Știri
Știri din categoria Bănci
UniCredit va contesta în instanță amenda de 431,03 milioane lei în cazul ROBOR, acuzând că investigația Consiliului Concurenței a fost gestionată „pe repede-înainte” și că argumentele tehnice și juridice prezentate la audieri nu au fost analizate, potrivit Profit. Miza imediată este una de reglementare: decizia autorității deschide un val de litigii și pune presiune pe modul în care este interpretat cadrul de concurență aplicat mecanismului ROBOR.
„Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. (…) Vom contesta această decizie în instanță (…) pentru a face lumină în acest caz soluționat pe repede-înainte și pentru a ne repara reputația pusă la îndoială pe nedrept.”
Consiliul Concurenței a anunțat decizia după audierea băncilor, iar autoritatea consideră că cele 10 bănci participante la panelul ROBOR au distorsionat cotațiile prin schimb de informații înainte de perioada de fixing (stabilirea cotațiilor folosite la calcul).
În același dosar, Banca Transilvania și BRD au transmis, la rândul lor, că vor folosi căile legale pentru a contesta sancțiunile și concluziile investigației.
Directorul general al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, a criticat decizia, susținând că ar reflecta o „lipsă de înțelegere” a funcționării sistemului financiar și a regulilor de calcul ROBOR și că ar avea efecte asupra economiei și stabilității percepute a sectorului bancar.
BRD a precizat că, după comunicarea deciziei și analiza motivării, va contesta sancțiunea, argumentând că a respectat regulile și procedurile care guvernează ROBOR și invocând inclusiv un impact reputațional asupra întregului sistem bancar.
Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile au fost aplicate astfel:
Din reacțiile băncilor reiese că următoarea etapă va fi una judiciară, cu contestarea deciziilor în instanță. În paralel, subiectul riscă să se extindă în zona litigiilor cu clienții, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, sunt anunțate procese legate de creditele raportate la ROBOR.
Recomandate
Avocatul Gheorghe Piperea spune că vor începe procese pentru recuperarea dobânzilor la credite după acuzațiile de manipulare a ROBOR investigate de Consiliul Concurenței , însă baza factuală invocată rămâne, deocamdată, greu de verificat public, deoarece raportul autorității nu este încă public, potrivit Economedia . Miza economică este potențial majoră: Piperea afirmă că „dobânda a fost umflată cu 20-25% în fiecare lună” și că ar fi vorba de o perioadă 2018–2026, în care clienții ar putea încerca să recupereze sumele plătite în plus, odată ce decizia Consiliului Concurenței va fi publicată și va putea fi folosită în instanță. Ce susține Piperea și ce ar însemna pentru clienți Într-o postare pe Facebook citată de publicație, europarlamentarul AUR spune că decizia Consiliului Concurenței, „odată publicată”, ar putea sta la baza unor procese „urgente” pentru recuperarea dobânzilor, chiar dacă băncile ar încerca să suspende efectele deciziei. „Decizia CC, odată publicată, va putea sta la baza proceselor judiciare de recuperare de către clienți a dobânzilor umflate plătite băncilor ca urmare a acestei practici cartelare. Este vorba de perioada 2018-2026.” Piperea mai estimează că băncile ar fi adăugat „2-3 puncte procentuale la ROBOR din 2018 în prezent”, ceea ce el traduce într-o „dobândă umflată” lunar cu 20–25% și într-o „pagubă” pentru clienți. Tot el vorbește despre „1,5-2 milioane de contracte” care ar trebui modificate pentru reducerea dobânzii cu 2–3 puncte procentuale. Punctul sensibil: raportul Consiliului Concurenței nu este public Economedia notează explicit că „nu este clar pe ce bază formulează” Piperea aceste acuzații și că raportul Consiliului Concurenței „nu este încă public”, astfel că argumentele din investigație nu sunt cunoscute în acest moment. În același timp, Piperea susține că legea permite băncilor să ceară suspendarea efectelor deciziei, dar afirmă că va încerca să se opună unei astfel de suspendări pentru ca decizia să fie „cât mai rapid aplicabilă” astfel încât oamenii „să își ia banii înapoi”. Context: precedent invocat și dimensiunea litigiilor Pentru a argumenta că astfel de procese pot dura, dar pot produce efecte, Piperea invocă un caz anterior în care spune că a obținut obligarea Raiffeisen la restituirea a 23 milioane de euro (aprox. 115 milioane lei) către clienți, într-un proces care ar fi durat șase ani. În actualul „mega-caz”, el afirmă că ar fi vorba de nouă bănci și de sume „de o sută de ori mai mari”, fără a oferi în articol o cuantificare verificabilă independent. Ce urmează, din perspectiva impactului pentru piață, depinde de publicarea deciziei Consiliului Concurenței și de eventualele demersuri ale băncilor de suspendare a efectelor acesteia, precum și de modul în care instanțele vor trata cererile de recuperare a dobânzilor și de modificare a contractelor. [...]
