Știri
Știri din categoria Bănci
Băncile implicate în investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă amenzi „substanțiale”, iar analiza autorității nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul instituțiilor de credit, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, citate de Profit.
Mesajul șefului autorității indică un risc de reglementare și costuri potențial semnificative pentru bănci, în condițiile în care eventualele sancțiuni ar ține cont de „domeniul și dimensiunea companiilor implicate”.
Bogdan Chirițoiu a precizat că investigația referitoare la ROBOR nu are ca țintă regulile după care funcționează piața sau mecanismul de reglementare, ci conduita băncilor.
În acest cadru, miza pentru sector este dublă: pe de o parte, nivelul posibil al amenzilor, iar pe de altă parte, implicațiile de conformare (respectarea regulilor) și de guvernanță internă, dacă autoritatea va constata încălcări.
Potrivit lui Chirițoiu, dacă se va ajunge la amenzi, acestea ar urma să fie „substanțiale”, tocmai pentru că sunt vizate companii mari dintr-un domeniu sensibil pentru economie și pentru costul creditării.
Articolul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul procedurii, băncile vizate sau un calendar al concluziilor investigației; în lipsa acestor informații, rămâne neclar când ar putea apărea o decizie și ce măsuri concrete ar putea urma.
Recomandate
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 de milioane de euro pentru bănci într-un dosar privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR în 2022, iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualei conduceri, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de Profit.ro . Miza este una de reglementare, cu potențial impact financiar major pentru sector: instituția a redactat o propunere de sancțiuni, însă aceasta trebuie aprobată de Plenul Consiliului Concurenței. În cazul în care vor fi găsite vinovate, băncile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce „s-ar traduce în amenzi de sute de milioane de euro”, conform aceleiași surse. Ce investighează Consiliul Concurenței Investigația a fost declanșată după evoluția rapidă a ROBOR în 2022, când indicele ar fi urcat de la 6% la 8,2% în cinci luni. ROBOR este un indice al pieței interbancare folosit ca referință pentru calculul dobânzilor la creditele mai vechi. Au fost vizate toate cele zece bănci care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania BCR BRD – Societe Generale ING Bank Raiffeisen Bank CEC Bank UniCredit Bank OTP Bank România EximBank Intesa Sanpaolo România Context: nu e prima anchetă pe tema dobânzilor Digi24 amintește că a mai existat o investigație privind stabilirea dobânzilor, legată de momentul presupusului atac asupra leului din toamna lui 2008. Atunci, verdictul Consiliului Concurenței a fost că nu a existat o manipulare. Pentru piață, următoarele săptămâni sunt decisive: propunerea de sancțiuni există, dar fără votul Plenului nu produce efecte, iar calendarul indicat în material sugerează o fereastră scurtă pentru adoptarea deciziei finale. [...]
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 milioane euro pentru bănci în cazul ROBOR , potrivit HotNews , care citează informații obținute de Profit.ro. Miza este una de reglementare: instituția ar fi redactat o propunere de sancțiuni vizând bănci care, „în trecut”, în opinia Consiliului Concurenței, ar fi manipulat indicele ROBOR al pieței interbancare. Informația a fost publicată inițial de Profit.ro, în materialul disponibil aici . Deocamdată, din datele prezentate în articol reiese doar existența unei propuneri redactate la nivelul autorității și valoarea totală vizată (circa 800 milioane euro), fără detalii despre băncile vizate, cuantumul pe fiecare instituție sau calendarul unei eventuale decizii finale. [...]
CEC Bank testează un model de agenție cu autoservire și suport video, care poate reduce dependența de ghișeu în localități diferite , odată cu lansarea primelor cinci „Agenții Digitale”, potrivit Wall-Street . Conceptul combină echipamente de tip self-service (autoservire) pentru operațiuni curente cu posibilitatea de a discuta prin apel video cu un angajat, atunci când este nevoie de asistență pentru servicii mai complexe. Ce se schimbă operațional pentru clienți În noile agenții, clienții își pot face singuri o serie de operațiuni uzuale, fără interacțiune directă la ghișeu. Lista menționată include: retrageri și depuneri de numerar; schimburi valutare; plăți și transferuri; actualizarea datelor personale; alte operațiuni disponibile prin echipamentele de autoservire. Pentru situațiile care cer consultanță sau pași suplimentari, banca introduce „videobanking” (asistență la distanță prin apel video), prin care clienții pot primi sprijin de la experți ai băncii, inclusiv pentru deschiderea de conturi, accesarea de credite și semnarea electronică a documentelor. Unde au fost deschise primele cinci agenții digitale CEC Bank spune că a ales localități din zone geografice diferite, pentru a colecta feedback din comportamente variate ale clienților. Primele agenții digitale sunt în: Simeria (Hunedoara) Țibănești (Iași) Mioveni (Argeș) Jurilovca (Tulcea) Florești (Cluj) De ce contează: un pilot care poate fi extins Banca prezintă cele cinci agenții ca etapă pilot, urmând să analizeze rezultatele și feedbackul clienților înainte de o eventuală extindere în alte localități. În declarația citată, președintele CEC Bank, Bogdan Neacșu , descrie inițiativa ca parte a programului de transformare și digitalizare, cu obiectivul de a combina tehnologia cu suportul uman și de a face serviciile bancare „cât mai accesibile”, indiferent de comunitate. „Am construit un model care îmbină avantajele tehnologiei cu accesul la suport uman specializat, oferind atât autonomie și rapiditate în realizarea operațiunilor curente, cât și asistență la distanță pentru servicii mai complexe”, a declarat Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank. În lipsa unor date despre costuri, volum de tranzacții sau calendar de extindere, impactul exact rămâne de văzut, însă pilotul indică direcția: mutarea operațiunilor de rutină către autoservire și păstrarea interacțiunii umane pentru cazurile care cer consiliere sau procesare mai complexă. [...]
