Știri
Știri din categoria Bănci
Revolut Bank a urcat pe primul loc în România la numărul de utilizatori de carduri, apropiindu-se de pragul de 5 milioane de clienți pe acest segment, potrivit Economica.net. Informația marchează o schimbare relevantă în ierarhia pieței, unde până acum liderul tradițional era Banca Transilvania, dominantă după active.
Creșterea bazei de utilizatori Revolut vine după o extindere rapidă a utilizării cardurilor: în 2024, banca digitală a raportat peste 1 miliard de tranzacții cu carduri, iar pentru 2025 este de așteptat ca numărul tranzacțiilor să fi fost „semnificativ mai mare”, conform aceleiași surse. În contextul în care Revolut a devenit bancă abia anul trecut (anterior funcționând în România ca aplicație din afara țării), avansul sugerează o migrare accelerată a utilizatorilor către servicii bancare digitale cu utilizare zilnică.
Dincolo de volum, Economica.net indică și câteva explicații pentru creșterea numărului de utilizatori: flexibilitatea și diversitatea produselor, un curs de schimb perceput ca mai avantajos și accesul la investiții într-o gamă largă de active financiare. Revolut a intrat pe piața românească în mai 2018, inițial ca soluție pentru transferuri instant între persoane și schimb valutar, apoi și-a extins oferta până la a deveni, pentru o parte dintre clienți, cont principal pentru plăți și alte operațiuni.
Pe scurt, evoluția Revolut în România, așa cum reiese din datele citate, s-a sprijinit pe extinderea treptată a funcționalităților, de la utilizări punctuale la servicii bancare complete:
Operațional, Revolut funcționează în România ca sucursală a Revolut Bank UAB, entitate licențiată în Lituania, aflată sub supravegherea Băncii Centrale Europene și a Băncii Lituaniei, notează Economica.net. Acest cadru explică modul în care banca își oferă serviciile pe piața locală, în timp ce își scalează baza de utilizatori.
Comparativ, Banca Transilvania raportează peste 4,6 milioane de utilizatori pentru BT Pay, aplicația sa de tip portofel digital, cu un nivel ridicat de utilizare zilnică (peste 1 milion de plăți cu telefonul, 400.000 de transferuri și 300.000 de confirmări ale cumpărăturilor online). În această competiție pentru utilizatori, Revolut își consolidează poziția prin creșterea accelerată a numărului de clienți de card, în timp ce BT mizează pe un ecosistem integrat în jurul aplicației și pe extinderea serviciilor disponibile în platformă.
Un alt indicator menționat de Economica.net este rata de adopție a Revolut Bank, de 27%, care include și copii de la 6 ani în sus. Dacă ritmul de creștere se menține, apropierea de pragul de 5 milioane de utilizatori devine un reper important pentru piață, deoarece mută competiția dintre bănci tot mai mult din zona activelor și a rețelelor fizice către utilizarea efectivă a aplicațiilor și a cardurilor în tranzacțiile de zi cu zi.
Recomandate
Banca Transilvania își calibrează guvernanța pentru 2026–2030, cu trei nume noi în Consiliul de Administrație , într-o formulă care combină continuitatea cu expertiză în zone cheie pentru o bancă aflată în transformare (fintech, piețe de capital, risc, fuziuni și achiziții), potrivit Banca Transilvania . Noul Consiliu a fost desemnat în Adunarea Generală din 28 aprilie 2026, pentru mandatul 2026–2030. Schimbarea contează pentru că, în arhitectura de guvernanță a unei bănci, Consiliul de Administrație este organismul care supraveghează strategia și evoluția financiară, cadrul de conformitate și deciziile majore, inclusiv cele legate de stabilitate și dezvoltare pe termen lung. În acest caz, acționarii au aprobat o structură cu patru membri reconfirmați și trei membri noi. Cine intră și cine rămâne în Consiliul de Administrație (2026–2030) Componența Consiliului de Administrație BT aprobată de acționari este: Horia Ciorcilă – Președinte (reconfirmat) Ivo Gueorguiev – Vicepreședinte (reconfirmat) Mirela Bordea – membru independent neexecutiv (reconfirmată) Florin Predescu‑Vasvari – membru independent neexecutiv (reconfirmat) Gabriela Nistor – membru neexecutiv (membru nou) Doru Lionăchescu – membru independent neexecutiv (membru nou) Teodor Torgie – membru independent neexecutiv (membru nou) Ce semnal dă noua formulă: continuitate, plus competențe pentru transformare BT își justifică structura prin „complementaritatea” experienței, cu contribuții la proiectele de transformare ale Grupului Financiar Banca Transilvania și cu expertize în domenii precum piețe financiare internaționale, fintech, guvernanță, retail și corporate banking, supraveghere financiară, fuziuni și achiziții, piețe de capital, managementul riscului și management operațional, inclusiv cu expunere în UE, Marea Britanie și Canada. În profilurile prezentate, banca punctează, între altele, continuitatea la vârf ( Horia Ciorcilă este președinte al Consiliului din 2002), experiența în banking și fintech (Ivo Gueorguiev, inclusiv rolul de președinte al Consiliului de Administrație al Salt Bank , parte a grupului), precum și întărirea componentei de guvernanță și risc (Mirela Bordea) și a celei academice și de guvernanță internațională (Florin Predescu‑Vasvari). Rolul Consiliului în bancă și la ce se uită piața Banca arată că Consiliul de Administrație are rolul de a asigura direcția strategică, stabilitatea și performanța, prin supravegherea strategiei și evoluției financiare, respectarea principiilor de guvernanță și conformitate și aprobarea deciziilor care susțin consolidarea poziției BT în sistemul bancar din România. În practică, pentru investitori și pentru piață, miza este dacă această combinație de continuitate și nume noi întărește capacitatea băncii de a naviga un context economic volatil și de a susține proiectele de transformare menționate de BT, în cadrul mandatului 2026–2030. [...]
