Știri
Știri din categoria Curs BNR
BNR indică agricultura și industria alimentară drept un sprijin rar pentru exporturi și pentru temperarea inflației, într-un context în care banca centrală validează efectul plafonării adaosului comercial la alimente asupra dinamicii prețurilor, potrivit Profit.
În cel mai recent Raport asupra inflației, BNR arată că prețurile la alimente au avut un impact pozitiv în temperarea inflației și remarcă, în același timp, contribuția agriculturii și a industriei alimentare la echilibrarea balanței comerciale a României.
Banca centrală notează că grupa de bunuri care a susținut cel mai consistent dinamica pozitivă a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole, pe fondul unei recolte bune în 2025. În plus, investițiile din ultimii ani în sectorul primar și în prelucrare au împins în sus livrările externe ale unor produse procesate, inclusiv din industria alimentară.
„Grupa de bunuri care a oferit cea mai consistentă susținere dinamicii pozitive a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole (+13,9 la sută), efect al recoltei bune din anul 2025. În plus, investițiile derulate în ultimii ani în sectorul primar și în cel de prelucrare au contribuit la majorarea livrărilor externe ale anumitor produse prelucrate (un exemplu relevant este industria alimentară, în care dinamica cifrei de afaceri externe a crescut până la circa 15 la sută, fiind una dintre rarele excepții la nivelul exporturilor de bunuri industriale).”
În același context, Florin Barbu, fost ministru al agriculturii, susține într-o postare pe Facebook că investițiile din zootehnie și procesare au contribuit la reducerea deficitului comercial și afirmă că sectorul are nevoie de susținere financiară pentru a-și menține capacitatea de producție și locurile de muncă.
„Deficitul comercial al României a scăzut cu -2%, datorită investițiilor derulate în ultimii ani în fermele românești și în fabricile de procesare. Așadar, importăm mai puțin pentru că fermierii și procesatorii noștri produc alimente de calitate, aici, acasă.”
„Fără finanțare, fermierii, procesatorii și producătorii nu au nicio șansă să continue să producă românește! Fermele se închid, producția scade, iar oamenii își pierd locurile de muncă.”
Textul sursă indică și o referire a fostului ministru la plafonarea adaosului comercial pentru alimente, însă pasajul este trunchiat în materialul furnizat, astfel că detaliile poziției sale nu pot fi redate complet din acest extras.
Recomandate
Euro a urcat la un nou maxim istoric, 5,3527 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile companiilor și populației cu plăți în valută, de la importuri la rate și chirii denominate în euro, potrivit Profit , care citează cursul de referință anunțat marți de BNR. Cursul oficial a ajuns la 5,3527 lei pentru 1 euro , în creștere de la 5,3306 lei înregistrat luni. Publicația notează că precedentul record fusese atins vineri, 2 octombrie, când euro urcase la 5,3447 lei . Ce se vede în restul principalelor cotații BNR Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele niveluri pentru valutele principale: 1 dolar american : 4,7616 lei (de la 4,7569 lei ) 1 liră sterlină : 6,3036 lei 1 franc elvețian : 5,7285 lei De ce contează acest nivel pentru economie Un euro mai scump se transmite, în general, în costuri mai mari pentru bunurile și serviciile cu componentă de import și pentru obligațiile de plată legate de euro. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese care sunt factorii care au dus la această mișcare a cursului, însă noul record ridică miza pentru companiile expuse la valută și pentru debitorii cu plăți în euro. [...]
