Știri
Știri din categoria Bănci
Revolut Bank a urcat pe primul loc în România la numărul de utilizatori de carduri, apropiindu-se de pragul de 5 milioane de clienți pe acest segment, potrivit Economica.net. Informația marchează o schimbare relevantă în ierarhia pieței, unde până acum liderul tradițional era Banca Transilvania, dominantă după active.
Creșterea bazei de utilizatori Revolut vine după o extindere rapidă a utilizării cardurilor: în 2024, banca digitală a raportat peste 1 miliard de tranzacții cu carduri, iar pentru 2025 este de așteptat ca numărul tranzacțiilor să fi fost „semnificativ mai mare”, conform aceleiași surse. În contextul în care Revolut a devenit bancă abia anul trecut (anterior funcționând în România ca aplicație din afara țării), avansul sugerează o migrare accelerată a utilizatorilor către servicii bancare digitale cu utilizare zilnică.
Dincolo de volum, Economica.net indică și câteva explicații pentru creșterea numărului de utilizatori: flexibilitatea și diversitatea produselor, un curs de schimb perceput ca mai avantajos și accesul la investiții într-o gamă largă de active financiare. Revolut a intrat pe piața românească în mai 2018, inițial ca soluție pentru transferuri instant între persoane și schimb valutar, apoi și-a extins oferta până la a deveni, pentru o parte dintre clienți, cont principal pentru plăți și alte operațiuni.
Pe scurt, evoluția Revolut în România, așa cum reiese din datele citate, s-a sprijinit pe extinderea treptată a funcționalităților, de la utilizări punctuale la servicii bancare complete:
Operațional, Revolut funcționează în România ca sucursală a Revolut Bank UAB, entitate licențiată în Lituania, aflată sub supravegherea Băncii Centrale Europene și a Băncii Lituaniei, notează Economica.net. Acest cadru explică modul în care banca își oferă serviciile pe piața locală, în timp ce își scalează baza de utilizatori.
Comparativ, Banca Transilvania raportează peste 4,6 milioane de utilizatori pentru BT Pay, aplicația sa de tip portofel digital, cu un nivel ridicat de utilizare zilnică (peste 1 milion de plăți cu telefonul, 400.000 de transferuri și 300.000 de confirmări ale cumpărăturilor online). În această competiție pentru utilizatori, Revolut își consolidează poziția prin creșterea accelerată a numărului de clienți de card, în timp ce BT mizează pe un ecosistem integrat în jurul aplicației și pe extinderea serviciilor disponibile în platformă.
Un alt indicator menționat de Economica.net este rata de adopție a Revolut Bank, de 27%, care include și copii de la 6 ani în sus. Dacă ritmul de creștere se menține, apropierea de pragul de 5 milioane de utilizatori devine un reper important pentru piață, deoarece mută competiția dintre bănci tot mai mult din zona activelor și a rețelelor fizice către utilizarea efectivă a aplicațiilor și a cardurilor în tranzacțiile de zi cu zi.
Recomandate
Banca Transilvania își fixează următorul reper de comunicare cu piața pe 1 octombrie , când va organiza BT Investor Day 2026 , un eveniment care concentrează mesajele de strategie și ținte și care poate influența așteptările investitorilor înainte de următoarele raportări, potrivit Banca Transilvania . Evenimentul este programat să înceapă la ora 10:00 și este dedicat investitorilor și analiștilor. Prezentările vor fi susținute de membri ai echipei de management, care vor detalia „traiectoria de creștere a băncii, strategia de afaceri și obiectivele BT”. Formatul evenimentului și accesul online BT Investor Day 2026 va fi transmis live între orele 10:00 și 16:00. Pentru participarea la sesiunea online, este necesară înscrierea prin formularul de înregistrare , până la 18 septembrie. După eveniment, înregistrarea integrală și prezentările vor fi publicate pe platforma de Relații cu investitorii , în secțiunea Investor Day. Unde se așază în calendarul de comunicare financiară Banca precizează că BT Investor Day este distinct de videoconferința pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente S1 2026, programată pentru 24 august. În acest context, Investor Day funcționează ca un punct separat de comunicare, axat pe direcții strategice și obiective, nu pe raportarea semestrială. Pentru context, banca trimite și la materialele ediției anterioare, disponibile în secțiunea dedicată BT Investor Day 2025 . [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
