Știri
Știri din categoria Dialog & Analiză

„Setea de nemurire” împinge medicina spre o zonă cu riscuri etice și de putere , avertizează chirurgul Cătălin Vasilescu într-un interviu acordat HotNews , pornind de la episodul în care un microfon deschis a surprins o discuție între Vladimir Putin și Xi Jinping despre depășirea limitelor biologice, în timp ce Kim Jong-un era de față. În interviu, Vasilescu folosește deliberat un registru provocator pentru a pune sub semnul întrebării tentația de a trata corpul ca pe un ansamblu de „piese de schimb”, sugerând că ideea înlocuirii repetate a organelor, ca soluție pentru prelungirea vieții, deschide o discuție incomodă despre limite, acces și control. Chirurgul susține că drumul către „nemurire” nu este doar o promisiune științifică, ci și un teren „pavat cu erori și orori”, iar miza reală nu se reduce la progres medical, ci la felul în care dorința de a învinge moartea poate fi instrumentalizată de cei aflați la vârf. Context: cartea „Placebo” și tema „setei de nemurire” Cătălin Vasilescu, profesor universitar și șef al Disciplinei Chirurgie Generală I la Institutul Clinic Fundeni , își dezvoltă aceste idei și în cartea sa, „Placebo”, unde descrie încercări istorice de „a păcăli moartea”. Potrivit interviului, punctul de plecare este convingerea că „setea de nemurire” este o forță care „pune lumea în mișcare”. În același portret profesional, HotNews notează că Vasilescu a avut contribuții în chirurgia oncologică, chirurgia robotică și cercetarea medicală, iar această experiență îi alimentează perspectiva critică asupra felului în care promisiunile medicale pot fi împinse dincolo de limitele acceptabile. [...]

Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual). [...]