Știri
Știri din categoria Bănci
BNR cere clarificări despre baza legală a amenzii-record din dosarul ROBOR, avertizând că, în lipsa unor explicații mai detaliate, concluziile Consiliului Concurenței riscă să rămână neclare pentru piață și public, potrivit Digi24. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spune că este „foarte greu de susținut” ideea de informații confidențiale într-o piață în care cotațiile sunt vizibile permanent.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro), pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. În acest context, BNR solicită clarificări suplimentare privind concluziile anchetei.
Dan Suciu afirmă că, din comunicatul oficial disponibil până acum, reiese explicit că regulamentul de fixing al ROBOR nu este vizat de investigație. Or, tocmai acest regulament — stabilit de Asociația Traderilor și agreat de BNR — este cadrul care descrie ce au de făcut băncile în procesul de cotare.
În consecință, reprezentantul BNR indică drept punct-cheie necesitatea ca autoritatea de concurență să explice:
În discuția despre schimbul de informații între bănci, Dan Suciu susține că e dificil de argumentat existența unor informații confidențiale, câtă vreme piața este cotată în permanență, iar participanții cu acces pot vedea cotațiile.
„A spune că este vorba de informații confidențiale este foarte greu de susținut, de vreme ce vorbim de o piață în care se cotează în permanență, toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile.”
Suciu adaugă că, dincolo de clarificările cerute pentru opinia publică, disputa se va tranșa în instanță, menționând că băncile amendate contestă decizia.
Întrebat despre declarația din 2022 a guvernatorului Mugur Isărescu (că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR peste dobânda cheie”), Dan Suciu spune că a fost un episod temporar, legat de o interpretare greșită a unei prognoze a BNR, dar că — din ce înțelege din poziția Consiliului Concurenței — ancheta nu ar viza acel moment.
Separat, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Digi24 că investigația nu a identificat un „cartel clasic”, ci un schimb excesiv de informații între instituțiile implicate în fixingul ROBOR.
Întrebat dacă amenzile-record ar putea influența finanțarea statului (prin achiziția de titluri de stat), Dan Suciu spune că e greu de anticipat un astfel de scenariu și că, din perspectiva BNR, supravegherea bancară va urmări ca băncile să fie adecvat capitalizate, ținând cont și de amenzi, „astfel încât stabilitatea sistemului bancar să nu fie periclitată”.
Recomandate
Exim Banca Românească deschide un nou front juridic împotriva sancțiunilor din dosarul ROBOR , anunțând că va ataca în instanță amenda primită de la Consiliul Concurenței , într-un caz cu potențial impact de reglementare pentru întreg sectorul bancar, potrivit Mediafax . Banca spune că acuzațiile autorității „nu reflectă realitatea” și susține că și-a desfășurat activitatea cu respectarea regulilor impuse de Banca Națională a României (BNR), inclusiv a cadrului aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană. Miza: contestarea în instanță a unei decizii cu efecte pentru piața monetară Exim Banca Românească afirmă că autoritatea de concurență ar fi interpretat greșit modul de funcționare al pieței monetare și rolul BNR în supravegherea acesteia. În plus, banca susține că, pe parcursul investigației, a furnizat Consiliului Concurenței „un volum consistent de date, analize și explicații tehnice” care, în opinia sa, ar demonstra conformitatea conduitei. „Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”, spun oficialii băncii. Instituția, controlată de statul român, precizează că va contesta decizia după comunicarea motivării de către Consiliul Concurenței. Amenzi mari și o reacție în lanț în sistemul bancar În acest caz, Exim Banca Românească a fost sancționată cu 96,49 milioane de lei , iar banca anunță că va folosi „toate căile legale disponibile” pentru a-și susține poziția. Dosarul are o dimensiune sistemică: Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de aproximativ 710 milioane de euro (aprox. 3,55 miliarde lei) pentru zece bănci, la finalul unei investigații derulate pe parcursul mai multor ani. Autoritatea susține că băncile ar fi încălcat regulile concurenței în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, influențând modul de calcul. Pe lângă Exim Banca Românească, au anunțat că vor ataca în instanță decizia și Banca Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank , conform informațiilor din articol. „Exim Banca Românească va contesta decizia în instanță și va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale”, au transmis reprezentanții băncii. [...]
