Știri
Știri din categoria Curs BNR
Alphabet va investi cel puțin 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) în infrastructura de inteligență artificială din Finlanda în următorii doi ani, într-un demers care pune în prim-plan accesul la energie stabilă și cu emisii reduse pentru extinderea capacităților de calcul, potrivit Profit.
Pe lângă investiția în AI, compania a semnat și primul său contract de energie nucleară din afara SUA, un semnal despre presiunea tot mai mare a costurilor energetice și a țintelor climatice asupra marilor operatori de centre de date.
Investițiile anunțate vizează, conform informațiilor publicate, nu doar capacități de procesare, ci și infrastructura energetică necesară pentru a le susține. Google a indicat că pachetul din Finlanda este cel mai mare acord de investiții în AI pe care l-a încheiat până acum în Europa.
În listă intră:
Separat, operatorul finlandez Fortum a anunțat un acord pe 22 de ani pentru achiziționarea a până la 50% din producția unei centrale nucleare din Finlanda. Pentru Alphabet/Google, acesta este primul contract de energie nucleară în afara SUA, în contextul în care compania caută locații pentru centre de date și încearcă să limiteze costurile cu energia, menținând în același timp obiectivele climatice.
În același context, Finlanda folosește energia nucleară ca argument de atragere a marilor consumatori industriali de electricitate, inclusiv companii din tehnologie, notează materialul, care citează Agerpres.
Recomandate
România are șanse să devină a doua piață de centre de date din Europa Centrală și de Est, după Polonia , pe fondul extinderii investițiilor europene în infrastructură digitală și energie, potrivit unei sinteze publicate de Profit . Miza economică depășește construcția clădirilor în sine: noul val de proiecte de centre de date (data center) antrenează investiții în rețele electrice, echipamente și lucrări specializate, ceea ce poate muta o parte din creșterea sectorului de la huburile tradiționale din Vest către piețe emergente, inclusiv România. De ce contează: centrele de date trag după ele investiții în energie și construcții specializate În material este citată o analiză realizată de London Construction Magazine , care urmărește 45 de piețe europene și descrie piața construcțiilor de centre de date drept una dintre cele mai diverse oportunități de infrastructură de pe continent. Motorul este dat de dezvoltarea serviciilor cloud la scară foarte mare (hyperscale), de cererea generată de inteligența artificială, de inițiativele de „infrastructură digitală suverană” și de nevoia de rețele electrice capabile să susțină aceste capacități. Analiza indică faptul că oportunitatea include, pe lângă clădirea propriu-zisă, o listă amplă de lucrări și echipamente conexe, între care: stații electrice, transformatoare și sisteme de înaltă și medie tensiune; instalații mecanice, electrice și sanitare (MEP), răcire și punere în funcțiune; lucrări civile și structurale; stocare în baterii, racorduri la surse regenerabile și consolidarea rețelei electrice. Context european: extinderea dincolo de huburile consacrate Potrivit aceleiași analize, proiectele active și capacitatea planificată se extind dincolo de huburile tradiționale Londra, Frankfurt, Amsterdam, Paris și Dublin, pe fondul creșterii cererii și al diversificării geografice a investițiilor. Un indicator menționat pentru dinamica pieței: cele cinci piețe consacrate „FLAP-D” au crescut de la aproximativ 1,8 GW în 2019 la aproximativ 3,8 GW în prima jumătate a anului 2026, semnalând accelerarea investițiilor în capacitate. Ce urmează: presiune pe infrastructura electrică și pe lanțul de furnizori Dacă România intră efectiv în „radarul” noii expansiuni, implicația practică este că proiectele de centre de date vor depinde nu doar de terenuri și autorizații, ci și de disponibilitatea racordării la rețea, de capacitatea de întărire a infrastructurii electrice și de existența furnizorilor specializați (MEP, răcire, punere în funcțiune). Materialul nu oferă un calendar sau proiecte punctuale pentru România, ci descrie tendința și potențialul de poziționare regională. [...]
