Știri
Știri din categoria Bursă
Acțiunile Adidas au scăzut cu peste 18% după un profit trimestrial sub așteptări, într-o mișcare care indică cât de rapid penalizează piața companiile ce nu livrează pe fondul unor așteptări ridicate, chiar și atunci când vânzările cresc, potrivit Ziarul Financiar.
În primele ore ale ședinței de tranzacționare, titlurile grupului german au coborât cu 18%, cea mai mare scădere intraday din istoria companiei, după raportarea rezultatelor pe trimestrul al doilea. Publicația notează că Financial Times (FT) a relatat despre evoluție.
Adidas a raportat un profit net din operațiunile continue de 398 milioane euro (aprox. 2,09 mld. lei) în T2, în creștere cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar sub estimările analiștilor, care indicau 430 milioane euro (aprox. 2,25 mld. lei).
Compania a indicat drept factor principal creșterea cheltuielilor de marketing, care au fost cu 30% mai mari decât în urmă cu un an, pe fondul investițiilor suplimentare în campaniile dedicate Cupei Mondiale la fotbal.
Analiștii Deutsche Bank au avertizat că, deși trimestrul a fost „bun” în termeni absoluți, așteptările ridicate asociate Cupei Mondiale au amplificat riscul de dezamăgire pentru investitori.
Cheltuielile legate de Cupa Mondială organizată în această vară în America de Nord au crescut cu 212 milioane euro (aprox. 1,11 mld. lei), în condițiile în care CEO-ul Bjørn Gulden încearcă să reducă diferența față de Nike.
Gulden a descris turneul drept un succes pentru companie:
„Această Cupă Mondială a fost ca un basm pentru mine. Sunt extrem de mândru de ceea ce au reuşit echipele noastre din întreaga lume. Nu cred că am fi putut scrie un scenariu mai bun.”
Adidas a vândut de patru ori mai multe tricouri și de două ori mai multe mingi de fotbal față de turneul din Qatar de acum patru ani și a generat aproximativ 1,5 miliarde euro (aprox. 7,86 mld. lei) din vânzările legate de Cupa Mondială.
Rezultatul sub așteptări la nivel de profit a venit în pofida unor venituri record în T2, de 6,7 miliarde euro (aprox. 35,1 mld. lei), în creștere cu 14% la cursuri de schimb constante. Creșterea a fost susținută de cererea pentru produse de alergare și fotbal și de avansul vânzărilor în America Latină și China, unde Nike se confruntă cu un declin al vânzărilor, potrivit articolului.
În același timp, vânzările de încălțăminte au crescut cu doar 1%, pe fondul volatilității din piața produselor „lifestyle” (încălțăminte și îmbrăcăminte pentru purtare de zi cu zi), mai dependentă de promoții. Adidas a precizat că cererea pentru modelele retro Samba și Gazelle a rămas solidă.
Gulden a indicat presiunea din retail, în special în Europa, ca factor care apasă segmentul:
„Piaţa încălţămintei lifestyle, în special cea destinată bărbaţilor, este în prezent sub presiune din cauza reducerilor masive practicate de mulţi retaileri, în special în Europa, dar şi pe multe alte pieţe.”
Recomandate
Rezultatele slabe din tehnologie au declanșat o rotație spre defensiv , iar Nasdaq Composite a ajuns să scadă cu peste 3% vineri la New York, în ceea ce se conturează drept cea mai slabă ședință din iunie, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după raportări trimestriale dezamăgitoare la Amazon și Intel, care au pus din nou presiune pe acțiunile asociate temei inteligenței artificiale. S&P 500 cobora cu 1,9%, în timp ce Dow Jones, susținut de acțiuni defensive, pierdea 0,9%. Ce a declanșat vânzările: Intel și Amazon Acțiunile Intel se depreciau cu 29%, după ce compania a anunțat estimări slabe pentru trimestrul al patrulea, pe fondul încetinirii pieței de PC-uri. Amazon scădea cu 2%, după ce veniturile și profitul din trimestrul al treilea au fost sub așteptări, iar fluxul de numerar liber a fost negativ, la 42,4 mld. dolari (aprox. 202 mld. lei). Contagiune în semiconductori, dar bani mutați în consum de bază și sănătate Presiunea s-a extins asupra întregului sector de semiconductori: AMD: -11% Broadcom: -5% Nvidia: -4% În paralel, investitorii s-au orientat către sectoare considerate mai defensive, precum consumul de bază și sănătatea; Walmart și Coca-Cola urcau cu aproape 2%. Un factor suplimentar de sentiment și ce arată luna octombrie Sentimentul pieței a fost afectat și de o informație publicată de Financial Times, potrivit căreia Blackstone le-a transmis investitorilor că obligațiunile Anthropic ar putea să nu primească un rating investițional după listare. În acest context, Nasdaq se îndreaptă spre o scădere de 5% în octombrie, în timp ce Dow Jones ar putea încheia luna cu un câștig de 2%, conform datelor prezentate în articol. [...]