Raiffeisen Bank permite alimentarea contului în lei din alte bănci direct din Smart Mobile , o mișcare care poate reduce „fricțiunea” transferurilor între instituții și poate încuraja concentrarea încasărilor într-un singur cont, potrivit Raiffeisen Bank . Noua funcționalitate, numită „ Adaugă bani ” („Add Money”), le dă clienților posibilitatea să își alimenteze contul curent în lei deschis la Raiffeisen direct din conturi deținute la alte bănci, din aplicația Smart Mobile. Banca poziționează opțiunea ca un „hub” pentru gestionarea banilor din mai multe conturi, cu transferuri realizate „în câteva secunde”. Ce bănci sunt acoperite și cum funcționează În acest moment, „Adaugă bani” este disponibilă pentru transferuri din conturi deschise la: Banca Transilvania BCR UniCredit ING Revolut Fluxul descris de bancă este: clientul intră în Smart Mobile la „Adaugă bani”, selectează banca din care transferă și suma, apoi autorizează plata în aplicația sau platforma băncii respective. După confirmare, suma ajunge în contul Raiffeisen și apare în sold și în istoricul tranzacțiilor. De ce contează: competiția pe „contul principal” al clientului Raiffeisen leagă explicit funcționalitatea de beneficiile acordate atunci când clienții își concentrează veniturile în contul băncii: comisioane zero, dobânzi mai bune și oferte personalizate (fără a detalia condițiile sau pragurile). În esență, „Adaugă bani” simplifică mutarea lichidităților între bănci și susține competiția pentru a deveni contul principal folosit zi de zi. În comunicat, Mihail Ion , vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, afirmă: „Prin lansarea funcționalității «Adaugă bani», facem încă un pas concret în direcția simplificării experienței de banking. Clienții își pot aduce acum, ușor și rapid, banii din alte bănci într-un singur loc, unde beneficiază de control, vizibilitate și avantaje suplimentare. Este o soluție care ne susține strategia și promisiunea de a oferi clienților mai multă valoare din modul în care își gestionează finanțele”. Ca element de context, banca amintește și o funcționalitate lansată recent în Smart Mobile, „Administrează plățile recurente”, pentru vizualizarea și controlul abonamentelor și plăților automate dintr-un singur loc. Comunicatul nu precizează un calendar pentru extinderea „Adaugă bani” către alte bănci sau către alte tipuri de conturi/valute, dincolo de contul curent în lei. [...]
Banca Transilvania își consolidează poziția pe segmentul tinerilor, cu 1,1 milioane de clienți sub 30 de ani , iar banca spune că și-a majorat cota de piață pe această categorie cu 5 puncte procentuale în ultimii ani, potrivit unui studiu prezentat de Banca Transilvania . Datele vin dintr-o cercetare realizată de agenția Quantix pentru BT, pe tineri de 16–30 de ani din mediul urban. Studiul indică faptul că, pentru Generația Z , BT este „prima opțiune” la alegerea unei bănci, inclusiv pentru contul principal – contul folosit cel mai des pentru încasări, păstrarea banilor și plăți. Ce arată studiul despre preferințele Generației Z În sinteza rezultatelor prezentate de bancă, cercetarea Quantix plasează BT pe primul loc în mai mulți indicatori: Brand favorit la categoria bănci: „BT se menține lider în preferințele tinerilor, cu peste 30%.” Tracțiune emoțională și funcțională: „Banca Transilvania conduce în top-of-mind, atingând nivelul de 34%” și „se menține pe prima poziție și pe indicatorul de bancă principală (33%).” Încredere / conversie în bancă principală: BT ar avea o rată de conversie din „bancă utilizată” în „bancă principală” de 73% , indicator pe care banca îl interpretează ca „încredere reală” dincolo de notorietate. Asociere cu atributul „românesc”: banca este descrisă ca având „cea mai puternică asociere” cu acest atribut. Angajator preferat în banking: „16% dintre tineri aleg Banca Transilvania” ca angajator. La nivel de imagine, BT este descrisă în studiu ca fiind percepută drept „românească, profesionistă, cu reputație pozitivă, de încredere și prietenoasă”. Funcțional, tinerii ar asocia banca cu „expertiza” și „comunicarea clară și accesibilă”, dar și cu implicarea în sport, evenimente pentru tineri și programe de educație. De ce contează: educația financiară rămâne o vulnerabilitate în rândul tinerilor Dincolo de preferința de brand, studiul punctează o problemă relevantă pentru piața bancară: nivelul de încredere în propriile competențe de gestionare a banilor este redus în rândul unei părți importante a Generației Z. Conform datelor citate: 9% dintre respondenți susțin