Știri
Știri din categoria Educație

USR vrea să blocheze „admiterea paralelă” la liceu, pe motiv că ar crește inechitățile și ar împinge elevii spre meditații, printr-un proiect de lege depus miercuri de parlamentarii Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare: dacă inițiativa trece, selecția la liceu ar rămâne exclusiv pe baza Evaluării Naționale și a repartizării computerizate, fără probe suplimentare organizate de unități.
Inițiatorii susțin că eliminarea admiterii paralele ar păstra un mecanism unic de selecție, bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, și ar reduce avantajul elevilor care își permit pregătire suplimentară adaptată fiecărui concurs. Deputata USR Corina Atanasiu argumentează că o probă în plus, organizată de licee, ar transforma indirect veniturile familiei și accesul la meditații în criterii de admitere.
„Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu.
Controversa vizează admiterea la liceu din 2027, după ce Ministerul Educației a publicat pe 14 august un proiect care ar permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională.
Condițiile descrise în proiectul ministerului, conform informațiilor din articol:
În acest context, USR susține că elevii performanți, dar cu resurse financiare limitate, ar fi dezavantajați: fie ar intra în competiție fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați, fie ar putea renunța la liceele considerate „de top”.
Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că partidul a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele în pachetul legislativ din educație. În paralel, pe fondul reacțiilor din ultimele zile, în spațiul public sunt invocate riscuri de creștere a meditațiilor, de accentuare a inechităților și de lipsă a unor garanții suficiente împotriva favoritismului, iar miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei.
Pentru context suplimentar despre dezbaterea privind „examenul dublu” și schimbările propuse din 2027, articolul indică materialul: „Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg” de Mediafax.
Recomandate

Tăierile din Educație au fost legate de presiunea pe deficit și riscul de „junk”, susține fostul ministru Daniel David , care afirmă că ministerul nu a primit de la Finanțe aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, potrivit Adevărul . În aceste condiții, spune el, schimbările la burse și alte măsuri de austeritate au fost calibrate pentru a limita impactul asupra elevilor și studenților, dar și pentru a transmite un semnal de „schimbări structurale” către agențiile de rating și instituțiile europene. Daniel David a explicat, într-un interviu în emisiunea „Trends” de la Adevărul, că includerea Educației în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a ținut și de calendar: deciziile trebuiau aplicate înainte de începutul anului școlar, în septembrie. În opinia sa, amânarea ar fi putut fi interpretată negativ de piețe și instituții, cu efecte în lanț, inclusiv asupra fondurilor europene. „Dacă intrai în junk sau dacă Ecofinul avea o evaluare negativă, aveai o problemă, inclusiv cu blocarea fondurilor europene.” Bursele: între ținte bugetare și redefinirea „meritului” Pe bursele studenților, fostul ministru spune că programul de guvernare prevedea ca fondul alocat în a doua jumătate a anului 2025 să revină la nivelul din 2023, ceea ce ar fi însemnat o reducere abruptă. El afirmă că, după discuții cu premierul de atunci, a reușit să mențină bugetul burselor la un nivel apropiat de cel din 2024. În interviu sunt indicate următoarele repere pentru fondul de burse al studenților: 2023: „puțin sub un miliard de lei”; 2024: „aproximativ 1,5 miliarde de lei”; 2025 (așteptări): „1,7 miliarde de lei”. În privința burselor de merit, Daniel David își asumă modificările și susține că acestea ar trebui să recompenseze performanța școlară de excepție, criticând situațiile în care, în anii anteriori, elevi cu media 5 primeau burse de merit sau în care 70–80% dintre elevii unei clase beneficiau de acest sprijin. Totodată, el afirmă că bursele sociale au fost „protejate”: a fost păstrat criteriul economic, iar suplimentar a fost introdusă condiția notei 10 la purtare. Școlile din rural: comasare și „campusuri rurale”, cu stimulente bugetare Pe zona de echitate și rezultate școlare, fostul ministru indică fragmentarea rețelei școlare din sate drept una dintre problemele majore și susține continuarea comasării unităților de învățământ, inclusiv prin dezvoltarea unor campusuri rurale, în contextul rezultatelor testelor PISA. El amintește și de un ordin de ministru care permite majorarea cu 25% a bugetului școlilor implicate în parteneriate între unități performante și școli cu rezultate mai slabe (exemplele menționate: Apusenii și Delta Dunării). Scopul: profesori calificați să poată susține cursuri online în comunități cu deficit de personal didactic. „Nu am primit banii de la Finanțe”: două miliarde de lei lipsă, invocate ca motiv-cheie Daniel David afirmă că, dacă ar fi primit fondurile solicitate de la Ministerul Finanțelor, nu ar fi fost necesare modificările. Potrivit declarațiilor sale, ministerul nu a mai primit aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, iar ulterior i s-a comunicat că suma nu poate fi alocată până la finalul anului. „Nu am primit acei bani și mi s-a spus că nu îi pot primi până la sfârșitul anului. Acesta este răspunsul cinstit.” În același context, el spune că a încercat să limiteze efectele măsurilor, menționând că a reușit menținerea fondului de burse aproape de nivelul din 2024 și o creștere cu 40% a bugetului programului „Masă sănătoasă”. [...]

