Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank mută programul de loialitate Smart Market în aplicația de mobile banking Smart Mobile și renunță la aplicația separată, o schimbare care reduce „fricțiunea” operațională pentru clienți și simplifică accesul la plăți și beneficii, potrivit Raiffeisen Bank. Din 15 mai 2026, aplicația Raiffeisen Smart Market nu va mai fi disponibilă ca aplicație de sine stătătoare, urmând să fie găzduită exclusiv în Smart Mobile, iar clienții nu trebuie să facă demersuri suplimentare pentru a-și păstra beneficiile.
În paralel, banca schimbă și modul de autorizare a plăților în Smart Mobile: de la jumătatea lunii aprilie, toate plățile efectuate de clienții persoane fizice pot fi autorizate direct în aplicație, prin metodele standard de securitate (biometrie sau PIN), fără a mai fi necesară utilizarea SmartToken. Obiectivul declarat este accelerarea și simplificarea procesului de autorizare, într-o experiență „mai rapidă și unificată”.
Integrarea Smart Market în Smart Mobile înseamnă, în esență, consolidarea într-un singur punct de acces a funcțiilor de banking și a beneficiilor de loialitate. Banca indică drept efecte:
În comunicat, Cătălin Chirieac, Director Executiv Engagement & User Experience Clienți Persoane Fizice la Raiffeisen Bank, leagă integrarea de strategia de simplificare a experienței digitale și de reducerea numărului de aplicații folosite de client.
„Prin reunirea funcționalităților de mobile banking cu beneficiile programului de loialitate, clienții au acum acces direct, dintr-o singură aplicație, la cashback, oferte, puncte și recompense.”
La momentul comunicării, Smart Market reunește peste 190 de comercianți parteneri și peste 60 de campanii cu cashback, la care se adaugă reduceri, cadouri la comenzi și campanii cu puncte de loialitate. Punctele pot fi transformate în vouchere valorice, convertite în șanse la trageri la sorți cu premii sau folosite pentru susținerea unei campanii de mediu prin plantarea de copaci.
Banca enumeră domenii precum: călătorii, casă și grădină, copii, divertisment, electro-IT, frumusețe, ieșiri în oraș, fashion, sănătate și sport.
Raiffeisen Bank arată că Smart Mobile a fost „semnificativ îmbunătățită” în ultimul an, prin redesenarea interfeței, navigare mai intuitivă și funcționalități noi. Printre evoluțiile menționate se numără pachetul de cont gratuit pentru adolescenți (14–17 ani), funcționalitatea de multibanking (integrarea conturilor Revolut, Banca Transilvania și BCR), carduri virtuale emise instant, plăți simplificate prin numărul de telefon în cadrul RoPay, economisire avansată, asigurări 100% online, chat 1:1 și actualizarea datelor personale cu preluare automată de la DGEP.
Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România.
Recomandate
Raiffeisen Bank permite alimentarea contului în lei din alte bănci direct din Smart Mobile , o mișcare care poate reduce „fricțiunea” transferurilor între instituții și poate încuraja concentrarea încasărilor într-un singur cont, potrivit Raiffeisen Bank . Noua funcționalitate, numită „ Adaugă bani ” („Add Money”), le dă clienților posibilitatea să își alimenteze contul curent în lei deschis la Raiffeisen direct din conturi deținute la alte bănci, din aplicația Smart Mobile. Banca poziționează opțiunea ca un „hub” pentru gestionarea banilor din mai multe conturi, cu transferuri realizate „în câteva secunde”. Ce bănci sunt acoperite și cum funcționează În acest moment, „Adaugă bani” este disponibilă pentru transferuri din conturi deschise la: Banca Transilvania BCR UniCredit ING Revolut Fluxul descris de bancă este: clientul intră în Smart Mobile la „Adaugă bani”, selectează banca din care transferă și suma, apoi autorizează plata în aplicația sau platforma băncii respective. După confirmare, suma ajunge în contul Raiffeisen și apare în sold și în istoricul tranzacțiilor. De ce contează: competiția pe „contul principal” al clientului Raiffeisen leagă explicit funcționalitatea de beneficiile acordate atunci când clienții își concentrează veniturile în contul băncii: comisioane zero, dobânzi mai bune și oferte personalizate (fără a detalia condițiile sau pragurile). În esență, „Adaugă bani” simplifică mutarea lichidităților între bănci și susține competiția pentru a deveni contul principal folosit zi de zi. În comunicat, Mihail Ion , vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă: „Prin lansarea funcționalității «Adaugă bani», facem încă un pas concret în direcția simplificării