că tinerii se pricep la gestionarea banilor; 34% afirmă că se pricep „puțin sau foarte puțin” la gestionarea banilor. Între îngrijorările majore pentru următorii 3–5 ani sunt menționate creșterea prețurilor, creșterea nivelului de stres și lipsa pregătirii practice în școală, pe fondul percepției că sistemul educațional nu îi pregătește suficient pentru viața reală. Context operațional: miză pe banking digital și prezență în „locurile” Generației Z Banca își explică poziționarea în rândul tinerilor printr-un mix de soluții de banking digital, campanii comerciale și programe de educație financiară, plus prezență în campusuri și școli, la festivaluri și târguri de joburi, în proiecte de dezvoltare personală și inițiative sociale, precum și în social media. În același timp, BT afirmă că preferința măsurată în studiu „se confirmă și în viața reală” prin baza de 1,1 milioane de clienți cu vârste de până în 30 de ani și prin creșterea cotei de piață cu 5 puncte procentuale pe acest segment în ultimii ani. Studiul prezentat nu detaliază metodologia completă sau dimensiunea eșantionului în fragmentul publicat de bancă. [...]
Dimensiunea redusă a sectorului bancar din România limitează capacitatea economiei de a juca un rol regional și începe să capete relevanță geopolitică, în contextul reașezărilor din lanțurile de valoare, potrivit HotNews , care citează intervenția lui Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, la ZF Bankers Summit. România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar următoarea țară din clasament are un sector bancar de două ori mai mare, a spus Neagu. În același registru, Banca Transilvania „abia intră” în top 100 european, în timp ce PKO (Polonia) sau OTP (Ungaria) sunt de două ori mai mari. De ce contează: intermedierea financiară devine o temă de „relevanță regională” Indicatorul folosit cel mai des pentru a măsura intermedierea financiară este raportul dintre creditele acordate sectorului privat și PIB. Mesajul BNR, în lectura oficialului, este că într-un context de relocare a lanțurilor de valoare, o economie care vrea să fie „relevantă măcar regional” are nevoie de un sector financiar mai capabil să susțină finanțarea și extinderea companiilor. „Mesajul pe care îl avem în acest context de reașezare geopolitică și de relocare a lanțurilor de valoare, este că dacă vrei să fii relevant măcar regional, partea aceasta merită îmbunătățită.” Trei cauze structurale: finanțare din surse proprii, incluziune scăzută, programe cu garanții de stat Neagu a indicat trei explicații principale pentru dimensiunea redusă a sectorului: Modelul de finanțare al firmelor : companiile românești se bazează mai mult pe fonduri proprii și pe credit comercial, nu pe credite bancare, „invers față de media UE”. Creditul comercial „pare gratuit”, dar are o rată de neperformanță de trei ori mai mare decât creditele bancare, potrivit oficialului BNR. „Te poți finanța din el, dar nu te poți dezvolta din el.” Incluziune financiară redusă : România are o incluziune financiară de 71%, față de 94–95% media UE, cel mai mic nivel din blocul comunitar. O treime din populație nu interacționează cu sistemul bancar, conform aceleiași surse. Calitatea finanțărilor cu garanții de stat : rata creditelor neperformante generate de finanțările cu garanții de stat a ajuns „la aproape 10%”, mai mult decât dublu față de creditele fără garanții de stat. Concluzia lui Neagu este că, dacă statul vrea să sprijine investițiile, programele ar trebui să fie „mult mai țintite” și cu criterii mai riguroase. Ce soluții vede BNR: urmărirea firmelor în exterior și potențialul diasporei Printre direcțiile menționate se află programe guvernamentale mai bine țintite, dar și o strategie în care băncile să își urmeze clienții în afara țării, pe fondul creșterii numărului de firme românești care dezvoltă activități în exterior. Un alt „spațiu” de creștere este diaspora: România are „de departe” cel mai numeros grup de cetățeni rezidenți în alte state membre UE, potrivit lui Neagu, care indică posibilitatea ca băncile să urmeze business-ul firmelor și al populației aflate acolo. Marjele de dobândă: BNR respinge percepția că sunt „foarte mari” În intervenția sa, Neagu a contestat ideea că băncile din România operează cu marje de dobândă excesive. Pe baza statisticilor Băncii Centrale Europene și ale Comitetului European de Risc Sistemic, el a susținut că, pentru toate categoriile de credite (populație și companii), România se află „în jumătatea inferioară a clasamentului” la nivelul UE. [...]