Platforma Duster–Bigster intră pe traiectoria electrificării, dar fără proiecte noi la Mioveni , potrivit Profit . Mesajul, transmis la un an de la numirea lui Katrin Adt ca CEO al afacerii Dacia în cadrul Renault Group, conturează o dublă realitate pentru operațiunile din România: tranziție tehnologică pe modele-cheie, dar fără extinderi anunțate pentru uzina din Mioveni. În același timp, șefa mărcii spune că „nu există niciun plan de închidere” pentru Mioveni, însă precizează că nu este în pregătire „niciun proiect nou” pentru această uzină. Pentru piața locală, nuanța este importantă: lipsa unui proiect nou poate însemna o perioadă de stabilitate operațională, dar și o vizibilitate mai redusă asupra investițiilor viitoare, într-un moment în care industria auto trece prin schimbări accelerate. Electrificare pe platforma Duster și Bigster: implicații pentru gamă Adt anunță că platforma pe care sunt construite Duster și Bigster „va fi electrificată”. În termeni practici, asta indică o evoluție a gamei către motorizări electrificate (de tip hibrid sau alte forme de electrificare), fără ca materialul citat să detalieze calendarul, tehnologia exactă sau investițiile asociate. Pentru Dacia, electrificarea pe această platformă are miză comercială: Duster este unul dintre pilonii mărcii, iar Bigster este poziționat ca model de volum în segmentul superior al gamei. Mioveni: fără proiecte noi, dar și fără plan de închidere Declarația că nu există proiecte noi „în pregătire” la Mioveni vine pe fondul unui an pe care șefa mărcii îl descrie drept unul dintre cei mai agitați pentru Dacia. În același pachet de mesaje, ea respinge explicit scenariul închiderii uzinei. Publicația notează și contextul de costuri din România, Adt fiind prezentată ca unul dintre managerii care reclamă presiunea inflației și a salariilor în creștere — elemente care pot influența deciziile de alocare a producției și a investițiilor în regiune. Noul Spring: producția se mută în Slovenia Un alt element cu impact operațional este faptul că „ noul Spring se duce în Slovenia ”, conform aceleiași surse. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendar sau despre structura industrială exactă a acestei mutări, dar semnalul este relevant: un model important pentru zona de accesibilitate electrică a mărcii nu va fi asociat cu producția din România. În ansamblu, mesajul de la vârful Dacia indică o tranziție tehnologică pe modelele strategice, în paralel cu o prudență privind proiectele industriale noi la Mioveni, într-un context de costuri locale în creștere. [...]
Grupul grec Fourlis a închis două magazine Intersport în România și accelerează restructurarea , după ce a trecut pe pierdere la jumătatea anului, în pofida vânzărilor în creștere, potrivit Profit . Compania invocă un mediu de piață „deosebit de dificil” în România și presiuni inflaționiste, ceea ce mută accentul de la expansiune la controlul costurilor și eficientizarea operațiunilor. CEO-ul John Vasilakos afirmă că retailerul își grăbește planurile de reducere a costurilor și optimizare operațională, inclusiv pe piața românească, unde au fost deja închise cele două unități Intersport. Vânzări în creștere, dar rezultat net negativ În primul semestru, Fourlis a raportat vânzări consolidate de 284 milioane euro, în creștere cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, evoluție susținută de „performanțe robuste” pe majoritatea piețelor și de extinderea rețelei de magazine. În același timp, grupul a trecut pe pierdere: rezultatul net a fost negativ, de 1,7 milioane euro, după un profit net de 1,9 milioane euro în primul semestru al anului anterior. De ce contează pentru piața locală Închiderea de magazine și accelerarea restructurării indică o presiune mai mare pe profitabilitatea operațiunilor din România, chiar și într-un context de vânzări în urcare. Pentru retailul de articole sportive, mesajul este că inflația și costurile operaționale pot eroda rapid marjele, forțând ajustări de rețea și măsuri de eficiență. Ce urmează: compania își continuă planurile de reducere a costurilor și optimizare a operațiunilor, inclusiv în România, însă sursa nu oferă detalii despre alte posibile închideri sau despre calendarul restructurării. [...]