experienței de banking. Clienții își pot aduce acum, ușor și rapid, banii din alte bănci într-un singur loc, unde beneficiază de control, vizibilitate și avantaje suplimentare. Este o soluție care ne susține strategia și promisiunea de a oferi clienților mai multă valoare din modul în care își gestionează finanțele”. Ca element de context, banca amintește și o funcționalitate lansată recent în Smart Mobile, „Administrează plățile recurente”, pentru vizualizarea și controlul abonamentelor și plăților automate dintr-un singur loc. Comunicatul nu precizează un calendar pentru extinderea „Adaugă bani” către alte bănci sau către alte tipuri de conturi/valute, dincolo de contul curent în lei. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
Exim Banca Românească deschide un nou front juridic împotriva sancțiunilor din dosarul ROBOR , anunțând că va ataca în instanță amenda primită de la Consiliul Concurenței , într-un caz cu potențial impact de reglementare pentru întreg sectorul bancar, potrivit Mediafax . Banca spune că acuzațiile autorității „nu reflectă realitatea” și susține că și-a desfășurat activitatea cu respectarea regulilor impuse de Banca Națională a României (BNR), inclusiv a cadrului aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană. Miza: contestarea în instanță a unei decizii cu efecte pentru piața monetară Exim Banca Românească afirmă că autoritatea de concurență ar fi interpretat greșit modul de funcționare al pieței monetare și rolul BNR în supravegherea acesteia. În plus, banca susține că, pe parcursul investigației, a furnizat Consiliului Concurenței „un volum consistent de date, analize și explicații tehnice” care, în opinia sa, ar demonstra conformitatea conduitei. „Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”, spun oficialii băncii. Instituția, controlată de statul român, precizează că va contesta decizia după comunicarea motivării de către Consiliul Concurenței. Amenzi mari și o reacție în lanț în sistemul bancar În acest caz, Exim Banca Românească a fost sancționată cu 96,49 milioane de lei , iar banca anunță că va folosi „toate căile legale disponibile” pentru a-și susține poziția. Dosarul are o dimensiune sistemică: Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de aproximativ 710 milioane de euro (aprox. 3,55 miliarde lei) pentru zece bănci, la finalul unei investigații derulate pe parcursul mai multor ani. Autoritatea susține că băncile ar fi încălcat regulile concurenței în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, influențând modul de calcul. Pe lângă Exim Banca Românească, au anunțat că vor ataca în instanță decizia și Banca Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank , conform informațiilor din articol. „Exim Banca Românească va contesta decizia în instanță și va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale”, au transmis reprezentanții băncii. [...]
ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]
BNR cere clarificări despre baza legală a amenzii-record din dosarul ROBOR , avertizând că, în lipsa unor explicații mai detaliate, concluziile Consiliului Concurenței riscă să rămână neclare pentru piață și public, potrivit Digi24 . Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, spune că este „foarte greu de susținut” ideea de informații confidențiale într-o piață în care cotațiile sunt vizibile permanent. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro), pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. În acest context, BNR solicită clarificări suplimentare privind concluziile anchetei. Miza de reglementare: ce anume ar fi fost „anticoncurențial” în fixingul ROBOR Dan Suciu afirmă că, din comunicatul oficial disponibil până acum, reiese explicit că regulamentul de fixing al ROBOR nu este vizat de investigație. Or, tocmai acest regulament — stabilit de Asociația Traderilor și agreat de BNR — este cadrul care descrie ce au de făcut băncile în procesul de cotare. În consecință, reprezentantul BNR indică drept punct-cheie necesitatea ca autoritatea de concurență să explice: ce prevedere concretă din regulament ar încălca legea concurenței sau ar fi anticoncurențială; cum se leagă acuzațiile de schimb de informații de o piață în care cotațiile sunt publice și vizibile. „Informații confidențiale” într-o piață cu cotații publice În discuția despre schimbul de informații între bănci, Dan Suciu susține că e dificil de argumentat existența unor informații confidențiale, câtă vreme piața este cotată în permanență, iar