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei , într-un dosar care ridică miza de reglementare pentru modul în care se formează ROBOR și, implicit, pentru creditele legate de acest indice, potrivit Mediafax . Autoritatea spune că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând regulile de concurență (Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). În centrul deciziei este perioada de „fixing” (momentul în care se transmit cotațiile folosite la calculul indicelui), unde, potrivit instituției, cotațiile ferme ar trebui să fie independente. Consiliul Concurenței susține însă că băncile și-ar fi ajustat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, aspect considerat deosebit de relevant la maturitățile cu volum redus de tranzacții efective, precum 3, 6 și 12 luni. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.” — Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței De ce contează: ROBOR intră din nou în zona de risc de conformare Rezultatul fixingului este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Consiliul Concurenței amintește că un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice. Mediafax notează că ROBOR influențează dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice, dar și la creditele persoanelor fizice contractate înainte de 2019, pentru cei care nu au cerut trecerea la IRCC. Lista amenzilor, bancă cu bancă Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează: planuri de măsuri în 60 de zile Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și a inclus, potrivit autorității, toate etapele de analiză și control, inclusiv avizarea obligatorie în mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană , în contextul constatării unei încălcări a TFUE. Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile anticoncurențiale, planuri care urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței. Pentru piață, decizia crește presiunea de conformare asupra proceselor interne legate de cotațiile din fixing și asupra guvernanței în zona pieței monetare interbancare. [...]
ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]
BCR anunță că va contesta amenda de 577,36 milioane lei și reclamă o problemă de „predictibilitate și consecvență” în practica Consiliului Concurenței , după ce autoritatea a sancționat 10 bănci pentru presupuse încălcări ale regulilor de concurență legate de ROBOR, potrivit Profit . Consiliul Concurenței a comunicat la 7 iunie 2026 amenzi totale de 3,73 miliarde lei, invocând o pretinsă coordonare a comportamentului prin schimb de informații „confidențiale și strategice”, în special despre preț, privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. BCR spune însă că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, ci doar comunicarea publică. În poziția transmisă, banca respinge concluziile autorității și susține că schimbarea de abordare este „surprinzătoare”, în condițiile în care Consiliul Concurenței ar fi analizat anterior stabilirea indicilor ROBID/ROBOR și ar fi închis o investigație în 2013 fără să constate încălcări ale normelor de concurență. BCR afirmă că această diferență de tratament ridică probleme de predictibilitate și consecvență administrativă. Miza de reglementare: cum se apără băncile pe tema ROBOR BCR argumentează că mecanismul ROBOR este „cunoscut, accesibil și transparent”, desfășurat într-un cadru sectorial supravegheat de Banca Națională a României și guvernat de reguli aplicabile pieței monetare interbancare emise de banca centrală. În acest context, banca afirmă că orice acuzație privind schimburi de informații confidențiale trebuie analizată strict în raport cu procedura de fixing, informațiile efectiv disponibile în piață și obligațiile aplicabile participanților. Banca mai susține că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot înlocui analiza concretă a cadrului normativ și instituțional din România și cere ca eventualele comparații internaționale să fie relevante și aplicabile pieței locale. Ce urmează: contestarea în instanță, după comunicarea deciziei motivate BCR spune că va contesta decizia „în condițiile legii” după ce îi va fi comunicată și că va folosi toate mijloacele procedurale disponibile pentru a-și apăra poziția și reputația, inclusiv la nivel internațional. În paralel, banca afirmă că va continua să informeze piața despre evoluții, în limitele obligațiilor legale de raportare. Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței (selectiv, conform listei publicate) În material este redată lista amenzilor comunicate public pentru băncile vizate: Banca Transilvania : 875,74 milioane lei BCR: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România, preluată): 85,03 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei În același material sunt prezentate reacții similare de contestare din partea altor bănci, inclusiv Banca Transilvania, BRD și UniCredit, care indică faptul că disputa se mută în instanță după comunicarea motivării oficiale a deciziei. Pentru piață, următorul reper practic este tocmai publicarea și transmiterea deciziilor motivate, care va determina calendarul și conținutul contestațiilor. [...]
