Un grup restrâns de persoane concentrează zeci de mandate în companiile de stat din energie, iar mecanismul de revocare și plafonare a remunerațiilor rămâne parțial blocat de „portițe” legale și de modul în care sunt negociate contractele de mandat, potrivit Digi24. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că 10 persoane cumulează 47 de funcții în 16 companii diferite din domeniul energiei, un sector pe care îl descrie drept „sensibil” prin efectul direct al prețului energiei asupra economiei și bugetelor familiilor.

Gheorghiu afirmă că, extinzând analiza, 25 de persoane dețin 77 din 288 de mandate active. În același mesaj, ea indică exemple de venituri lunare obținute prin cumul de poziții în consilii de administrație și funcții executive, cu sume care ajung până la 75.000 de lei pe lună.

Cum arată cumulul de funcții și veniturile invocate

În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu enumeră mai multe cazuri de venituri lunare obținute din combinații de mandate și funcții:

• 75.000 lei/lună, venit cumulat din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director;
• 59.000 lei/lună, pe „aceeași rețetă” (două consilii de administrație și o funcție executivă);
• 58.700 lei/lună, dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație;
• 52.000 lei/lună, din două consilii de administrație;
• 48.000 lei/lună, din două consilii de administrație;
• 34.200 lei/lună, din cinci consilii de administrație.

Vicepremierul interimar spune că aceleași persoane se regăsesc în roluri precum membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau în funcții executive de director.

Miza economică și blocajul de reglementare: revocarea „costă” doar uneori

Oana Gheorghiu leagă problema de guvernanța companiilor de stat din energie și de efectele asupra prețului energiei, susținând că dacă România plătește mai mult decât „vecinii”, atunci strategia și investițiile din ultimii ani „nu au fost corecte”. Ea afirmă și că situația nu ar fi rezultatul lipsei de legislație, ci al lipsei de voință de a închide „portițele” rămase în legi.

În ceea ce privește schimbarea conducerilor, Gheorghiu susține că, înainte de 2025, revocarea putea ajunge să coste statul mai mult decât ignorarea problemei, deoarece cei revocați câștigau în instanță și obțineau daune, penalități și salarii compensatorii.

Ea indică drept schimbare Legea nr. 158/2025, despre care spune că „a rezolvat o parte din problemă”: ar fi devenit mai ușor să fie revocat, în 60 de zile și fără daune, cine nu se aliniază la noile plafoane de remunerație. În schimb, revocarea pentru performanță slabă sau acțiuni contrare interesului companiei ar rămâne dependentă de clauzele contractuale și de cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară.

Ce urmează, potrivit vicepremierului interimar

Gheorghiu afirmă că, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, există acces la toate datele și că, pentru „curățenie”, ar trebui mai întâi diagnosticată problema și apoi identificate scăpările legislative care permit astfel de cumuluri. În final, ea insistă că reforma nu înseamnă doar legi noi, ci închiderea „portițelor” care au permis abuzuri „vreme de ani de zile”.