Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank România își extinde oferta pentru antreprenori cu un pachet dedicat medicilor, mizând pe stimulente de cost (zero comisioane pe perioade determinate) și pe finanțări cu marje definite pentru activitatea curentă, overdraft și leasing, potrivit Raiffeisen Bank România. Noua „Premium Medical” este integrată în comunitatea GatadeBusiness și vizează atât medicii la început de drum, cât și cabinetele și clinicile.
Oferta este structurată pe două direcții: soluții pentru nevoi financiare personale și soluții pentru business. În plus, banca spune că pachetul include beneficii și pentru pacienții cabinetelor și clinicilor, prin acces la finanțări și posibilitatea de plată în rate a serviciilor medicale.
Pentru componenta de business, banca listează mai multe beneficii și condiții comerciale, între care:
Pe zona de servicii pentru persoane fizice, oferta include:
Raiffeisen Bank încadrează pachetul „Premium Medical” ca extensie a beneficiilor din comunitatea GatadeBusiness, care include parteneriate și instrumente digitale pentru antreprenori, cu obiectivul de a simplifica activitatea curentă și de a susține dezvoltarea pe termen lung.
„Acum, din poziția de bancher antreprenor, împreună cu Divizia de Antreprenori din Raiffeisen Bank, vrem să ne arătăm respectul pentru ei și pacienții lor, dându-le timp să se ocupe de ceea ce știu ei mai bine – salvarea de vieți”, a declarat Ionuț Pătrăhău, vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România.
Pentru detalii despre produsele pentru persoane fizice, banca indică pagina sa dedicată: Raiffeisen Bank.
Recomandate
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
Raiffeisen Bank contestă ideea că ar fi încercat să „blocheze” amenda din dosarul ROBOR și spune că, înainte de o decizie a autorității, un astfel de demers „nici nu era posibil”, potrivit Wall-Street . Reacția vine după declarațiile președintelui Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, care a acuzat băncile sancționate că ar fi încercat „prin toate metodele” să împiedice finalizarea investigației soldate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei. Banca susține că acțiunile sale în instanță au vizat exclusiv exercitarea dreptului la apărare și clarificarea unor aspecte procedurale, nu suspendarea sau blocarea unei amenzi. Ce spune Raiffeisen: demersuri pentru „dreptul la apărare”, nu pentru amânarea sancțiunii În poziția transmisă public, Raiffeisen afirmă că nu a cerut în instanță blocarea unei eventuale amenzi și argumentează că nu putea cere suspendarea unei sancțiuni înainte ca aceasta să existe, în lipsa unei decizii a Consiliului Concurenței. Banca precizează că a solicitat, ca măsură provizorie, suspendarea procedurii de investigație „până la clarificarea unor aspecte legate de accesul la dosar și de exercitarea deplină a dreptului la apărare”, aspecte care, potrivit instituției, nu ar fi fost încă soluționate de instanță la momentul comunicării. Raiffeisen mai afirmă că „problema de fond rămâne neschimbată”: investigația nu ar fi identificat probe împotriva băncii, iar instituția spune că va continua demersurile legale, inclusiv la nivel european, pentru a-și susține poziția. Poziția Consiliului Concurenței: instanțele au respins cererile de suspendare, dar hotărârile nu sunt definitive Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, procese prin care acestea au cerut suspendarea unor proceduri ale autorității, în încercarea de a bloca finalizarea cazului. Dosarele au fost judecate la Judecătoria Sectorului 1 și la Curtea de Apel București. Potrivit autorității, sentințele nu sunt definitive, iar băncile pot face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În același context, Bogdan Chirițoiu a declarat că instanța ar fi confirmat că demersurile de blocare a procedurilor „nu au avut fundament legal”. De ce contează: disputa mută presiunea pe procedură și pe calendarul litigiilor Schimbul de poziții indică faptul că, dincolo de contestarea pe fond a investigației ROBOR, miza imediată se mută și pe zona procedurală: ce poate fi suspendat în timpul unei investigații, în ce condiții și cât de mult pot astfel de acțiuni să influențeze calendarul unei decizii și al contestării ei în instanță. Pe termen scurt, următorul reper este traseul în instanță al hotărârilor menționate de Consiliul Concurenței, având în vedere posibilitatea de recurs la Înalta Curte. [...]