Noua Dacia Spring a fost desenată, în faza de concept, de un designer venit din afara „școlii” Dacia, într-un proiect cu termene comprimate , ceea ce poate explica diferențele de stil față de restul gamei, potrivit Profit . Dongman Joo este designerul de exterior care a realizat prima schiță aleasă de conducerea mărcii Dacia, în urmă cu aproape doi ani, când a început proiectul intern „Evader”, conform informațiilor publicate. Designerul a ajuns la Dacia în noiembrie 2022, venind de la General Motors, și lucrează în centrul de design din Paris, parte a rețelei globale de design a Renault Group . El s-a înscris în „pitch”-ul (proces intern de propuneri de design) folosit de grup atunci când a fost demarat proiectul Spring 2. Ce contează pentru produs: termenele scurte au influențat procesul de creație Publicația notează că o diferență majoră față de procedurile anterioare a fost legată de timpul disponibil pentru ca mașina să ajungă pe linia de fabricație, descris ca fiind „foarte scurt”. În acest context, noua Spring are un design „ușor diferit” de familia de modele Dacia, inclusiv față de noul Striker, lansat la începutul verii. Contextul echipei de design Din datele prezentate reiese că proiectul a fost dezvoltat în cadrul infrastructurii de design a Renault Group, la Paris, iar autorul schițelor inițiale nu este „un obișnuit al mărcii Dacia”, element pe care Profit îl leagă de particularitățile de stil ale viitoarei generații Spring. [...]
Rafinăriile din România au redus cu o treime exporturile de benzină către Ucraina în august , pe fondul unei piețe regionale tensionate și al unor constrângeri de producție și export, potrivit unei analize Profit . Scăderea livrărilor vine într-un context în care, la începutul lunii august, premierul interimar Ilie Bolojan a indicat că rafinăria Petromidia (Rompetrol, parte a grupului kazah de stat KazMunayGas) funcționa la jumătate din capacitate din cauza întârzierii livrărilor de țiței kazah, pe fondul tensiunilor din Marea Neagră. „Suntem în situația în care una dintre rafinăriile care asigură o bună parte din combustibilul pentru piața românească - Petromidia, ca efect al nesosirii țițeiului la timp pentru a fi procesat, funcționează la jumătate din capacitate, asta înseamnă că și cantitățile pe care le-a livrat în piață au fost mai reduse și, ca urmare a acestei stări, de fapt, s-a realizat o presiune suplimentară pe preț”, explica premierul interimar. În același timp, analiza notează că reducerea livrărilor către Ucraina a fost influențată și de restricțiile impuse la export de guvernul de la București. De ce contează: presiune pe piața internă și pe fluxurile regionale Din perspectiva pieței, combinarea unei funcționări la capacitate redusă a unei rafinării importante cu limitări administrative la export se traduce printr-o disponibilitate mai mică de produs, cu efecte potențiale atât asupra aprovizionării regionale, cât și asupra prețurilor pe piața românească, așa cum a indicat și premierul interimar în declarația citată. Materialul Profit include și un grafic privind evoluția livrărilor, însă în fragmentul disponibil nu apar valori absolute (volume) care să permită cuantificarea exactă a scăderii în tone sau litri. [...]
UMB aduce la Oțelu Roșu un laminor nou, o investiție de 1,04 miliarde lei, care ar putea reporni producția locală de oțel-beton după decenii , potrivit Profit . Proiectul este prezentat ca o premieră după 50 de ani la Oțelu Roșu, unde noul proprietar, UMB, a început să aducă pe șantier elemente metalice pentru noua instalație. Pe șantier au ajuns „capete de stâlp, grinzi de cale de rulare și carcase de armătură pentru piloți de susținere”, componente care, conform publicației, completează structura realizată până acum. Ce presupune investiția și calendarul de execuție Noul laminor de oțel-beton și sârmă are o valoare totală de 1,04 miliarde lei și include: o hală principală de 24.000 metri pătrați ; două anexe tehnologice . Construcția acestor clădiri este estimată să dureze aproximativ 14 luni , conform informațiilor publicate. Tehnologia: livrare SMS și procesare mai rapidă a fierului vechi Grupul german SMS va livra „prima tehnologie CMT 700 din Europa”, descrisă ca un sistem integrat de turnare–laminare (adică legarea etapelor de turnare și laminare într-un flux tehnologic unificat). Publicația notează că sistemul ar reduce timpul de procesare a fierului vechi la 120 de minute . În materialul citat nu sunt oferite detalii despre capacitatea de producție, data exactă a punerii în funcțiune sau sursa finanțării investiției. [...]
