Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina pregătește proiectul „Freya”, un sistem anti-balistice mai ieftin, pe fondul limitărilor Patriot, în condițiile în care președintele Volodîmîr Zelenski susține că singurul avantaj militar rămas al Rusiei este capacitatea de a lovi cu rachete balistice ținte civile, potrivit Kyiv Post.
Zelenski a afirmat că Ucraina „a devenit mai puternică” atât pe câmpul de luptă, cât și în aer, iar succesele militare recente ar confirma această evoluție. În acest context, el a susținut că președintele rus Vladimir Putin „nu mai are un avantaj”, cu excepția atacurilor balistice asupra populației civile.
„Există rachete balistice, există lovituri cu adevărat tragice și îngrozitoare împotriva populației noastre civile, dar acesta este singurul avantaj care i-a mai rămas. Nu mai există altceva.”
Pe fondul presiunii exercitate de atacurile balistice, Zelenski a anunțat planuri pentru „Freya”, descris ca un sistem ucraineano-european de apărare aeriană anti-balistice, conceput să intercepteze rachete balistice într-un rol similar sistemului american Patriot.
Potrivit declarațiilor sale, obiectivul proiectului este să ofere o opțiune mai ieftină și mai ușor de extins decât sistemele existente. Prima reuniune internațională dedicată inițiativei ar urma să aibă loc în Franța, „în viitorul apropiat”.
Zelenski a spus că miza este mobilizarea rapidă a actorilor relevanți pentru implementare:
„Sarcina noastră a fost să reunim lideri, companii și consilieri pe securitate națională și să prezentăm acest proiect țărilor care pot ajuta Ucraina să îl implementeze foarte repede.”
În paralel, Zelenski a insistat că Patriot rămâne principala prioritate a Ucrainei în apărarea aeriană și a mulțumit SUA și partenerilor europeni pentru livrări. El și-a exprimat, totodată, speranța că Ucraina va primi sisteme SAMP/T NG (o generație nouă a sistemului european SAMP/T) din Franța, în baza acordurilor existente.
Argumentul operațional invocat pentru dezvoltarea unei alternative proprii este legat de constrângerile industriale: atât Patriot, cât și SAMP/T „au nevoie de timp”, producția este „foarte limitată”, iar listele de așteptare sunt „foarte lungi”, potrivit lui Zelenski.
Zelenski a mai spus că a discutat despre progresele Ucrainei cu președintele SUA, Donald Trump, și cu alți lideri, în marja recentului summit NATO, susținând că evaluarea comună ar fi că Ucraina s-a întărit militar.
Pentru aliați, mesajul implicit este că apărarea anti-balistice rămâne un punct critic, iar inițiativa „Freya” ar urmări să reducă dependența de capacități rare și greu de obținut pe termen scurt, într-un moment în care atacurile balistice sunt prezentate de Kiev drept principalul instrument de presiune rămas Moscovei.
Recomandate
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot PAC-3 ar putea începe în câteva săptămâni , un pas care ar reduce dependența Kievului de livrările rare din stocurile occidentale, într-un moment în care cererea globală depășește capacitatea de producție, potrivit Kyiv Post . Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru Agenția Poloneză de Presă (PAP) că Polonia va avea un rol-cheie în proiect și că transferul de tehnologie legat de Patriot către Ucraina „nu ar putea avea loc” fără participarea Varșoviei. El a spus că pregătirile pentru producția comună ar putea dura doar câteva săptămâni, Polonia fiind gata să înceapă imediat. De ce contează: deficitul de interceptoare și presiunea pe lanțul de aprovizionare Oficialul polonez a recunoscut că fabricarea rachetelor va fi dificilă, menționând că inclusiv Statele Unite se confruntă cu lipsuri de interceptoare Patriot pe fondul cererii în creștere. În acest context, inițierea producției în Ucraina ar putea deveni o soluție operațională pentru a crește disponibilitatea muniției critice pentru apărarea antiaeriană. Rolul Poloniei și cadrul de transfer tehnologic Kosiniak-Kamysz a afirmat că Polonia este una dintre cele patru țări NATO – alături de Germania, Suedia și Țările de Jos – care au primit statutul ce permite transferul de tehnologii pentru producția și mentenanța rachetelor Patriot. Acest statut ar face posibilă implicarea Poloniei în transferul de know-how necesar pentru demararea producției în Ucraina. Context: licență americană și nevoia urgentă a Kievului Informația vine după declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, unde a spus că Washingtonul intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru a fabrica sisteme Patriot. „O să le dăm dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să le facă.” Necesitatea este accentuată de atacuri recente asupra Kievului: potrivit materialului, într-un atac din 6 iulie, niciuna dintre cele 29 de rachete balistice rusești lansate nu a fost interceptată. În același timp, livrările către Ucraina au fost „rare”, iar unele transporturi ar fi inclus doar câte cinci rachete. Unde se produc acum PAC-3 și ce alternative explorează Ucraina Conform articolului, rachetele Patriot PAC-3 – varianta cea mai avansată și cea mai căutată – sunt produse în prezent doar în SUA și sub licență în Japonia. Germania produce variante mai vechi PAC-2, iar unele livrări către Ucraina sunt programate din 2027, în baza unui acord de 4 miliarde euro (aprox. 20,3 miliarde lei) semnat în aprilie. Pe fondul deficitului, Kievul a sugerat că explorează și alternative, inclusiv un proiect numit Freya , un sistem de apărare antiaeriană aflat în dezvoltare împreună cu Germania, Franța și Norvegia. [...]