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei , într-un dosar care ridică miza de reglementare pentru modul în care se formează ROBOR și, implicit, pentru creditele legate de acest indice, potrivit Mediafax . Autoritatea spune că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând regulile de concurență (Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). În centrul deciziei este perioada de „fixing” (momentul în care se transmit cotațiile folosite la calculul indicelui), unde, potrivit instituției, cotațiile ferme ar trebui să fie independente. Consiliul Concurenței susține însă că băncile și-ar fi ajustat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, aspect considerat deosebit de relevant la maturitățile cu volum redus de tranzacții efective, precum 3, 6 și 12 luni. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.” — Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței De ce contează: ROBOR intră din nou în zona de risc de conformare Rezultatul fixingului este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Consiliul Concurenței amintește că un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice. Mediafax notează că ROBOR influențează dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice, dar și la creditele persoanelor fizice contractate înainte de 2019, pentru cei care nu au cerut trecerea la IRCC. Lista amenzilor, bancă cu bancă Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează: planuri de măsuri în 60 de zile Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și a inclus, potrivit autorității, toate etapele de analiză și control, inclusiv avizarea obligatorie în mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană , în contextul constatării unei încălcări a TFUE. Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile anticoncurențiale, planuri care urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței. Pentru piață, decizia crește presiunea de conformare asupra proceselor interne legate de cotațiile din fixing și asupra guvernanței în zona pieței monetare interbancare. [...]
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 de milioane de euro pentru bănci într-un dosar privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR în 2022, iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualei conduceri, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de Profit.ro . Miza este una de reglementare, cu potențial impact financiar major pentru sector: instituția a redactat o propunere de sancțiuni, însă aceasta trebuie aprobată de Plenul Consiliului Concurenței. În cazul în care vor fi găsite vinovate, băncile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce „s-ar traduce în amenzi de sute de milioane de euro”, conform aceleiași surse. Ce investighează Consiliul Concurenței Investigația a fost declanșată după evoluția rapidă a ROBOR în 2022, când indicele ar fi urcat de la 6% la 8,2% în cinci luni. ROBOR este un indice al pieței interbancare folosit ca referință pentru calculul dobânzilor la creditele mai vechi. Au fost vizate toate cele zece bănci care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania BCR BRD – Societe Generale ING Bank Raiffeisen Bank CEC Bank UniCredit Bank OTP Bank România EximBank Intesa Sanpaolo România Context: nu e prima anchetă pe tema dobânzilor Digi24 amintește că a mai existat o investigație privind stabilirea dobânzilor, legată de momentul presupusului atac asupra leului din toamna lui 2008. Atunci, verdictul Consiliului Concurenței a fost că nu a existat o manipulare. Pentru piață, următoarele săptămâni sunt decisive: propunerea de sancțiuni există, dar fără votul Plenului nu produce efecte, iar calendarul indicat în material sugerează o fereastră scurtă pentru adoptarea deciziei finale. [...]
