ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei din investigația ROBOR a Consiliului Concurenței - banca spune că decizia se bazează pe o „înțelegere eronată” a pieței interbancare

ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]