Știri
Știri din categoria Bănci
Succesul Revolut în România indică o cerere neacoperită de băncile locale, potrivit Profit.ro, care relatează declarațiile lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, făcute la Conferința The Economist, eveniment la care Profit.ro este partener.
Chirițoiu a legat creșterea Revolut de existența unei nevoi în piață pe care sistemul bancar autohton nu a reușit să o satisfacă, sugerând că adoptarea rapidă a serviciilor fintech (companii de tehnologie financiară) reflectă așteptări ale clienților privind produse și experiențe digitale.
„Succesul Revolut în România arată că a fost cerere, pe care sistemul bancar autohton nu a acoperit-o”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței, la Conferința The Economist, cu Profit.ro partener.
Mesajul vine în contextul în care competiția pe zona serviciilor financiare digitale s-a intensificat, iar soluțiile de tip aplicație mobilă au câștigat teren în rândul consumatorilor. Din perspectiva autorității de concurență, astfel de evoluții pot semnala atât schimbări de comportament, cât și spații rămase neacoperite de oferta tradițională.
În materialul video publicat de Profit.ro, intervenția șefului Consiliului Concurenței este prezentată ca un exemplu de discuție despre dinamica pieței bancare și despre felul în care intrarea unor jucători noi poate pune presiune pe instituțiile consacrate să își adapteze produsele și canalele de distribuție.
Recomandate
Mai multe bănci cresc comisioanele din martie–aprilie 2026 , iar un cont curent poate costa între 150 și 300 de lei pe an dacă nu sunt îndeplinite condițiile de gratuitate, potrivit unei analize publicate de Economica.net . ING, UniCredit și Raiffeisen au transmis deja notificări privind ajustarea tarifelor, într-o piață în care accentul cade pe rulajele prin cont și pe fidelizarea clienților. În prezent, majoritatea băncilor oferă pachete cu administrare gratuită doar dacă există venit recurent sau un anumit nivel de tranzacții. În caz contrar, comisioanele lunare pentru cardurile standard variază între 9 și 15 lei, iar pentru cele premium pot ajunge la 60 de lei. În plus, anumite operațiuni – retrageri de la alte bancomate sau încasări – pot genera costuri suplimentare. Tabel comparativ – principalele condiții pentru conturile curente (2026) Bancă Cost administrare Condiții pentru 0 lei Retrageri ATM proprii Retrageri alte ATM RO Transferuri online lei Raiffeisen 0–25 lei/lună venit min. 2.000 lei + plată card 0 lei 0–5 lei 0 lei Banca Transilvania 0–12 lei/lună încasare venit sau rulaj 0 lei 0–5 lei 0–5 lei BRD 0–25 lei/lună venit min. 1.000 lei 0 lei 0–4 lei 0 lei ING 0 sau 9 lei/lună venit min. 700 lei 0 lei 0 lei 0 lei CEC Bank 0–10 lei/lună rulaj sau venit 0 lei 0–4 lei 0 lei UniCredit 0–25 lei/lună venit min. 1.500 lei 0 lei 0–5 lei 0 lei BCR 0–12 lei/lună venit sau rulaj lunar 0 lei 0–5 lei 0 lei Datele arată că diferențele apar mai ales la pragul de venit necesar pentru gratuitate și la taxarea retragerilor de la alte bancomate. De exemplu, ING are unul dintre cele mai reduse praguri de venit, în timp ce alte bănci solicită peste 1.500–2.000 de lei pentru a elimina comisionul de administrare. În paralel, Revolut păstrează un model fără taxă lunară în planul standard, cu retrageri gratuite în limita a 800 de lei sau cinci operațiuni pe lună și comisioane aplicate peste aceste plafoane. Concluzia pentru 2026 este că „zero comisioane” rămâne posibil, dar doar pentru clienții care își încasează veniturile prin bancă și folosesc activ cardul. În lipsa acestor condiții, costurile anuale pot deveni semnificative. [...]