Decalajul urban–rural de aproape 100 de puncte în PISA 2025 arată o problemă structurală de echitate, cu efect direct asupra forței de muncă viitoare , în condițiile în care România rămâne sub media OCDE la toate domeniile evaluate, potrivit Adevărul . România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la „rezolvarea computațională a problemelor” (domeniu evaluat pentru prima dată în componenta „Învățarea în lumea digitală”). Toate scorurile sunt sub media țărilor membre OCDE, iar la Lectură se vede cea mai mare deteriorare față de ediția precedentă: minus 16 puncte. Unde se rupe sistemul: diferențe mari între urban și rural Datele indică o inegalitate educațională persistentă, cu diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din rural, relativ constantă pe ariile testate: 109 puncte diferență la Matematică 98 puncte la Științe 94 puncte la Lectură În termeni operaționali, acest tip de ecart sugerează că școala nu reușește să compenseze dezavantajul socioeconomic, iar rezultatele slabe se concentrează în zonele unde resursele (umane și materiale) sunt, de regulă, mai limitate. Nivelul minim de competență: sub mediile OCDE Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) rămâne sub mediile OCDE în toate domeniile: Matematică: 48% (față de 65% media OCDE) Lectură: 52% (față de 69%) Științe: 54% (față de 74%) La polul opus, ponderea elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este redusă: 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, sub mediile OCDE (7%, 8% și 6%). Context și semnale operaționale: telefoane, digital și „alfabetizare” în IA În cadrul unui eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației , au fost discutate direcții de politică publică pornind de la datele PISA și din alte evaluări. Printre observațiile cu relevanță practică, studiul indică o asociere între distragerea atenției de către dispozitive digitale la orele de Științe și scoruri mai mici; efectul este mai pronunțat în România (diferență de 18 puncte), față de media OCDE (11 puncte). În paralel, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% (2022) la 49% (2025), ajungând la nivelul mediei OCDE. Ce măsuri au fost puse pe masă Experții reuniți la eveniment au conturat câteva priorități, cu accent pe reducerea decalajelor și pe instrumente de monitorizare: identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale; un sistem național de evaluare standardizată, comparabil de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea explicită a decalajelor urban–rural și socioeconomice; dezvoltare profesională continuă pentru profesori, centrată pe practica la clasă și pe verificarea implementării; alfabetizare în inteligență artificială, astfel încât accesul să nu depindă de resursele familiei. România a fost reprezentată în PISA 2025 de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, într-un eșantion considerat reprezentativ, iar la nivel global au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În acest cadru, miza imediată pentru politicile publice rămâne reducerea diferențelor dintre școli și comunități, pentru că ele se traduc direct în șanse inegale de continuare a studiilor și, ulterior, de integrare pe piața muncii. [...]

Proiectul care ar evita „examenul dublu” la finalul clasei a VIII-a intră în dezbatere parlamentară , după ce deputata PNL Raluca Turcan spune că a obținut includerea lui pe agenda sesiunii extraordinare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: pentru elevii care intră acum în clasa a VIII-a, proiectul urmărește să evite situația în care ar susține, la finalul anului, atât Evaluarea Națională , cât și un examen suplimentar de admitere la liceu. Turcan afirmă că schimbarea regulilor „din mers” ar fi problematică pentru această generație, care se pregătește deja pentru un an decisiv. În mesajul citat, ea susține că o modificare a modului de evaluare și de admitere la liceu trebuie „amplu dezbătută și fundamentată”, cu reguli „clare, transparente și predictibile”, astfel încât să asigure egalitatea de șanse. De ce contează dezbaterea acum Argumentul central invocat este nevoia de predictibilitate pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care finalul gimnaziului este prezentat ca o etapă vulnerabilă inclusiv din perspectiva abandonului școlar. Deputata mai spune că este nevoie de un sistem de evaluare „coerent”, care să măsoare atât ceea ce elevii au învățat, cât și competențele pe care școala ar trebui să le formeze. Ce urmează Informațiile disponibile indică faptul că proiectul intră în dezbatere în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Materialul nu precizează un calendar de adoptare și nici forma finală a modificărilor care ar putea rezulta din dezbatere. [...]

