Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania își reduce costul finanțării prin răscumpărarea anticipată a unor obligațiuni cu cupon de 8,875%, la scurt timp după ce a atras 1 miliard de euro din piața internațională, cu scadență împinsă până în 2032, potrivit Profit.
Banca Transilvania (TLV) a anunțat investitorii de la bursă că a răscumpărat, după îndeplinirea tuturor condițiilor aplicabile, o emisiune de obligațiuni corporative nerpreferențiale MREL în valoare de 790 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei), parte din programul de obligațiuni pe termen mediu de 1 miliard de euro.
Instrumentul avea maturitate în 2027 și un cupon anual de 8,875%. Răscumpărarea a fost făcută la valoarea principală restantă, împreună cu dobânda acumulată și neplătită până la data răscumpărării opționale (exclusiv), conform informării băncii.
Operațiunea are un impact direct asupra cheltuielilor cu dobânzile: banca închide anticipat o finanțare cu o dobândă ridicată (8,875%) și o înlocuiește în contextul unei finanțări recente de 1 miliard de euro, care, potrivit aceleiași surse, împinge maturitatea până în 2032.
Dobânda aferentă obligațiunilor răscumpărate a încetat să se mai acumuleze începând cu data răscumpărării opționale.
Recomandate
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
Raiffeisen Bank contestă ideea că ar fi încercat să „blocheze” amenda din dosarul ROBOR și spune că, înainte de o decizie a autorității, un astfel de demers „nici nu era posibil”, potrivit Wall-Street . Reacția vine după declarațiile președintelui Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, care a acuzat băncile sancționate că ar fi încercat „prin toate metodele” să împiedice finalizarea investigației soldate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei. Banca susține că acțiunile sale în instanță au vizat exclusiv exercitarea dreptului la apărare și clarificarea unor aspecte procedurale, nu suspendarea sau blocarea unei amenzi. Ce spune Raiffeisen: demersuri pentru „dreptul la apărare”, nu pentru amânarea sancțiunii În poziția transmisă public, Raiffeisen afirmă că nu a cerut în instanță blocarea unei eventuale amenzi și argumentează că nu putea cere suspendarea unei sancțiuni înainte ca aceasta să existe, în lipsa unei decizii a Consiliului Concurenței. Banca precizează că a solicitat, ca măsură provizorie, suspendarea procedurii de investigație „până la clarificarea unor aspecte legate de accesul la dosar și de exercitarea deplină a dreptului la apărare”, aspecte care, potrivit instituției, nu ar fi fost încă soluționate de instanță la momentul comunicării. Raiffeisen mai afirmă că „problema de fond rămâne neschimbată”: investigația nu ar fi identificat probe împotriva băncii, iar instituția spune că va continua demersurile legale, inclusiv la nivel european, pentru a-și susține poziția. Poziția Consiliului Concurenței: instanțele au respins cererile de suspendare, dar hotărârile nu sunt definitive Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, procese prin care acestea au cerut suspendarea unor proceduri ale autorității, în încercarea de a bloca finalizarea cazului. Dosarele au fost judecate la Judecătoria Sectorului 1 și la Curtea de Apel București. Potrivit autorității, sentințele nu sunt definitive, iar băncile pot face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În același context, Bogdan Chirițoiu a declarat că instanța ar fi confirmat că demersurile de blocare a procedurilor „nu au avut fundament legal”. De ce contează: disputa mută presiunea pe procedură și pe calendarul litigiilor Schimbul de poziții indică faptul că, dincolo de contestarea pe fond a investigației ROBOR, miza imediată se mută și pe zona procedurală: ce poate fi suspendat în timpul unei investigații, în ce condiții și cât de mult pot astfel de acțiuni să influențeze calendarul unei decizii și al contestării ei în instanță. Pe termen scurt, următorul reper este traseul în instanță al hotărârilor menționate de Consiliul Concurenței, având în vedere posibilitatea de recurs la Înalta Curte. [...]
BCE ar fi cerut Revolut să-și întărească controalele interne înainte de noi produse , o intervenție care poate încetini temporar extinderea fintech-ului în UE, potrivit Profit . Informația este relatată de Financial Times și indică faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) ar fi intervenit anul trecut pentru a reduce, pe termen scurt, ritmul de creștere al Revolut în Europa. Miza ține de supravegherea prudențială: înainte de lansarea de noi produse financiare, Revolut ar fi fost obligată să își consolideze sistemele interne de control. Potrivit materialului, BCE și-ar fi exprimat îngrijorarea în legătură cu viteza cu care sunt introduse servicii noi și cu adecvarea proceselor interne ale companiei privind evaluarea riscurilor și respectarea reglementărilor (conformitate). Ce parte a grupului este vizată Măsurile ar viza subsidiara bancară europeană a Revolut, care operează în baza unei licențe obținute în Lituania. Aceasta este entitatea prin care compania își desfășoară activitatea bancară în Uniunea Europeană. De ce contează pentru piață O astfel de intervenție a supraveghetorului bancar european poate avea efecte directe asupra planurilor comerciale ale unei instituții: lansările de produse și extinderea pot fi condiționate de remedierea unor deficiențe de control intern și de management al riscurilor. În cazul Revolut, subiectul este cu atât mai relevant cu cât compania este descrisă drept „cea mai valoroasă companie de tehnologie financiară din Europa”. Informațiile din articol sunt prezentate ca relatări („ar fi”), iar Profit indică drept sursă Financial Times; detaliile complete ale restricțiilor nu apar în fragmentul disponibil. [...]
Amenzile de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci, decise în 2026, pun din nou sub lupă modul în care se formează ROBOR , un indicator care influențează dobânzile la unele credite, după ce BNR avertiza încă din 2022 că „băncile au cam sărit calul”, potrivit Adevărul . În august 2022, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că de „4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul”, acuzând o creștere a indicelui „mult mai mult decât rata de politică monetară”. Declarația a fost făcută la conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației. „De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul, s-a dus în sus, mult mai mult decât rata de politică monetară.” Guvernatorul a pus atunci evoluția pe seama unei „suprareacții” la riscuri economice și geopolitice și a transmis băncilor să urmărească mai atent semnalele BNR, astfel încât ROBOR la 3 luni „cel mai sensibil” să se apropie de rata de politică monetară. Investigația Consiliului Concurenței și sancțiunile din 2026 La câteva luni după declarațiile din 2022, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibile încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR. Ancheta s-a încheiat în 2026, iar pe 7 iunie 2026 instituția a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), conform materialului citat. „Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.” Ce a reținut autoritatea: schimb de informații și coordonare la cotații Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale despre cotațiile transmise în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilesc cotațiile de referință). Potrivit autorității, în loc să acționeze independent, băncile și-ar fi ajustat cotațiile în funcție de cele ale concurenților, influențând astfel nivelul indicelui folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Instituția susține că are un ansamblu de probe și avertizează că inclusiv variații foarte mici ale ROBOR pot produce efecte financiare semnificative pentru debitori. Pentru detalii despre decizia din 2026, materialul face trimitere la ancheta finalizată cu sancționarea celor zece bănci, publicată tot de Adevărul . [...]
