Știri
Știri din categoria Bănci
Băncile implicate în investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă amenzi „substanțiale”, iar analiza autorității nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul instituțiilor de credit, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, citate de Profit.
Mesajul șefului autorității indică un risc de reglementare și costuri potențial semnificative pentru bănci, în condițiile în care eventualele sancțiuni ar ține cont de „domeniul și dimensiunea companiilor implicate”.
Bogdan Chirițoiu a precizat că investigația referitoare la ROBOR nu are ca țintă regulile după care funcționează piața sau mecanismul de reglementare, ci conduita băncilor.
În acest cadru, miza pentru sector este dublă: pe de o parte, nivelul posibil al amenzilor, iar pe de altă parte, implicațiile de conformare (respectarea regulilor) și de guvernanță internă, dacă autoritatea va constata încălcări.
Potrivit lui Chirițoiu, dacă se va ajunge la amenzi, acestea ar urma să fie „substanțiale”, tocmai pentru că sunt vizate companii mari dintr-un domeniu sensibil pentru economie și pentru costul creditării.
Articolul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul procedurii, băncile vizate sau un calendar al concluziilor investigației; în lipsa acestor informații, rămâne neclar când ar putea apărea o decizie și ce măsuri concrete ar putea urma.
Recomandate
Consiliul Concurenței spune că investigația pe ROBOR nu are încă o decizie finală , iar următoarea etapă – audierea băncilor – poate schimba concluziile și eventualele sancțiuni, potrivit Economica . Mesajul vine după critici publice legate de raportul investigației și pe fondul dezbaterii despre impactul unei astfel de decizii asupra finanțării în economie. Ce transmite Consiliul Concurenței și de ce contează procedural Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, afirmă că raportul investigației „a generat deja numeroase dezbateri și speculații”, însă autoritatea „nu are încă o astfel de decizie finală” și nu consideră „obișnuit, și nici util” să discute public o propunere de decizie înainte de finalizarea procedurii. „Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare.” Miza imediată pentru bănci este că dosarul intră într-o fază în care argumentele lor vor fi ascultate formal, iar Consiliul susține că va ține cont de acestea înainte de verdict. Pentru piață, mesajul este că rezultatul nu este „bătut în cuie”, chiar dacă investigația este descrisă ca importantă „din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni”. Ce investighează, concret, autoritatea Consiliul Concurenței precizează că investigația nu vizează cadrul de reglementare al ROBOR, ci „comportamentul băncilor”, pe suspiciunea că acestea „nu ar cota independent” în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilește indicele). În poziția instituției, independența cotațiilor este esențială pentru relevanța ROBOR și este cerută nu doar de regulile de concurență, ci și de normele bancare. Posibile sancțiuni și ce urmează după decizie Chirițoiu arată că legislația românească de concurență este armonizată cu cea europeană și amintește că investigații similare privind indicatori financiari au existat în mai multe state europene și în SUA, unele finalizate cu sancțiuni „semnificative”. În cazul României, dacă se vor impune amenzi, acestea ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Totodată, instituția indică traseul de contestare: părțile nemulțumite se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contextul presiunii publice Înaintea reacției Consiliului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că autoritatea „nu înțelege clar sensul ROBOR” și funcționarea sistemului bancar, iar Dan Șucu (Concordia) a avertizat asupra riscului de blocaje de finanțare dacă nu se iau „deciziile corecte”, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica a relatat separat despre aceste poziții în articolele: mesajul lui Mugur Isărescu despre ROBOR și IRCC și reacția lui Dan Șucu . [...]
Succesul Revolut în România indică o cerere neacoperită de băncile locale , potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, făcute la Conferința The Economist, eveniment la care Profit.ro este partener. Chirițoiu a legat creșterea Revolut de existența unei nevoi în piață pe care sistemul bancar autohton nu a reușit să o satisfacă, sugerând că adoptarea rapidă a serviciilor fintech (companii de tehnologie financiară) reflectă așteptări ale clienților privind produse și experiențe digitale. „Succesul Revolut în România arată că a fost cerere, pe care sistemul bancar autohton nu a acoperit-o”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței, la Conferința The Economist, cu Profit.ro partener. Mesajul vine în contextul în care competiția pe zona serviciilor financiare digitale s-a intensificat, iar soluțiile de tip aplicație mobilă au câștigat teren în rândul consumatorilor. Din perspectiva autorității de concurență, astfel de evoluții pot semnala atât schimbări de comportament, cât și spații rămase neacoperite de oferta tradițională. În materialul video publicat de Profit.ro, intervenția șefului Consiliului Concurenței este prezentată ca un exemplu de discuție despre dinamica pieței bancare și despre felul în care intrarea unor jucători noi poate pune presiune pe instituțiile consacrate să își adapteze produsele și canalele de distribuție. [...]
UniCredit va contesta raportul preliminar al Consiliului Concurenței după investigația privind o posibilă înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, potrivit Profit.ro . Banca a informat Bursa de Valori București (BVB), unde are obligațiuni listate, că a primit documentul și că va contesta concluziile, inclusiv în privința amenzilor propuse. Raportul preliminar a fost emis în urma investigației declanșate din oficiu de Consiliul Concurenței la 24 octombrie 2022, care vizează o presupusă practică concertată privind „fixarea” (procedura de stabilire) coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea indicelui. UniCredit susține că raportul este o etapă intermediară și nu reprezintă, în sine, o decizie cu efecte juridice. „Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței in legătura cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.” Conform Profit.ro , băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a formula apărări și opinii înainte ca instituția să își însușească sau nu raportul și să adopte o decizie formală. O eventuală decizie de amendare este așteptată în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței, mai notează publicația. În comunicarea transmisă BVB, UniCredit afirmă că respectă cerințele legale și de reglementare și că va continua să trimită argumente împotriva concluziilor raportului preliminar și a sancțiunii propuse, urmând să își susțină poziția în etapele viitoare ale procedurii. Anunțuri similare la bursă au făcut și alte bănci vizate, inclusiv BCR, Banca Transilvania și BRD. Investigația vizează 10 instituții care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România. [...]