ING Bank anunță că va contesta în instanță amenda din dosarul ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a comunicat public, pe 7 iunie 2026, sancțiunile aplicate băncilor participante la procesul de fixing, potrivit Profit . Miza imediată este una de reglementare: decizia autorității de concurență deschide un front de litigii cu potențial de durată, în timp ce băncile susțin că mecanismul ROBOR funcționează într-un cadru strict reglementat și supravegheat de BNR. ING Bank România spune că „respinge categoric” concluziile și sancțiunile dispuse, pe care le consideră „profund neîntemeiate” și bazate pe „o înțelegere eronată” a pieței monetare interbancare. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat „cu respectarea reglementărilor legale” și a normelor aplicabile, într-un cadru „reglementat și supravegheat” de Banca Națională a României, iar mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank România va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață.” Reacție în lanț: mai multe bănci anunță contestarea sancțiunilor În același context, și alte instituții de credit vizate de decizia Consiliului Concurenței au transmis poziții publice dure și intenția de a ataca sancțiunile în instanță. Raiffeisen Bank afirmă că investigația „nu a relevat nicio dovadă” privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR și că va contesta decizia în instanță. CEC Bank își exprimă „dezacordul total” față de sancționarea celor 10 bănci participante la fixing, respinge acuzațiile de manipulare și susține că transparența este o cerință legală, nu o opțiune. Banca de stat arată că va contesta decizia la Curtea de Apel București și, dacă va fi necesar, până la „ultimul grad de jurisdicție disponibil”, inclusiv prin luarea în considerare a instanțelor europene. În articol este menționat că CEC Bank a fost amendată cu 332,98 milioane de lei. BCR precizează că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, dar respinge concluziile ca neîntemeiate „în fapt și în drept”. Banca indică faptul că autoritatea a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și, în urma investigației închise în 2013, ar fi constatat inexistența unei încălcări. În articol este menționat că amenda indicată pentru BCR este de 577,36 milioane lei, iar valoarea totală a amenzilor anunțate pentru cele 10 bănci este de 3,73 miliarde lei. Banca Transilvania arată că nu primise comunicarea oficială scrisă a deciziei la momentul publicării informației și anunță că va iniția demersuri de contestare după confirmarea oficială și motivarea acesteia. În articol este menționată o amendă de 875,74 milioane lei (în nume propriu) și una de 85,03 milioane lei aferentă OTP Bank România. UniCredit Bank, pentru care este menționată o amendă de 431,03 milioane de lei, califică decizia drept „injustă” și anunță contestarea în instanță. Ce urmează: litigiile depind de „decizia motivată” Un element comun în pozițiile băncilor este trimiterea la etapa procedurală următoare: comunicarea deciziei motivate a Consiliului Concurenței. Abia după această comunicare, instituțiile vizate spun că își vor formula în mod complet apărările și vor declanșa contestarea pe cale judiciară. În paralel, Profit notează că, după amenzile pe tema ROBOR, ar urma să înceapă procese ale clienților cu credite, într-un material separat: Profit . [...]
Avocatul Gheorghe Piperea spune că vor începe procese pentru recuperarea dobânzilor la credite după acuzațiile de manipulare a ROBOR investigate de Consiliul Concurenței , însă baza factuală invocată rămâne, deocamdată, greu de verificat public, deoarece raportul autorității nu este încă public, potrivit Economedia . Miza economică este potențial majoră: Piperea afirmă că „dobânda a fost umflată cu 20-25% în fiecare lună” și că ar fi vorba de o perioadă 2018–2026, în care clienții ar putea încerca să recupereze sumele plătite în plus, odată ce decizia Consiliului Concurenței va fi publicată și va putea fi folosită în instanță. Ce susține Piperea și ce ar însemna pentru clienți Într-o postare pe Facebook citată de publicație, europarlamentarul AUR spune că decizia Consiliului Concurenței, „odată publicată”, ar putea sta la baza unor procese „urgente” pentru recuperarea dobânzilor, chiar dacă băncile ar încerca să suspende efectele deciziei. „Decizia CC, odată publicată, va putea sta la baza proceselor judiciare de recuperare de către clienți a dobânzilor umflate plătite băncilor ca urmare a acestei practici cartelare. Este vorba de perioada 2018-2026.” Piperea mai estimează că băncile ar fi adăugat „2-3 puncte procentuale la ROBOR din 2018 în prezent”, ceea ce el traduce într-o „dobândă umflată” lunar cu 20–25% și într-o „pagubă” pentru clienți. Tot el vorbește despre „1,5-2 milioane de contracte” care ar trebui modificate pentru reducerea dobânzii cu 2–3 puncte procentuale. Punctul sensibil: raportul Consiliului Concurenței nu este public Economedia notează explicit că „nu este clar pe ce bază formulează” Piperea aceste acuzații și că raportul Consiliului Concurenței „nu este încă public”, astfel că argumentele din investigație nu sunt cunoscute în acest moment. În același timp, Piperea susține că legea permite băncilor să ceară suspendarea efectelor deciziei, dar afirmă că va încerca să se opună unei astfel de suspendări pentru ca decizia să fie „cât mai rapid aplicabilă” astfel încât oamenii „să își ia banii înapoi”. Context: precedent invocat și dimensiunea litigiilor Pentru a argumenta că astfel de procese pot dura, dar pot produce efecte, Piperea invocă un caz anterior în care spune că a obținut obligarea Raiffeisen la restituirea a 23 milioane de euro (aprox. 115 milioane lei) către clienți, într-un proces care ar fi durat șase ani. În actualul „mega-caz”, el afirmă că ar fi vorba de nouă bănci și de sume „de o sută de ori mai mari”, fără a oferi în articol o cuantificare verificabilă independent. Ce urmează, din perspectiva impactului pentru piață, depinde de publicarea deciziei Consiliului Concurenței și de eventualele demersuri ale băncilor de suspendare a efectelor acesteia, precum și de modul în care instanțele vor trata cererile de recuperare a dobânzilor și de modificare a contractelor. [...]
