bugetare.
În paralel, instituția îi încurajează pe cei care schimbă valută să ceară bon fiscal pentru fiecare operațiune și să sesizeze, prin aplicația iBon Fiscal, situațiile în care bonul nu este emis sau nu este respectată obligația de acceptare a plăților cu cardul, atunci când aceasta se aplică.
Recomandate
România rămâne pe ultimul loc în UE la educație financiară , iar diferența dintre percepție și competențe reale se vede în decizii zilnice de bugetare, economisire și îndatorare, potrivit Știrile Pro TV . Datele citate arată că doar 13% dintre români au un nivel ridicat de cunoștințe financiare, față de 26% media Uniunii Europene. În fruntea clasamentului sunt Țările de Jos, Danemarca și Finlanda, iar la coada clasamentului, alături de România, apar Cipru și Portugalia. De ce contează: competențe slabe, decizii financiare mai riscante Publicația notează că, deși mulți români spun că înțeleg noțiuni precum inflația, dobânda sau investițiile, dificultățile apar când trebuie aplicate în situații concrete. În practică, asta se traduce în alegeri repetate legate de „cât cheltuim, cât economisim sau cât ne permitem să împrumutăm”. În material sunt incluse și exemple de comportamente individuale, de la persoane care încearcă să cheltuiască sub nivelul veniturilor și să își construiască un fond de rezervă, până la tineri aflați la început de carieră, care spun că sunt „noi” în zona deciziilor financiare. Ce arată testele: teoria e mai bună decât aplicarea În jur de 30.000 de români și-au testat cunoștințele financiare, răspunzând la mai multe întrebări. Concluziile prezentate indică un contrast: peste 80% știu că e bine să își împartă banii în mai multe investiții; aproape 30% se încurcă atunci când trebuie să aplice noțiunea de inflație și efectul ei asupra puterii de cumpărare. Recomandările specialiștilor: buget „pe bune” și controlul cheltuielilor mici Specialiștii citați recomandă începerea cu pași simpli: realizarea unui buget și urmărirea inclusiv a cheltuielilor mici, care se acumulează de la o zi la alta. Un sociolog susține că educația financiară și cea economică ar trebui incluse în curricula tuturor formelor de învățământ, pentru că „te pregătesc pentru viață”. O reprezentantă a unei bănci insistă pe bugetarea concretă, „cu pixul și creionul pe hârtie”, și pe monitorizarea cheltuielilor recurente de valori mici, care pot explica „unde au plecat banii” la final de lună. Efect secundar: vulnerabilitate mai mare la fraude online Materialul mai atrage atenția că lipsa educației financiare și digitale poate crește vulnerabilitatea în fața fraudelor online, fenomen despre care se menționează că s-a amplificat în ultimii ani. [...]
Polonia a ridicat nivelul de alertă după atacuri cu drone lângă graniță, un semnal de risc operațional pentru infrastructura de transport și obiective industriale , potrivit Digi24 . Premierul Donald Tusk a convocat o reuniune de securitate la nivel înalt, după ce oficialii feroviari ucraineni au raportat că o dronă rusă a lovit locomotiva unui tren de pasageri pe ruta Kiev–Varșovia, în apropierea frontierei cu Polonia. Reuniunea a avut loc la Centrul de Securitate al Guvernului din Varșovia, cu participarea miniștrilor apărării și de interne și a reprezentanților serviciilor de securitate. Tusk a avertizat că Polonia trebuie să se pregătească pentru o posibilă utilizare de către Moscova a dronelor cu motor cu reacție, pe care le-a descris drept mai periculoase, invocând raza de acțiune și precizia acestora. „Nu există nicio îndoială că trebuie să fim pregătiți, împreună cu aliații noștri, să reacționăm dacă este necesar. Atacurile din această noapte indică faptul că rușii sunt gata să folosească echipamente mai periculoase decât înainte.” „Mă refer aici la dronele cu reacție. Raza lor de acțiune și precizia sunt îngrijorătoare.” Ce s-a întâmplat la frontieră Potrivit premierului polonez, autoritățile au înregistrat 13 lovituri în timpul atacurilor cu drone ale Rusiei asupra vestului Ucrainei, în cursul nopții. În regiunea Volyn din Ucraina, la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia, operatorul feroviar de stat ucrainean Ukrzaliznytsia a anunțat că o dronă rusă a lovit locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Conform aceleiași surse, niciunul dintre cei 206 pasageri nu a fost rănit, deoarece personalul trenului fusese avertizat în prealabil asupra amenințării. Separat, o altă dronă a lovit o benzinărie în apropierea punctului de trecere a frontierei Dorohusk–Yahodyn, incident care a dus la incendierea a două camioane. Măsuri și evaluarea riscului Autoritățile poloneze au transmis că atacurile nu au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Ca măsură de precauție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a emis alerte către locuitorii regiunilor de frontieră. Tusk a mai spus că Rusia ar putea intensifica activitățile ostile în următoarele săptămâni și luni și că nu poate fi exclusă extinderea escaladării și pe teritoriul polonez. În acest context, premierul a indicat explicit riscul ca dronele să fie folosite pentru a perturba funcționarea căilor ferate sau a instalațiilor industriale. [...]