Raiffeisen mizează pe atragerea rapidă a românilor din străinătate cu un pachet care reduce costul conversiei valutare , oferind schimb euro–lei la cursul BNR în anumite limite și un mecanism de bonusare de până la 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit Wall-Street . Banca lansează „ Contul Diaspora ”, un pachet de cont curent și beneficii dedicat românilor care trăiesc și muncesc în străinătate. Oferta include un stimulent financiar pentru deschidere și recomandări: primii 30.000 de clienți care deschid contul în iunie 2026 pot obține „bonusuri totale de până la 500 de euro garantat”, în echivalent lei – 100 euro (aprox. 500 lei) pentru devenirea client și până la 400 euro (aprox. 2.000 lei) dacă aduc și prieteni la Raiffeisen. Schimb valutar la curs BNR, dar cu plafon și interval orar Elementul cu impact direct pentru utilizatorii care mută bani între țări este schimbul valutar la cursul BNR, disponibil prin aplicația mobilă în condiții precise. Pachetul oferă schimb euro–lei la curs BNR până la 1.500 euro/zi (aprox. 7.500 lei), cu un maxim de 10.000 euro/lună (aprox. 50.000 lei), în zilele lucrătoare, între orele 10:00 și 11:00. Pe lângă această facilitate, pachetul include și curs valutar preferențial pentru schimburile euro–lei (distinct de fereastra la curs BNR), conform informațiilor din articol. Ce include pachetul și cum se deschide Contul Diaspora poate fi deschis 100% online, din aplicația de mobile banking. Beneficiile menționate includ: cont în euro, cu transferuri și încasări gratuite, nelimitat; cont și card de debit în lei, cu transferuri și încasări gratuite, nelimitat; card de debit „digital first”, utilizabil imediat după înrolare; card fizic, cu taxă redusă de livrare în străinătate, similară cu cea din România; aplicație mobilă gratuită, cu acces la produsele și serviciile băncii. În articol, Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România , leagă lansarea de cererea din pre-lansare și de nevoia de soluții digitale pentru românii din afara țării. „Interesul foarte bun din pre-lansare ne confirmă că românii din Diaspora au nevoie de soluții simple, digitale, care să-i țină conectați financiar la România.” Pentru ce țări este disponibil contul Pachetul este disponibil pentru românii din: Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova și Spania. Lansarea este prezentată ca venind în continuarea unui studiu realizat de Frappe Digital despre românii din Diaspora, care indică, între altele, că 6 din 10 locuiesc în străinătate de peste 8 ani și revin în țară cel puțin o dată sau de două ori pe an, în principal pentru a-și vizita familia. În acest context, produsul țintește explicit nevoia de administrare a banilor „între două țări” și accesul la servicii bancare digitale și avantajoase. [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
Consiliul Concurenței deschide calea pentru litigii civile legate de ROBOR , după ce a explicat că sancțiunile aplicate unor bănci vizează un schimb de informații confidențiale și strategice în procedura de „fixing” (stabilire) a indicelui, fapt care ar fi putut influența dobânzile la credite, potrivit Agerpres . Autoritatea susține că decizia este rezultatul unei investigații derulate „potrivit legii”, pe baza probelor din dosar și cu respectarea drepturilor procedurale ale părților. În esență, Consiliul Concurenței afirmă că participanții la stabilirea ROBOR aveau obligația legală de a acționa independent, fără coordonare cu ceilalți concurenți, iar schimbul de informații sensibile în timpul fixing-ului reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în UE în ultimii ani. De ce contează: efect potențial asupra dobânzilor și a veniturilor băncilor Consiliul Concurenței indică faptul că încălcarea confidențialității cotațiilor ferme din perioada de fixing, prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementări sectoriale naționale și europene, „permite coordonarea cotațiilor” pentru obținerea unui ROBOR mai ridicat la maturitățile de 3 luni și 6 luni. Aceste maturități influențează dobânzile la credite, ceea ce, în interpretarea autorității, ar fi putut genera venituri suplimentare „fără riscurile normale” asociate unor tranzacții comerciale. Autoritatea mai precizează că sancțiunile sunt calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora. Ce urmează: contestarea în instanță și posibile acțiuni pentru prejudicii Decizia urmează să fie comunicată părților și poate fi contestată la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare. Consiliul Concurenței spune că impune și măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurențiale constatate, astfel încât regulile să fie respectate în perioada procedurii de fixing. În același timp, autoritatea arată că eventualele prejudicii suferite de clienți pot fi solicitate pe calea acțiunilor civile, în fața instanțelor competente. Consiliul Concurenței subliniază însă că nu stabilește, prin decizia de sancționare, cuantumul despăgubirilor, dar constatarea încălcării poate fi folosită în procese civile, în condițiile legii. Reacția industriei: ARB respinge acuzațiile și cere „explicații concrete” Precizările Consiliului Concurenței vin după ce Asociația Română a Băncilor (ARB) a anunțat că respinge acuzațiile din dosarul privind stabilirea ROBOR și solicită instituției să detalieze reglementările pretins încălcate și mecanismele prin care ar fi fost distorsionată piața. ARB invocă și rolul BNR ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare, precum și existența cadrului european privind prevenirea abuzului de piață. Consiliul Concurenței mai afirmă că nu va comenta public elemente confidențiale din dosar și nu va înlocui dezbaterea juridică din instanță cu o polemică publică, dar are obligația de a informa publicul despre deciziile adoptate, în limitele legii. [...]