Un elev din învățământul dual care lucrează deja ca instalator arată cum școala tehnologică poate livra forță de muncă calificată , într-un context în care meseriile sunt tot mai căutate, iar deficitul de specialiști rămâne vizibil pe piața muncii, potrivit Libertatea . George Cristea, 18 ani, este elev în clasa a XI-a la seral, la Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” din București, și este angajat ca instalator la Apa Nova. El a câștigat trofeul „Meseriașul anului 2026”, după ce a concurat cu alți 26 de elevi din țară, fiind înscris în competiție de dirigintele său, profesorul Cristian Matei, în cadrul Galei Inovației și Performanței în Învățământul Dual. De ce contează: un traseu educație–job care reduce riscul de șomaj Miza economică a poveștii este legătura directă dintre formarea profesională și angajare. Tânărul spune că a ales liceul tehnologic și învățământul dual pentru a ieși „nu doar cu o diplomă, ci și cu o meserie și un loc de muncă asigurat”, iar alternativa – un liceu teoretic – i-ar fi crescut riscul de a termina școala fără o calificare cerută pe piață. „Dacă aș fi optat pentru un liceu teoretic, cel mai probabil aș fi terminat școala cu o diplomă de Bacalaureat pe care aș fi ținut-o în cui, în ramă și atât. (…) Aș fi riscat să ies din școală direct șomer.” În paralel cu școala, el lucrează în două schimburi și participă la intervenții pe rețeaua publică de alimentare cu apă, inclusiv noaptea, atunci când apar avarii. Performanța în competiții, ca instrument de calificare și selecție Cristea leagă pregătirea pentru concursuri de nevoia de perfecționare continuă într-un domeniu în care apar tehnici și tehnologii noi. Pentru competiția națională de instalatori organizată de WorldSkills România, el s-a pregătit luni de zile, lucrând în atelierul școlii de două ori pe săptămână, câte 8 ore pe zi, realizând instalații „de la zero, după un proiect dat”. La concursul național din aprilie, el descrie trei probe: realizarea unei instalații de apă caldă și apă rece, un calorifer din cupru și montarea unui vas de toaletă. Locul întâi obținut îl califică pentru competiția EuroSkills 2027 , care va avea loc la Düsseldorf, în Germania (detalii pe site-ul oficial EuroSkills 2027 ). Meseriile „de teren” și limita automatizării Tânărul susține că, deși utilajele vor deveni mai performante, munca din instalații nu poate fi înlocuită complet de inteligența artificială, pentru că intervențiile cer decizii la fața locului și adaptare la situații neprevăzute, inclusiv când realitatea din teren nu corespunde proiectului. El dă ca exemplu lucrări în care a întâlnit branșamente din plumb cu diametre нестandardizate, cazuri în care echipa trebuie să improvizeze pentru a obține o îmbinare etanșă. Ce urmează pentru el: carieră în companie și facultate Cristea spune că nu intenționează să plece în străinătate, invocând motive familiale, și că își dorește să crească profesional în cadrul companiei unde lucrează. După liceu, planul lui este să urmeze o facultate, la „Ingineria Instalațiilor”, după Bacalaureat. [...]