Condamnările provizorii ale celor doi vânători, după un incident mortal într-un poligon militar, deschid calea pentru o verificare mai dură a accesului și a regulilor de siguranță în zonele de instruire ale armatei , într-un caz în care ancheta reține intrarea fără permise și părăsirea locului fără a verifica dacă a fost rănit cineva, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în 2023, într-un poligon militar din nordul Poloniei, lângă orașul Szczecin, unde doi bărbați au mers la vânătoare de mistreți pe un teren militar fără permisele necesare, conform anchetei. În timpul vânătorii, unul dintre ei, Stanisław H., a tras un foc de armă care a lovit un soldat aflat la exerciții militare în zonă. Soldatul a murit, în pofida manevrelor de resuscitare făcute de colegi. Potrivit autorităților, cei doi vânători au părăsit zona fără să verifice dacă au rănit pe cineva. Ce au reținut instanța și apărarea În timpul procesului, Stanisław H. a susținut că a crezut că a tras asupra „unui fel de animal, poate un raton” și că nu știa că a împușcat o persoană. Judecătoarea Monika Orzechowska a criticat explicit decizia de a trage fără identificarea țintei și faptul că bărbații nu s-au oprit să afle ce s-a întâmplat: „Trebuie să știi în ce tragi. Ați plecat la vânătoare de mistreți, așa că de ce ați trage într-un raton?” Avocatul lui Tomasz F., Krzysztof Tumielewicz, a invocat condiții meteo dificile și a susținut că vânătorii nu și-au dat seama că au împușcat o persoană. El a afirmat că aceștia ar fi anunțat serviciul de securitate și s-ar fi deplasat cu mașina la o unitate din apropiere. Pedepse provizorii și pașii următori Instanța a pronunțat condamnări provizorii (care nu sunt definitive): Stanisław H.: doi ani și zece luni pentru omor din culpă , neacordarea de ajutor și vânătoare ilegală; Tomasz F.: un an și trei luni pentru neacordarea de ajutor și vânătoare fără permis. Hotărârile urmează să fie analizate de procurori înainte de verdictul final, iar ambele părți pot face apel, mai notează Digi24 . [...]