Banca Transilvania își remunerează acționarii cu 1,4 miliarde lei și un pachet de acțiuni gratuite , într-o combinație care ridică atât randamentul imediat, cât și numărul de titluri în circulație, potrivit Economica . Dividendul brut pe acțiune este de 1,2840240875 lei, cu un randament de aproximativ 3,6%. Data ex-dividend este 15 iunie 2026, iar plata dividendelor este programată pentru 16 iunie 2026. Capital majorat prin acțiuni gratuite: circa 14 la 100 de acțiuni deținute Pe lângă dividend, banca va majora capitalul social prin emiterea a aproximativ 157 de milioane de acțiuni, cu valoare nominală de 10 lei, prin încorporarea rezervelor din profitul net din 2025. Acționarii ar urma să primească aproximativ 14 acțiuni gratuite la fiecare 100 de acțiuni deținute la data de înregistrare, numărul fiind calculat pe baza ponderii acțiunilor nou emise în totalul acțiunilor existente anterior operațiunii. Data distribuirii acțiunilor gratuite este 20 iulie 2026. Context: deciziile au fost aprobate în AGA din 28 aprilie 2026 Propunerile prezentate Adunării Generale a Acționarilor din 28 aprilie 2026 au fost aprobate de acționari și, conform comunicării citate, sunt motivate de performanța financiară a băncii și de „contextul economic volatil”, în cadrul unei politici de dividend descrise drept echilibrate. În aceeași AGA a fost ales și Consiliul de Administrație pentru mandatul 2026–2030: Horia Ciorcilă a primit un nou mandat ca președinte, Ivo Gueorguiev a fost reconfirmat și numit vicepreședinte, iar Ire(a)la Bordea și Florin Predescu-Vasvari au fost reconfirmați ca membri independenți neexecutivi. Noii membri neexecutivi sunt Gabriela Nistor, Doru Lionăchescu și Teodor Torgie. Banca mai arată că, în 2026, vizează continuarea creșterii susținute de consolidarea portofoliului de finanțări, scalarea platformelor digitale și menținerea unui echilibru între dezvoltare și nivelul de risc asumat. [...]
Banca Transilvania își reduce costul finanțării prin răscumpărarea anticipată a unor obligațiuni cu cupon de 8,875% , la scurt timp după ce a atras 1 miliard de euro din piața internațională , cu scadență împinsă până în 2032, potrivit Profit . Banca Transilvania (TLV) a anunțat investitorii de la bursă că a răscumpărat, după îndeplinirea tuturor condițiilor aplicabile, o emisiune de obligațiuni corporative nerpreferențiale MREL în valoare de 790 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei), parte din programul de obligațiuni pe termen mediu de 1 miliard de euro. Instrumentul avea maturitate în 2027 și un cupon anual de 8,875%. Răscumpărarea a fost făcută la valoarea principală restantă, împreună cu dobânda acumulată și neplătită până la data răscumpărării opționale (exclusiv), conform informării băncii. De ce contează pentru costul de finanțare Operațiunea are un impact direct asupra cheltuielilor cu dobânzile: banca închide anticipat o finanțare cu o dobândă ridicată (8,875%) și o înlocuiește în contextul unei finanțări recente de 1 miliard de euro, care, potrivit aceleiași surse, împinge maturitatea până în 2032. Dobânda aferentă obligațiunilor răscumpărate a încetat să se mai acumuleze începând cu data răscumpărării opționale. [...]