Banca Transilvania a acordat o finanțare de peste 50 de milioane de euro în Italia pentru hotelul Hampton by Hilton Venice Isola Nuova. Împrumutul a fost acordat prin Sucursala BT Italia și este destinat refinanțării costurilor de dezvoltare a proiectului hotelier din zona metropolitană a Veneției. Banca spune că aceasta este cea mai mare finanțare transfrontalieră (cross-border, adică derulată între două jurisdicții) realizată până acum de instituție, pe fondul extinderii activității sale internaționale. În comunicat, BT încadrează tranzacția drept o investiție strategică în industria ospitalității din Veneția, una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Europa. Hampton by Hilton Venice Isola Nuova este administrat de UAB Apex Alliance Hotel Management și are peste 300 de camere. Conform băncii, hotelul vizează atât turiștii, cât și segmentul corporate și urmărește să contribuie la modernizarea ofertei de cazare din regiune. „Această tranzacție reprezintă cea mai mare finanțare în cadrul parteneriatului nostru cu Banca Transilvania, fiind pe măsura ambițiilor noastre în Italia.” BT mai precizează că Sucursala BT Italia are peste 7.000 de clienți, dintre care aproximativ 300 sunt companii, și că unitatea este folosită pentru finanțări transfrontaliere și pentru dezvoltarea relației cu mediul de afaceri româno-italian și diaspora românească din Italia. În același comunicat, banca reamintește că Banca Transilvania (BVB: TLV) are o cotă de piață de 23% în România, aproximativ 5 milioane de clienți și o rețea de 530 de sedii. [...]
Potrivit www.raiffeisen.ro , Michael Höllerer este propus să preia președinția Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România. Numirea ar urma să fie votată în Adunarea Generală a Acționarilor din 30 aprilie 2026, iar mandatul vizat pentru funcția de președinte este de patru ani. Banca precizează că numirea devine efectivă după autorizarea Băncii Naționale a României. În comunicat, Raiffeisen leagă propunerea de „continuitatea strategiei de creștere” și de angajamentul grupului Raiffeisen Bank International (RBI) față de piața locală. „România este o piață de bază pentru RBI și va rămâne o prioritate clară, așa cum demonstrează și decizia recentă de a achiziționa Garanti BBVA, un pas pe care îl salut și îl susțin cu tărie.” În prezent, Michael Höllerer este CEO al Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien și al Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien, iar de la 1 iulie 2026 urmează să îl succeadă pe Johann Strobl în funcția de CEO al Raiffeisen Bank International. Raiffeisen mai arată că Höllerer are peste 20 de ani de experiență în banking și a ocupat, între altele, poziții de conducere în cadrul grupului, inclusiv CEO al Raiffeisen Capital Management și membru al Comitetului Director al Raiffeisen Bank Polska. Elementele-cheie ale calendarului și ale numirii, așa cum sunt prezentate de bancă, sunt: 30 aprilie 2026: propunerea de numire ca membru al Consiliului de Supraveghere este supusă votului în Adunarea Generală a Acționarilor; ulterior: preluarea mandatului de președinte al Consiliului de Supraveghere pentru 4 ani; condiție: numirea devine efectivă după autorizarea BNR; 1 iulie 2026: Höllerer urmează să preia funcția de CEO al Raiffeisen Bank International, în succesiunea lui Johann Strobl. Raiffeisen indică faptul că această succesiune vine în contextul deciziei lui Johann Strobl de a nu solicita prelungirea mandatului său în Comitetul Director, care expiră în februarie 2027, pentru a permite o tranziție graduală. În comunicat, Raiffeisen Bank România mai menționează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți pe piața locală. [...]