participanții cu acces pot vedea cotațiile. „A spune că este vorba de informații confidențiale este foarte greu de susținut, de vreme ce vorbim de o piață în care se cotează în permanență, toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile.” Suciu adaugă că, dincolo de clarificările cerute pentru opinia publică, disputa se va tranșa în instanță, menționând că băncile amendate contestă decizia. Context: episodul invocat din 2022 și poziția Consiliului Concurenței Întrebat despre declarația din 2022 a guvernatorului Mugur Isărescu (că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR peste dobânda cheie”), Dan Suciu spune că a fost un episod temporar, legat de o interpretare greșită a unei prognoze a BNR, dar că — din ce înțelege din poziția Consiliului Concurenței — ancheta nu ar viza acel moment. Separat, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Digi24 că investigația nu a identificat un „cartel clasic”, ci un schimb excesiv de informații între instituțiile implicate în fixingul ROBOR. Ce urmează: contestarea în instanță și întrebarea despre efecte în sistem Întrebat dacă amenzile-record ar putea influența finanțarea statului (prin achiziția de titluri de stat), Dan Suciu spune că e greu de anticipat un astfel de scenariu și că, din perspectiva BNR, supravegherea bancară va urmări ca băncile să fie adecvat capitalizate, ținând cont și de amenzi, „astfel încât stabilitatea sistemului bancar să nu fie periclitată”. [...]
BCR anunță că va contesta amenda de 577,36 milioane lei și reclamă o problemă de „predictibilitate și consecvență” în practica Consiliului Concurenței , după ce autoritatea a sancționat 10 bănci pentru presupuse încălcări ale regulilor de concurență legate de ROBOR, potrivit Profit . Consiliul Concurenței a comunicat la 7 iunie 2026 amenzi totale de 3,73 miliarde lei, invocând o pretinsă coordonare a comportamentului prin schimb de informații „confidențiale și strategice”, în special despre preț, privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. BCR spune însă că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, ci doar comunicarea publică. În poziția transmisă, banca respinge concluziile autorității și susține că schimbarea de abordare este „surprinzătoare”, în condițiile în care Consiliul Concurenței ar fi analizat anterior stabilirea indicilor ROBID/ROBOR și ar fi închis o investigație în 2013 fără să constate încălcări ale normelor de concurență. BCR afirmă că această diferență de tratament ridică probleme de predictibilitate și consecvență administrativă. Miza de reglementare: cum se apără băncile pe tema ROBOR BCR argumentează că mecanismul ROBOR este „cunoscut, accesibil și transparent”, desfășurat într-un cadru sectorial supravegheat de Banca Națională a României și guvernat de reguli aplicabile pieței monetare interbancare emise de banca centrală. În acest context, banca afirmă că orice acuzație privind schimburi de informații confidențiale trebuie analizată strict în raport cu procedura de fixing, informațiile efectiv disponibile în piață și obligațiile aplicabile participanților. Banca mai susține că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot înlocui analiza concretă a cadrului normativ și instituțional din România și cere ca eventualele comparații internaționale să fie relevante și aplicabile pieței locale. Ce urmează: contestarea în instanță, după comunicarea deciziei motivate BCR spune că va contesta decizia „în condițiile legii” după ce îi va fi comunicată și că va folosi toate mijloacele procedurale disponibile pentru a-și apăra poziția și reputația, inclusiv la nivel internațional. În paralel, banca afirmă că va continua să informeze piața despre evoluții, în limitele obligațiilor legale de raportare. Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței (selectiv, conform listei publicate) În material este redată lista amenzilor comunicate public pentru băncile vizate: Banca Transilvania : 875,74 milioane lei BCR: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România, preluată): 85,03 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei În același material sunt prezentate reacții similare de contestare din partea altor bănci, inclusiv Banca Transilvania, BRD și UniCredit, care indică faptul că disputa se mută în instanță după comunicarea motivării oficiale a deciziei. Pentru piață, următorul reper practic este tocmai publicarea și transmiterea deciziilor motivate, care va determina calendarul și conținutul contestațiilor. [...]