Raiffeisen Bank România spune că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței în investigația ROBOR , susținând că ancheta nu a identificat dovezi privind o înțelegere între bănci pentru stabilirea cotațiilor, potrivit Raiffeisen Bank România . Miza este una de reglementare: banca contestă concluziile autorității și argumentează că mecanismul ROBOR funcționează într-un cadru „strict reglementat”, cu reguli tehnice supravegheate de autorități. Ce contestă banca și pe ce își bazează poziția În comunicat, Raiffeisen își exprimă „dezacordul” față de concluziile Consiliului Concurenței și afirmă că acestea „nu reflectă realitățile pieței interbancare” și nu țin cont de cadrul legal pe care băncile participante la sistemul de fixing ar fi avut obligația să îl respecte. Banca mai susține că investigația „nu a relevat nicio dovadă” privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. În schimb, singurul aspect indicat ar viza „transparența” cotațiilor, pe care Raiffeisen o descrie ca fiind o caracteristică a sistemului de fixing, nu o opțiune a băncilor participante. Ce urmează: contestarea în instanță Raiffeisen anunță că va ataca decizia în instanță, cu obiectivul de a demonstra „corectitudinea conduitei” sale și afirmă că are încredere că instanțele vor confirma „legalitatea și responsabilitatea” acțiunilor băncii. „Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre și avem încredere că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor noastre.” Comunicatul nu oferă detalii despre calendarul demersului în instanță sau despre conținutul concret al deciziei Consiliului Concurenței, astfel că impactul imediat asupra băncii și asupra pieței nu poate fi evaluat din informațiile publicate. [...]
Banca Transilvania spune că va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR , după ce a aflat din presă cuantumul amenzilor, înainte de a primi decizia oficială în scris, potrivit Banca Transilvania . Miza imediată este una de impact economic: banca avertizează că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor, la nivel de sistem, ar putea reduce creditarea. În comunicat, BT precizează că nu a primit, până la momentul publicării poziției, „comunicarea oficială scrisă” a deciziei de sancționare, dar a luat act din presă despre amenzi: 875,74 milioane lei (în nume propriu) și 85,03 milioane lei aferentă OTP Bank România. Ce urmează procedural: contestarea la Curtea de Apel București Banca afirmă că, după confirmarea oficială a deciziei și a motivării, va iniția demersurile legale pentru contestare la Curtea de Apel București și că este pregătită să se adreseze „oricăror instanțe sau autorități competente, interne și internaționale”, pentru protejarea drepturilor sale. „Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația.” BT mai susține că are „premise solide” pentru a obține o decizie favorabilă în instanță, împreună cu juriștii interni, avocații externi și auditorii, și își exprimă încrederea în justiția din România. De ce contează economic: risc de frânare a creditării, potrivit băncii Dincolo de disputa juridică, banca leagă sancțiunea de un posibil efect în economie. BT afirmă că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor, „cu suma vehiculată”, ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei). În același timp, BT critică atât fondul, cât și forma procedurii: pe fond, susține că propunerea de sancționare ar ignora cadrul legal aplicabil sectorului bancar și modul de supraveghere și reglementare, iar formal reclamă o „comunicare deficitară”, în condițiile în care informații „de interes major” ar fi apărut în presă înaintea unei comunicări oficiale scrise către părțile implicate. [...]
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 milioane euro pentru bănci în cazul ROBOR , potrivit HotNews , care citează informații obținute de Profit.ro. Miza este una de reglementare: instituția ar fi redactat o propunere de sancțiuni vizând bănci care, „în trecut”, în opinia Consiliului Concurenței, ar fi manipulat indicele ROBOR al pieței interbancare. Informația a fost publicată inițial de Profit.ro, în materialul disponibil aici . Deocamdată, din datele prezentate în articol reiese doar existența unei propuneri redactate la nivelul autorității și valoarea totală vizată (circa 800 milioane euro), fără detalii despre băncile vizate, cuantumul pe fiecare instituție sau calendarul unei eventuale decizii finale. [...]