Expunerea directă a băncilor europene la Orientul Mijlociu este sub 0,5% din active , potrivit Economedia , care citează date publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Instituția avertizează însă că efectele economice ale războiului pot afecta sectorul bancar prin canale indirecte, în special prin scumpirea energiei. EBA arată, în raportul său trimestrial de risc, că a inclus „în mod excepțional” elemente legate de conflict pentru a oferi o imagine asupra prezenței băncilor europene în Orientul Mijlociu. Pentru cele 161 de bănci analizate, expunerile către regiune, măsurate ca mărime a activelor, sunt estimate la 132 miliarde de euro la finalul lui 2025. Deși ponderea este redusă, autorii raportului avertizează că o escaladare a tensiunilor ar putea produce „efecte de runda a doua”, prin prețuri mai mari la energie, presiuni inflaționiste, o creștere mai slabă a economiei globale și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Impactul ar fi mai pronunțat în sectoarele cu consum energetic ridicat, precum transporturile, construcțiile și anumite ramuri ale industriei prelucrătoare. Pe țări, băncile franceze sunt cele mai expuse la Orientul Mijlociu , cu 60,825 miliarde de euro la finalul lui 2025. Urmează băncile din Germania, cu 18,954 miliarde de euro, și cele din Spania, cu 18,563 miliarde de euro, acestea din urmă consemnând o extindere semnificativă a activității în regiune în ultimele luni. Din perspectiva tipului de activitate, cea mai mare componentă a expunerii este creditarea altor instituții financiare, în valoare de 46,894 miliarde de euro. Pe locul al doilea se află împrumuturile către companii nefinanciare, de 32,525 miliarde de euro, la finalul lui 2025. Geografic, afacerile băncilor europene în Orientul Mijlociu erau concentrate în Emiratele Arabe Unite (54,586 miliarde de euro), Qatar (29,407 miliarde de euro) și Arabia Saudită (23,196 miliarde de euro), urmate de Bahrein (8,282 miliarde de euro), Israel (8,052 miliarde de euro), Kuweit (3,948 miliarde de euro) și Oman (3,590 miliarde de euro). [...]
Guvernul polonez ar lua în calcul cumpărarea unei bănci mari din Ucraina , potrivit Ziarul Financiar , care citează informații neoficiale preluate de Business Insider Polonia. Miza ar fi intrarea pe o piață considerată cu potențial ridicat de creștere, în pofida războiului, iar o astfel de mișcare ar putea schimba poziția capitalului polonez în regiune. Informațiile au apărut în contextul vizitei recente la Kiev a premierului Donald Tusk și a ministrului de finanțe Andrzej Domanski. În paralel, Ucraina încearcă de câțiva ani să privatizeze instituții financiare de top, între care PrivatBank, Oschadbank, Ukreximbank, Sens Bank și Ukrgasbank , cele cinci bănci de stat controlând peste 50% din activele sectorului bancar ucrainean. Lista pentru privatizare a fost prezentată în toamna lui 2024, iar la acel moment se presupunea că vânzările vor avea loc după încheierea războiului. Privatizarea băncilor este prezentată ca o cerință-cheie a Fondului Monetar Internațional, care sprijină economia ucraineană. Obiectivele menționate includ atât obținerea de venituri din vânzare, cât și îmbunătățirea calității managementului și întărirea capitalizării băncilor sub un nou proprietar (capitalizarea fiind nivelul de capital propriu raportat la riscurile asumate). Un bancher citat sub rezerva anonimatului compară interesul Poloniei pentru o achiziție în Ucraina cu interesul grupurilor financiare străine pentru băncile poloneze în anii 1990 și începutul anilor 2000. Consemnează, de asemenea, Wirtualna Polska că guvernul polonez ar fi decis să caute să cumpere acțiuni la Oschadbank sau Ukreximbank, iar Ukreximbank ar putea sprijini pe viitor companiile poloneze în procesul de reconstrucție. Oschadbank este a doua bancă din Ucraina după active, cu aproximativ 515 miliarde grivne (circa 13 miliarde de dolari), față de PrivatBank, liderul pieței, cu aproape 1.000 de miliarde de grivne (circa 25 de miliarde de dolari). Ukreximbank, banca de stat de export-import, este al treilea jucător, cu aproximativ 310 miliarde de grivne în active (circa 7,6 miliarde de dolari), și funcționează preponderent ca bancă pentru companii și investiții, ceea ce o face, potrivit articolului, mai probabil de scos la vânzare doar într-o etapă ulterioară. În prezent, guvernul ucrainean a acordat prioritate privatizării Sens Bank și Ukrgasbank, proces început la finalul lui 2025, în timp ce Ukreximbank și Oschadbank sunt considerate active strategice, a căror vânzare ar necesita un mediu economic mai stabil. Potrivit rapoartelor din Ucraina citate de ZF, consultanții financiari pentru Sens Bank și Ukrgasbank ar urma să fie selectați până în octombrie 2026. [...]