Valul de vânzări din tehnologie a șters masiv din capitalizare , iar indicele Nasdaq 100 este pe cale să piardă peste o mie de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei) din valoarea de piață, pe fondul temerilor că investițiile uriașe în inteligența artificială nu vor aduce profituri pe măsura așteptărilor, potrivit Biziday . Vineri seara (ora României), acțiunile americane au scăzut abrupt, iar Nasdaq a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Toți cei trei indici principali din SUA au fost pe minus: Nasdaq a pierdut 3,4%, iar indicele cu pondere mare în tehnologie a ajuns la o scădere de peste 8% față de maximul istoric de închidere din 6 octombrie. Ce a declanșat corecția: rezultate slabe și îndoieli despre „randamentul” investițiilor în AI Scăderile au fost alimentate de rezultatele trimestriale dezamăgitoare ale Intel și Amazon, publicate joi seara, care au amplificat îngrijorările legate de cheltuielile masive pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale și de momentul în care acestea se vor vedea în venituri și profituri. În piață, presiunea s-a văzut și în sectorul semiconductorilor și al furnizorilor de infrastructură: acțiunile Intel au scăzut cu aproape 30% (în material este menționat și -30,9%); acțiunile Amazon au fost în scădere (în material apar două repere: -2,1% și „aproximativ 3%” în primele ore de tranzacționare); indicele sectorului cipurilor (.SOX) a pierdut 8,7% și se îndrepta către o pierdere lunară; Dell a scăzut cu 12,5%, iar HP cu 10,8%. Efect de contagiune: Asia și Europa, afectate, dar fără retragere generalizată din piață După scăderile de joi, declanșate de rezultatele Alphabet (compania-mamă a Google), vânzările s-au extins vineri în Asia, Europa și SUA. În Asia, Nikkei 225 a închis cu -2,1%, SoftBank a pierdut 6% (acțiunile fiind cu aproximativ 48% sub maximul din iunie), iar în Coreea de Sud Samsung Electronics a scăzut cu 3% și SK Hynix cu 7,1%, contribuind la un minus de 3,5% al indicelui Kospi. În Europa, ASML a coborât cu 4,5% în primele ore de tranzacționare. Totuși, materialul arată că nu se conturează, deocamdată, o fugă generalizată din acțiuni: o parte din bani se mută către sectoare considerate mai stabile (energie, utilități, bunuri de consum de bază). În octombrie, nouă dintre cele 11 sectoare din S&P 500 au avut creșteri, iar energia a fost printre cele mai performante, susținută și de scumpirea petrolului. De ce contează pentru investitori: piața cere rezultate, nu doar promisiuni Mesajul dominant al mișcării de piață este o reevaluare a „poveștii AI”: după ani în care entuziasmul a împins evaluările în sus, investitorii încep să ceară dovezi concrete că sumele uriașe alocate (centre de date, cipuri, modele AI) se transformă în venituri și profituri care să justifice cheltuielile. În acest context, volatilitatea poate rămâne ridicată în jurul raportărilor financiare și al ghidajelor privind investițiile (cheltuieli de capital) ale marilor companii tehnologice. [...]
Alphabet a pierdut într-o singură zi peste 500 de miliarde de dolari din capitalizare , după ce investitorii au penalizat combinația dintre cheltuieli masive pentru infrastructura de inteligență artificială (IA) și un flux de numerar liber puternic negativ, potrivit WinFuture . Acțiunile au scăzut cu până la 13,5% joi, în ceea ce publicația descrie drept cel mai mare declin bursier din istoria companiei. Căderea a venit după publicarea miercuri seară a rezultatelor pentru trimestrul al treilea din 2026. Declinul ar depăși, ca amplitudine, episoadele de stres din martie 2020 (debutul pandemiei) și din septembrie 2008 (criza financiară), conform aceleiași surse. Cheltuielile pentru IA au împins cashflow-ul în teritoriu negativ Deși veniturile totale au crescut în ritm anual, iar divizia de cloud și-a dublat veniturile la 30,71 miliarde dolari (aprox. 141 miliarde lei), piața a reacționat la deteriorarea fluxului de numerar liber: -9,1 miliarde dolari (aprox. -42 miliarde lei), față de o așteptare a analiștilor de -2,7 miliarde dolari (aprox. -12 miliarde lei), notează WinFuture . Publicația citează Business Insider pentru explicația principală: investițiile foarte mari în infrastructura de IA. În trimestrul raportat, Alphabet ar fi investit 51,3 miliarde dolari (aprox. 236 miliarde lei) în active (cheltuieli de capital), finanțând parțial efortul prin: datorii noi de 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei); vânzări nete de acțiuni de 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei). În paralel, costurile cu dobânzile au crescut puternic: de la 143 milioane dolari (aprox. 658 milioane lei) în trimestrul similar al anului anterior la un nivel de aproape șapte ori mai mare, potrivit datelor prezentate. Presiune suplimentară: depreciere pe SpaceX și publicitate în căutare sub așteptări Rezultatul a fost afectat și de o depreciere a participației la SpaceX de 8,7 miliarde dolari (aprox. 40 miliarde lei), menționează WinFuture. Separat, segmentul de bază – publicitatea asociată motorului de căutare – a ratat estimările analiștilor: veniturile din „search ads” au fost de 63,35 miliarde dolari (aprox. 291 miliarde lei), aproape neschimbate față de trimestrul anterior. Philipp Schindler , Chief Business Officer la Google, a spus că monetizarea în „AI Mode” este, deocamdată, mai redusă; compania extinde internațional reclamele în rezumatele generate de IA („AI overviews”) pentru a compensa. Ce urmărește piața mai departe Miza pentru investitori rămâne dacă investițiile în IA se vor transforma suficient de repede în venituri și marje care să justifice efortul de capital. Potrivit WinFuture, managementul ar indica pentru 2027 cheltuieli de capital de încă aproximativ 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce sugerează că presiunea pe cashflow și finanțare ar putea continua. [...]
Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]
Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