Comisia Europeană pregătește o recalibrare a supravegherii bancare, cerând o toleranță mai mică la „risc zero”, într-un demers care ar putea schimba modul în care băncile din UE finanțează economia și își dimensionează capitalul, potrivit Newsweek , care citează un proiect de raport consultat de Euractiv. Documentul – un proiect al raportului Comisiei Europene privind competitivitatea bancară, așteptat să fie publicat oficial în iulie – pledează pentru o „schimbare culturală” la nivelul băncilor, autorităților de reglementare și auditorilor, astfel încât supravegherea să se concentreze pe riscurile „semnificative” pentru stabilitatea financiară, nu pe o abordare de tip „toleranță la risc zero”. De ce contează: mai mult credit și investiții, dar cu o linie fină între prudență și relaxare În logica proiectului, o supraveghere excesiv de rigidă poate ajunge să frâneze finanțarea economiei și investițiile necesare pentru competitivitatea Europei. Raportul leagă explicit competitivitatea pieței unice bancare de competitivitatea economiei UE, sugerând că o capacitate mai mare de asumare a riscului ar putea susține activitatea economică. În același timp, proiectul precizează că autoritățile de reglementare și auditorii „nu trebuie să coboare ștacheta controalelor și echilibrului necesare”, dar ar trebui să construiască mai multă „încredere” și relații de colaborare cu funcțiile de business ale băncilor pe care le controlează. Context: presiune pentru reducerea poverii de reglementare și comparația cu SUA Proiectul apare pe fondul unei agende mai largi la Bruxelles de reducere a sarcinii de reglementare pentru companii și după plângeri repetate ale băncilor europene că regulile actuale le afectează competitivitatea globală, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, dereglementează segmente ale sistemului financiar american, potrivit materialului. Totodată, proiectul se înscrie într-o discuție mai veche despre revizuirea cadrului prudențial construit după criza financiară din 2008. Ce ar putea urma: „recalibrare” și posibile ajustări pentru băncile mici Maria Luís Albuquerque , comisarul UE pentru finanțe, a spus recent că „pendulul” s-a mutat după 2008 prea mult în direcția opusă asumării de risc și că ar putea fi necesară „o oarecare recalibrare”, pentru a găsi „punctul optim între stabilitatea financiară și capacitatea de asumare a riscurilor”. Pe de altă parte, există și critici față de direcția de relaxare: Max Kretschmer, ofițer de presă la Finance Watch, a avertizat într-un editorial pentru Euractiv că, la 18 ani de la criză, „lecțiile prudențiale se pierd”. Un oficial bancar citat în articol descrie proiectul drept „destul de superficial” ca substanță, dar menționează printre puținele semnale concrete ideea unui nou „regim” de reglementare pentru băncile mai mici și posibile evaluări regulate ale cerințelor de capital realizate de Autoritatea Bancară Europeană. În rest, oficialul susține că propunerile sunt suficient de vagi încât „ar putea cuprinde în cele din urmă aproape orice în practică”. [...]