Raiffeisen Private Banking a fost desemnată pentru al treilea an la rând „Romania’s Best International Private Bank” , potrivit BankingNews , în urma anunțului făcut la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, eveniment organizat la Londra. În aceeași competiție, divizia de private banking a Raiffeisen Bank a mai primit distincțiile „CEE Best Chief Investment Office” și „Romania’s Best for Structured Products”, conform comunicatului citat de publicație. Distincțiile Euromoney și ce a fost premiat Premiile Euromoney Private Banking Awards sunt acordate anual de revista financiară Euromoney și evaluează bănci și instituții financiare pe baza unui sondaj global în rândul profesioniștilor din industrie, luând în calcul calitatea serviciilor, expertiza în administrarea averii, inovația în produse și performanța pe piețele locale și internaționale. În cazul Raiffeisen Private Banking, banca indică drept fundament al acestor rezultate performanțe financiare și o strategie de diversificare a ofertei, cu soluții de investiții și management al averii adaptate profilului și obiectivelor clienților. Indicatori de activitate raportați pentru 2025 Raiffeisen Bank arată că, în 2025, activele totale administrate în cadrul Raiffeisen Private Banking & Premium Invest au depășit 4 miliarde de euro, în creștere cu 18%. Potrivit băncii, aproximativ două treimi din această creștere a fost susținută de segmentul de clienți Private Banking. Tot în 2025, activele clienților din segmentele Private Banking și Premium Invest deținute în produse de investiții au urcat la 1,7 miliarde de euro, un avans de 19%, conform datelor prezentate în comunicat. Produse și inițiative menționate de bancă În zona investițiilor sustenabile, banca precizează că a inclus în ofertă două noi fonduri internaționale axate pe sustenabilitate, pe lângă cele 11 fonduri ESG deja disponibile (ESG este o abreviere folosită pentru criterii de mediu, sociale și de guvernanță în evaluarea investițiilor). Totodată, în 2025, Raiffeisen Private Banking menționează finalizarea a 9 oferte de certificate, cu o valoare totală de 57 milioane de euro, precum și relansarea serviciilor de brokeraj la finalul anului, cu acces pentru clienți la acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe de capital din Europa și America. active totale administrate în Private Banking & Premium Invest: peste 4 miliarde de euro (+18%) active în produse de investiții pentru cele două segmente: 1,7 miliarde de euro (+19%) două fonduri internaționale noi axate pe sustenabilitate, pe lângă 11 fonduri ESG existente 9 oferte de certificate în 2025, în valoare totală de 57 milioane de euro relansarea serviciilor de brokeraj la finalul lui 2025 Declarația conducerii și poziționarea diviziei Alexandru Cristescu , Director Raiffeisen Private Banking & Premium Invest, a legat reconfirmarea premiului de activitatea echipei și de relația cu clienții, inclusiv prin dezvoltarea unei comunități în jurul diviziei. „Reconfirmarea, pentru al treilea an consecutiv, a titlului de Romania’s Best International Private Bank la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, validează eforturile unei echipe care și-a asumat pe deplin misiunea de a-și sprijini clienții în administrarea performantă a finanțelor personale.” Raiffeisen mai precizează că direcția de Private Banking a fost lansată în 2012 și că divizia deservește peste 3.200 de clienți de private banking în România, cu sediul în București și birouri în principalele orașe din țară, punând accent pe consultanță personalizată și confidențialitate. [...]