Ömer Tetik își pune mandatul de CEO sub semnul prudenței și al gestionării riscului , într-un mesaj care indică o prioritate operațională: deciziile de la vârful Băncii Transilvania sunt calibrate pe stabilitate și pe capacitatea băncii de a susține economia inclusiv în perioade dificile, potrivit Banca Transilvania . În material, CEO-ul BT descrie rolul unei bănci ca influențând „modul în care circulă capitalul” și cum cresc afacerile și comunitățile, iar responsabilitatea sa principală este să mențină instituția „solidă, rezilientă, prudentă” și capabilă să susțină economia. În această logică, el numește stabilitatea financiară „un serviciu public”. Ce înseamnă, practic, „prudență” în deciziile de top Tetik afirmă că deciziile care nu pot fi delegate sunt cele legate de direcție și de „responsabilitatea finală” a companiei, pentru a nu afecta coerența organizației. În ceea ce privește presiunea deciziilor cu impact major, el spune că le gestionează „foarte disciplinat”, prin analiză de impact, scenarii multiple și consultare internă, astfel încât deciziile să nu fie izolate. Totodată, face o distincție între deciziile băncii și cele ale statului: în cazul măsurilor publice care influențează economia, banca „nu controlează direcția, ci consecințele”, iar răspunsul descris include adaptare rapidă, evaluarea efectelor asupra clienților, a costurilor și a stabilității sistemului bancar, plus dialog cu autoritățile. Încrederea, credibilitatea și costul deciziilor nepopulare Un alt fir central este relația dintre încredere și funcționarea unei bănci. Tetik spune că încrederea este „vitală”, iar credibilitatea se construiește prin consecvență, transparență, rezultate și modul de gestionare a crizelor, dar se poate pierde repede. În acest context, el indică faptul că unele decizii „corecte” pot fi nepopulare pe termen scurt, atunci când prudența este aleasă în locul unei creșteri rapide, pentru un impact mai bun pe termen lung. Cum își descrie stilul de conducere și procesul decizional În plan personal, CEO-ul afirmă că rolul l-a obligat să își recunoască limitele (inclusiv de timp și energie) și să lase spațiu echipei, ceea ce ar crește eficiența și capacitatea de a separa urgentul de important. El descrie îndoiala ca utilă în decizii cu impact asupra multor oameni, pentru că îl obligă să pună întrebări și să caute date. „Sunt curios, pragmatic și conectat la oameni și idei, îmi place să ascult, să înțeleg, să pun întrebări și să fiu la curent cu noutățile.” Materialul nu include date financiare sau ținte operaționale cuantificate; mesajul este unul de poziționare managerială, cu accent pe disciplină decizională, gestionarea riscului și menținerea stabilității ca element-cheie pentru rolul băncii în economie. [...]
Banca Centrală Europeană elimină treptat bancnota de 500 de euro din circulație , o decizie cu miză de combatere a economiei subterane, în condițiile în care cupiura a fost asociată frecvent cu spălarea de bani și finanțări ilicite, potrivit Libertatea . Bancnota de 500 de euro a fost supranumită de anchetatori „Bin Laden” pentru că permite transportul unor sume foarte mari în volume mici, ceea ce o face greu de urmărit în tranzacții și atractivă pentru rețele criminale. În material sunt menționate ca exemple utilizări legate de spălarea de bani, evaziune fiscală și finanțarea terorismului. Ce înseamnă „ieșirea din circulație” și cum se face retragerea Decizia BCE vizează eliminarea progresivă a bancnotelor de 500 de euro din circulație, după ce oprirea producției a început în 2019. Informația este relatată de publicațiile italiene La Nuova Sardegna și TGcom24, citate de Libertatea. Mecanismul descris este unul operațional: pe măsură ce bancnotele ajung în sistemul bancar, instituțiile de credit le trimit către băncile centrale naționale, pentru a fi scoase definitiv din uz și înlocuite cu cupiuri mai mici, precum 50, 100 sau 200 de euro. Impact pentru deținători: bancnota rămâne mijloc legal de plată Pentru persoanele care au deja bancnote de 500 de euro, mesajul este că nu își pierd valoarea: acestea își păstrează cursul legal pe termen nelimitat și pot fi folosite în continuare la plată sau depuse la bănci. În paralel, BCE pregătește „ seria a treia” de bancnote euro , cu teme precum „Cultura europeană” sau „Râuri și păsări”, iar în noul design nu mai este prevăzută cupiura de 500 de euro. Astfel, bancnota de 200 de euro ar urma să rămână cea mai mare valoare disponibilă. [...]
Băncile din zona euro nu văd încă în profituri efectele tensiunilor geopolitice, dar riscul de deteriorare a creditelor rămâne pe termen lung , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile Claudiei Buch , președinta Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE) . Mesajul BCE este că bilanțurile instituțiilor de credit din zona euro „încă nu reflectă” nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice. Claudia Buch a avertizat însă că transmiterea acestor șocuri în sistemul bancar poate avea întârzieri semnificative. De ce contează: riscul se poate vedea târziu, în calitatea creditului Potrivit declarațiilor citate, ar putea trece „o perioadă de timp, posibil ani de zile” până când se va deteriora calitatea creditului. În practică, asta înseamnă că presiunea nu apare neapărat imediat în câștiguri, ci poate deveni vizibilă ulterior, prin creșterea creditelor neperformante și a costurilor cu provizioanele (sumele puse deoparte de bănci pentru pierderi așteptate). Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detalii suplimentare despre bănci, indicatori sau scenarii nu sunt prezentate în fragmentul public. [...]