CFA România anticipează o depreciere treptată a leului, cu euro la 5,40–5,50 lei la final de 2027 , ceea ce ridică miza pentru companiile și populația cu costuri în valută, potrivit HotNews . Luni, la ora 12:00, pe piața interbancară un euro se tranzacționa la 5,3285 lei. În acest context, Adrian Codirlașu , președintele CFA România, a spus la lansarea raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook” că așteptările organizației sunt „undeva la 5,4–5,5 lei pentru un euro pe finalul anului viitor”, cu „riscul ca euro să fie puțin mai mare în final decât proiecția”. De ce contează: pragurile depășite tind să devină noul minim Mesajul central al CFA România este că, odată depășite, nivelurile de curs nu mai sunt recuperate ușor. Codirlașu a respins explicit scenariul revenirii la 5 lei/euro: „Nu! În momentul în care euro a depășit un anumit nivel, s-a consolidat acolo sau s-a dus mai departe în sus”. În interpretarea CFA România, această dinamică sugerează că ajustarea cursului rămâne, structural, în sensul deprecierii leului, chiar dacă mișcările pot fi administrate astfel încât să evite șocuri bruște. Ce stă în spatele scenariului: inflație, „deficite gemene” și rolul BNR CFA România indică drept argumente principale diferențialul de inflație față de zona euro și „deficitele gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), ambele încă mari. În același timp, politica BNR de volatilitate scăzută ar urma să mențină o ajustare treptată, „fără salturi”, în logica prezentată în articol. Codirlașu a mai spus că, după o perioadă în care cursul a fost folosit ca ancoră antiinflaționistă, „de anul trecut a început o anumită depreciere” de circa 15 bani, echivalentul a 2–3% pe an, iar ipoteza CFA este că această depreciere anuală va continua. Cifrele din raport și semnalul din sondajul intern Raportul CFA România indică pentru finalul lui 2027 un interval EUR/RON de 5,40–5,50. Pornind de la 5,278 (cursul BCE din 24 septembrie, citat în material), aceasta ar însemna o depreciere nominală suplimentară de 2,3%–4,2%. Sondajul intern al CFA România este în aceeași direcție: în august, membrii organizației se așteptau la un curs de 5,36 peste 12 luni, iar 90% dintre respondenți anticipau o depreciere suplimentară. Context: cum s-a mișcat leul în 2026 În 2026, leul a pierdut 3,6% față de euro de la finalul lui 2025, iar „aproape toată mișcarea” s-a produs într-o singură săptămână (30 aprilie–7 mai), perioadă care a coincis cu căderea coaliției de guvernare. Cursul a depășit astfel intervalul de 5,15–5,20 prognozat anterior de CFA pentru 2026, iar autorii au recunoscut că scenariul advers s-a materializat parțial. Raportul menționat în articol este „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, disponibil aici: FY 2027 Macroeconomic Outlook . [...]
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri , într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews . Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează. În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat. „Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR. Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului. Ce înseamnă practic euro la 5,34 lei HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi. Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților: dacă ai salariul în lei și plăți în euro, pierzi putere de cumpărare pentru acele plăți; dacă ai venituri sau economii în euro, acestea valorează mai mult în lei; o rată stabilită în lei nu crește automat doar din cauza cursului. De ce contează pentru companii și stat La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei. Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate. Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
Vânzările de mașini electrice din UE au atins un record în 2026 , pe fondul apariției mai multor modele accesibile și al presiunii asupra producătorilor auto de a respecta țintele europene de emisii, potrivit Profit . În perioada ianuarie–august 2026, în Uniunea Europeană au fost vândute 1,64 milioane de automobile electrice, în creștere cu 45% față de aceeași perioadă din 2025, conform raportului de piață publicat de organizația Transport & Environment (T&E) . De ce contează pentru piață Ritmul de creștere indică o accelerare a tranziției către propulsia electrică, cu implicații directe pentru strategiile comerciale și de producție ale constructorilor auto. În același timp, avansul este legat de două motoare menționate în material: extinderea ofertei de modele cu prețuri mai accesibile și eforturile industriei de a se alinia obiectivelor europene privind emisiile. Ce urmează Datele citate acoperă primele opt luni ale anului, iar recordul este raportat la nivelul UE „în acest an”. Materialul nu oferă o proiecție pentru întregul an 2026 și nici o defalcare pe țări sau mărci, astfel că amploarea recordului la final de an rămâne de confirmat odată cu publicarea următoarelor raportări. [...]