Banca Centrală Europeană elimină treptat bancnota de 500 de euro din circulație , o decizie cu miză de combatere a economiei subterane, în condițiile în care cupiura a fost asociată frecvent cu spălarea de bani și finanțări ilicite, potrivit Libertatea . Bancnota de 500 de euro a fost supranumită de anchetatori „Bin Laden” pentru că permite transportul unor sume foarte mari în volume mici, ceea ce o face greu de urmărit în tranzacții și atractivă pentru rețele criminale. În material sunt menționate ca exemple utilizări legate de spălarea de bani, evaziune fiscală și finanțarea terorismului. Ce înseamnă „ieșirea din circulație” și cum se face retragerea Decizia BCE vizează eliminarea progresivă a bancnotelor de 500 de euro din circulație, după ce oprirea producției a început în 2019. Informația este relatată de publicațiile italiene La Nuova Sardegna și TGcom24, citate de Libertatea. Mecanismul descris este unul operațional: pe măsură ce bancnotele ajung în sistemul bancar, instituțiile de credit le trimit către băncile centrale naționale, pentru a fi scoase definitiv din uz și înlocuite cu cupiuri mai mici, precum 50, 100 sau 200 de euro. Impact pentru deținători: bancnota rămâne mijloc legal de plată Pentru persoanele care au deja bancnote de 500 de euro, mesajul este că nu își pierd valoarea: acestea își păstrează cursul legal pe termen nelimitat și pot fi folosite în continuare la plată sau depuse la bănci. În paralel, BCE pregătește „ seria a treia” de bancnote euro , cu teme precum „Cultura europeană” sau „Râuri și păsări”, iar în noul design nu mai este prevăzută cupiura de 500 de euro. Astfel, bancnota de 200 de euro ar urma să rămână cea mai mare valoare disponibilă. [...]
ING Bank România a crescut creditarea cu 12% în 2025, dar profitul brut a scăzut cu 10,2% , pe fondul unei combinații între costuri operaționale mai mari și normalizarea cheltuielilor cu provizioanele de risc, potrivit Ziarul Financiar . Banca a raportat venituri de peste 4 mld. lei (+5% an/an) și depozite de 72,4 mld. lei (+4% an/an). Cheltuielile operaționale au urcat cu 13,1%, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri și al investițiilor în proiecte de digitalizare și reziliență, arată datele transmise de instituție. În acest context, profitul brut a ajuns la 1,6 mld. lei. „Rezultatele din 2025 reflectă rezilienţa populaţiei şi a mediului de afaceri, dar şi angajamentul echipelor ING de a sprijini planurile de dezvoltare ale clienţilor noştri.” Ce a susținut creșterea și unde s-au dus banii Pe zona de sustenabilitate, banca spune că a finanțat proiecte verzi de peste 1,2 mld. euro (aprox. 6,1 mld. lei), iar 40,8% din creditele ipotecare acordate în 2025 au fost direcționate către locuințe eficiente energetic, încadrate în clasa A. Operațional, ING a continuat să împingă procesele către digital, inclusiv pe zona de companii și credite de consum: a introdus deschiderea 100% online a conturilor pentru companii cu acționari sau administratori multipli; a refăcut fluxul de acordare pentru creditul de nevoi personale ING Personal, pe baza comportamentului clienților; banca precizează că 71% dintre cei care solicită un astfel de credit aplică 100% online, din aplicația Home’Bank; a lansat noi pachete de cont curent, în contextul diversificării ofertelor și al adaptării la comportamentul digital al clienților. Plăți: transferuri instant în euro și extinderea RoPay Banca a introdus transferuri instant în euro, fără comision, disponibile 24/7 pentru plăți din zona euro și din alte țări SEPA participante la schema de plăți instant. Totodată, a extins utilizarea serviciului RoPay atât pentru persoane fizice, cât și pentru plăți la comercianți, inclusiv prin implementarea la nivelul unor mari retaileri. Serviciul RoPay Alias (transferuri instant și gratuite între persoane fizice folosind numărul de telefon) a ajuns la peste 8 milioane de utilizatori la nivel național, iar aproximativ 80% dintre clienții ING sunt înrolați, din totalul de 1,94 milioane de clienți ai băncii, conform datelor citate. [...]
Băncile din zona euro nu văd încă în profituri efectele tensiunilor geopolitice, dar riscul de deteriorare a creditelor rămâne pe termen lung , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile Claudiei Buch , președinta Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE) . Mesajul BCE este că bilanțurile instituțiilor de credit din zona euro „încă nu reflectă” nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice. Claudia Buch a avertizat însă că transmiterea acestor șocuri în sistemul bancar poate avea întârzieri semnificative. De ce contează: riscul se poate vedea târziu, în calitatea creditului Potrivit declarațiilor citate, ar putea trece „o perioadă de timp, posibil ani de zile” până când se va deteriora calitatea creditului. În practică, asta înseamnă că presiunea nu apare neapărat imediat în câștiguri, ci poate deveni vizibilă ulterior, prin creșterea creditelor neperformante și a costurilor cu provizioanele (sumele puse deoparte de bănci pentru pierderi așteptate). Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detalii suplimentare despre bănci, indicatori sau scenarii nu sunt prezentate în fragmentul public. [...]