Demisia ministrului Educației din Coreea de Sud pune presiune pe întărirea regulilor anti-fraudă la examene , după un scandal de copiat cu ajutorul inteligenței artificiale care a ridicat semne de întrebare asupra corectitudinii admiterii la universitate, potrivit news.ro . Polemica a izbucnit pe 15 noiembrie, când candidatul cu cel mai mare punctaj la concursul pentru contabili fiscali a recunoscut că a folosit o cameră video și un smartphone pentru a utiliza AI, obținând un rezultat aproape perfect. Dezvăluirea a venit cu doar patru zile înainte de „ Suneung ”, examenul de admitere la universitate la care au participat aproximativ jumătate de milion de elevi. În acest context, autoritățile au introdus măsuri excepționale de securitate, inclusiv întreruperea conexiunii Wi‑Fi în jurul centrelor de examinare și o recompensă de 68.000 de euro (aprox. 340.000 lei) pentru sesizarea cazurilor de fraudă. Ce arată cazul despre riscul operațional al examenelor în era AI Miza este majoră într-o societate descrisă ca extrem de competitivă, unde rezultatul acestui examen poate deschide accesul la locuri de muncă mai bine plătite și poate influența inclusiv perspectivele de căsătorie. În acest climat, ministrul Educației, Choi Kyo-jin, nu a reușit să calmeze tensiunile, mai ales după un răspuns dat în Parlament, când a fost întrebat dacă autoritățile vor putea identifica trișorii în ziua examenului. „Datorită vârstei mele, nu sunt sigur că voi fi în măsură să fac acest lucru”. Declarația a stârnit indignare, iar ministrul nu a mai apărut la conferințele de presă din zilele următoare. Bilanțul oficial și demisia Potrivit autorităților, în ziua examenului au fost identificate 111 cazuri de comportament necorespunzător legate de dispozitive electronice. În aproape jumătate dintre situații, candidații nu își predaseră telefoanele, care au fost depistate ulterior prin mesaje electronice trimise de autorități. După încheierea examenului, Choi Kyo-jin a transmis pe platforma X că testarea s-a terminat „fără incidente majore”, dar că nu se consideră ferit de criticile publice privind pregătirea insuficientă, anunțând că își asumă responsabilitatea și demisionează. Președinția a comunicat că șeful statului, Lee Jae Myung , i-a acceptat demisia. [...]

NASA pune la bătaie 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru a atrage elevi și studenți în proiectarea unei baze lunare , într-o competiție care urmărește să transfere către educație probleme reale de inginerie și operare din programul său de explorare, potrivit Science Daily . Competiția, numită „ Moon Base Challenge ”, se adresează echipelor de elevi de liceu și studenți din colegii din Statele Unite și a fost anunțată în cadrul unui eveniment MAX POWER organizat la Kennedy Space Center Visitor Complex , în Florida. Miza, dincolo de premiu, este ca participanții să propună soluții și concepte care pot alimenta planurile NASA pentru o prezență umană de durată pe Lună. De ce contează pentru educație: proiecte „ca în industrie”, fără bariere mari de intrare NASA poziționează competiția ca un instrument de formare: elevii și studenții vor lucra pe cerințe și condiții de mediu apropiate de cele ale unei misiuni reale, iar livrabilele sunt similare celor folosite în sectorul spațial. Concret, participanții vor realiza: evaluări între opțiuni tehnice concurente; propuneri care descriu potențiale proiecte; prezentări pentru „stakeholderi” (părți interesate implicate în decizie și finanțare). Un element important pentru zona educațională este că NASA spune că sunt încurajați să participe și tineri din medii tehnice, vocaționale și alte trasee academice, iar experiența anterioară specializată în inginerie nu este obligatorie. Ce probleme trebuie rezolvate: șase „capitole” esențiale pentru o bază pe Lună Competiția se desfășoară în mai multe faze, iar echipele vor dezvolta soluții pentru șase arii considerate critice pentru operarea unei baze lunare: generarea și stocarea energiei; construcția facilităților; menținerea sistemelor de suport vital; transportul pe suprafața Lunii; rețelele de comunicații; protecția astronauților. NASA lucrează la ideea unei baze permanente în apropierea Polului Sud lunar, unde astronauții ar urma să poată locui, face cercetare și explora regiunea, iar o astfel de prezență este prezentată și ca pas intermediar pentru viitoare misiuni cu echipaj către Marte. Înscriere și administrare Înscrierea se face prin platforma NASA STEM Gateway, iar înregistrarea rămâne deschisă până la 25 ianuarie 2027, prin pagina dedicată: NASA STEM Gateway . Competiția a fost dezvoltată de NASA Office of STEM Engagement împreună cu Moon Base Program, iar administrarea este realizată de Institute of Competition Sciences, în baza unui contract cu NASA’s Center of Excellence for Collaborative Innovation, care funcționează în cadrul Research and Technology Mission Directorate. [...]