BCE ar fi cerut Revolut să-și întărească controalele interne înainte de noi produse , o intervenție care poate încetini temporar extinderea fintech-ului în UE, potrivit Profit . Informația este relatată de Financial Times și indică faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) ar fi intervenit anul trecut pentru a reduce, pe termen scurt, ritmul de creștere al Revolut în Europa. Miza ține de supravegherea prudențială: înainte de lansarea de noi produse financiare, Revolut ar fi fost obligată să își consolideze sistemele interne de control. Potrivit materialului, BCE și-ar fi exprimat îngrijorarea în legătură cu viteza cu care sunt introduse servicii noi și cu adecvarea proceselor interne ale companiei privind evaluarea riscurilor și respectarea reglementărilor (conformitate). Ce parte a grupului este vizată Măsurile ar viza subsidiara bancară europeană a Revolut, care operează în baza unei licențe obținute în Lituania. Aceasta este entitatea prin care compania își desfășoară activitatea bancară în Uniunea Europeană. De ce contează pentru piață O astfel de intervenție a supraveghetorului bancar european poate avea efecte directe asupra planurilor comerciale ale unei instituții: lansările de produse și extinderea pot fi condiționate de remedierea unor deficiențe de control intern și de management al riscurilor. În cazul Revolut, subiectul este cu atât mai relevant cu cât compania este descrisă drept „cea mai valoroasă companie de tehnologie financiară din Europa”. Informațiile din articol sunt prezentate ca relatări („ar fi”), iar Profit indică drept sursă Financial Times; detaliile complete ale restricțiilor nu apar în fragmentul disponibil. [...]
Băncile europene cer simplificarea reglementărilor pentru a debloca finanțarea necesară acoperirii unui deficit anual de investiții estimat la 1.400 miliarde de euro , pe fondul riscului ca Europa să rateze obiective economice majore, inclusiv tranziția energetică, potrivit Economedia . Federația Bancară Europeană (EBF) avertizează că deficitul de investiții s-a adâncit, după ce estimarea a fost revizuită în creștere de la 800 miliarde de euro în 2024 și 1.200 miliarde de euro în 2025. Evaluarea se bazează pe o analiză a firmei de consultanță Oliver Wyman, realizată la solicitarea EBF. De ce contează: presiune pe creditare într-o economie dependentă de bănci EBF susține că nevoile de finanțare cresc în domenii precum energia, apărarea, digitalizarea și capacitatea industrială, iar în Europa băncile asigură aproximativ 65% din finanțarea către economia reală, semnificativ mai mult decât în SUA. În acest context, băncile reclamă că actualul cadru de reglementare constrânge creditarea și cer schimbări care să facă regulile „mai ușor de parcurs” și mai puțin împovărătoare. Ce măsuri sunt pe masă și când ar putea veni schimbările În iulie ar urma să fie publicată o evaluare a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar, iar propunerile legislative sunt așteptate, probabil, în 2027. Franța și Germania au cerut Comisiei să devanseze prezentarea unui „pachet ambițios de simplificare a serviciilor financiare”. Între timp, autoritățile de reglementare au semnalat deja unele decizii: în aprilie, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunțat măsuri pentru simplificarea convergenței raportării și reducerea poverii asupra băncilor; în decembrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a propus simplificarea normelor, fără reducerea cerințelor totale de capital, propunere care a atras critici din partea băncilor. În paralel, Reuters notează că unele țări, în special SUA, reduc reglementările și atenuează cerințele de capital pentru a sprijini creșterea. Cât capital ar putea fi eliberat, potrivit EBF EBF cere o „simplificare direcționată” și o coordonare mai bună între autoritățile de reglementare, menținând însă protecțiile introduse după criza financiară. Federația avansează și estimări privind potențialul de finanțare suplimentară: cu încă 150 miliarde de euro, băncile ar putea acoperi aproximativ 20% din necesitățile suplimentare de finanțare ale Europei; o reducere de 1% a cerințelor de capital CET1 (capital de rang 1 de bază) ar elibera 95 miliarde de euro. Pe lângă simplificarea regulilor, EBF cere accelerarea întăririi piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare , inclusiv introducerea unei scheme comune de garantare a depozitelor. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