Rusia își extinde atacurile asupra infrastructurii ucrainene , iar schimbarea de tactică riscă să amplifice presiunea asupra energiei și logisticii înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Kremlinul susține că lovește acum „ținte fără discriminare” pe întreg teritoriul Ucrainei, ca răspuns la intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective economice și strategice din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pe 13 septembrie că Moscova ar fi evitat până acum atacurile „fără discriminare”, dar și-a schimbat abordarea după ce Ucraina a început să vizeze infrastructura economică și strategică rusă. „Federația Rusă nu a lovit orice și pe oricine. A început să facă acest lucru după ce ucrainenii înșiși au deschis cutia Pandorei.” Ținta: sectoare economice și infrastructură critică Declarațiile lui Peskov vin în linie cu un avertisment anterior al președintelui rus Vladimir Putin , care a spus pe 22 august că Rusia va riposta vizând „sectoarele economice sensibile” ale Ucrainei, după ce Kievul ar fi încercat să afecteze economia rusă prin lovirea unor ținte economice. „(Ucraina) și-a propus să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis chiar ea această cutie a Pandorei. Așteptați-vă la un răspuns care va viza sectoarele voastre economice cele mai sensibile.” În paralel, Rusia a crescut „dramatic” numărul dronelor de atac cu motor cu reacție lansate în ultimele săptămâni, iar Kievul s-a confruntat cu atacuri descrise ca fiind deosebit de intense și aproape constante. Presiune pe energie și combustibil, cu efecte directe în lanțul logistic Digi24 notează că Rusia a vizat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei încă din primul an al războiului pe scară largă, provocând pagube extinse infrastructurii critice și întreruperi repetate de curent — un risc major pe măsură ce se apropie sezonul rece. În același timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, depozitelor de combustibil și altor ținte strategice, cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a crește presiunea economică. Un exemplu de escaladare cu potențial impact operațional este atacul cu drone din noaptea de 13 septembrie, raportat în regiunea Volyn (nord-vestul Ucrainei), aproape de punctul de trecere a frontierei Yahodyn–Dorohusk, în proximitatea graniței cu Polonia. Potrivit informațiilor din articol, au fost avariate o benzinărie din apropierea punctului de frontieră și a fost lovită locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Benzinăriile, o vulnerabilitate pentru aprovizionare și mobilitate În ultima săptămână au fost raportate cel puțin patru atacuri rusești asupra benzinăriilor din Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a spus pe 11 septembrie că orașul nu are resurse pentru a construi adăposturi la fiecare benzinărie și că se confruntă și cu o penurie de arme necesare pentru a intercepta dronele și rachetele rusești. Publicația mai arată că Rusia a folosit și anterior atacuri cu drone asupra benzinăriilor pentru a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica rutieră, în special în regiunile Harkov, Sumi și Zaporijia, iar până în august tactica s-ar fi extins și în regiunile centrale, cu zeci de benzinării lovite pe parcursul verii. [...]
România și Germania discută cooperare industrială în apărare , într-un context în care Bucureștiul cere întărirea Flancului Estic al NATO pe fondul amenințărilor rusești, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc duminică, la Rovaniemi (Finlanda), între președintele României, Nicușor Dan , și cancelarul german Friedrich Merz , în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice. În mesajul publicat pe X, Nicușor Dan a spus că discuția a „reconfirmat parteneriatul solid” dintre România și Germania și a indicat două direcții cu relevanță practică pentru economie și industrie: securitatea pe Flancul Estic și „potențialul de cooperare industrială în domeniul apărării” între cele două țări. Președintele a menționat explicit și „incursiunile de drone în spațiul aerian aliat” ca parte a amenințărilor rusești invocate în discuție. Miza: apărare și lanțuri industriale, pe fondul presiunilor de securitate Dincolo de componenta politică, accentul pus pe cooperarea industrială în apărare sugerează o agendă care poate antrena proiecte comune, comenzi și parteneriate între companii din cele două state, în condițiile în care securitatea regională rămâne un subiect central pe agenda NATO. Tot în zona deciziilor cu efecte economice, Nicușor Dan a precizat că a fost abordat viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, unde România susține „un buget ambițios”, cu: o politică de coeziune „robustă”; „finanțare adecvată” pentru agricultură. Președintele a mai arătat că parcursul european al Republicii Moldova rămâne o prioritate pentru România și că progresele acesteia ar trebui susținute, inclusiv prin „deschiderea la timp a tuturor capitolelor de negociere”. Contextul întâlnirii: Summitul Arctic European, găzduit de Finlanda Nicușor Dan participă duminică și luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit de Finlanda, la Rovaniemi. Administrația Prezidențială a anunțat că reuniunea este organizată la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo și reunește lideri europeni, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE. Potrivit comunicatului citat de Digi24, summitul urmărește consolidarea abordării strategice a UE față de regiunea arctică, într-un context în care importanța geopolitică, economică și climatică a zonei este în creștere, iar discuțiile vizează „un rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice”. [...]
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