Belarus își extinde infrastructura militară la granița cu Ucraina, fără semne de concentrare de trupe , ceea ce menține riscul operațional al unei presiuni suplimentare pe flancul nordic al Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina (DPSU). Pe televiziunea ucraineană, purtătorul de cuvânt al DPSU, Andrii Demcenko , a spus că noile amenajări observate pe teritoriul Belarusului sunt în principal poligoane de instruire și facilități logistice. El a precizat că, în acest moment, nu este detectată o concentrare vizibilă de trupe. Unde se văd lucrările și ce tip de capabilități sugerează Demcenko a indicat că infrastructura este mai pronunțată în zonele din apropierea regiunilor ucrainene Kyiv și Cernihiv, în timp ce în dreptul regiunilor Volîn și Rivne activitatea este „mai puțin vizibilă”. Potrivit declarațiilor sale, lucrările ar include: poligoane și zone de instruire; spații unde personalul sau echipamentele ar putea fi staționate pe viitor; rute logistice. De ce contează: presiune pe apărarea Ucrainei, chiar și fără „al doilea front” Îngrijorările privind posibilitatea deschiderii unui „al doilea front” dinspre Belarus au revenit în ultimele luni, în contextul în care Minsk a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus ca platformă de lansare pentru invazia din 2022. În analiza citată, se arată că o astfel de evoluție ar putea obliga Ucraina să își disperseze o parte din resursele defensive. În plan politic, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat în mai că Belarus se pregătește de război, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina are dovezi că Moscova a încercat să atragă Minsk în invazie. Semnale mixte de la Minsk și evaluarea Kievului Lukașenko și-a nuanțat recent mesajele, spunând pe 6 iulie, în fața absolvenților militari, că Belarus nu va intra în război, după ce Ucraina a intensificat loviturile în adâncimea teritoriului rus. Totuși, Demcenko a afirmat că serviciile de informații ucrainene consideră că presiunile Rusiei asupra Belarusului pentru a se alătura războiului continuă, iar Minsk ar încerca „în toate modurile” să nu cedeze. Separat, articolul notează că, în pofida dificultăților logistice generate de loviturile ucrainene cu rază medie și lungă, Vladimir Putin ar fi refuzat dezescaladarea și ar rămâne hotărât să captureze Donbasul, potrivit unor surse citate de Reuters . [...]
China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]
România și Ucraina au activat un canal direct între structurile de apărare după incidentul cu drona maritimă care a explodat în Portul Constanța , iar președintele Nicușor Dan spune că investigația va stabili „răspunsul tehnic” privind cum a ajuns dispozitivul acolo, potrivit news . Președintele a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că autoritățile române știu „cu certitudine” că drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța, invocând parteneriatul cu Ucraina care „elimină această posibilitate”. Concluziile privind circumstanțele exacte urmează să fie comunicate după finalizarea investigației. Ce se schimbă operațional: comunicare directă între apărări Nicușor Dan a spus că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană „la mai multe niveluri”, s-a convenit și este deja în aplicare un „canal direct” de comunicare între cele două părți, inclusiv la nivelul structurilor de apărare. „Un lucru care s-a convenit şi care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct şi în cadrul sistemului nostru de apărare şi în cadrul sistemului ucrainean de apărare.” Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministerul Apărării Naționale a prezentat o succesiune de momente care indică atât detectarea obiectului, cât și notificarea venită din Ucraina privind pierderea controlului asupra unor drone maritime: 5 iunie, ora 06:20 : Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române informează Comandamentul Componentei Navale (CCN) despre un obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. CCN informează Garda de Coastă și SRI și alertează Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor EOD (neutralizare muniții). ora 09:54 : autoritățile ucrainene informează partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime din Marea Neagră, care urmau să intre în secvența de autodetonare. ora 10:27 : se produce explozia dronei la Dana 78, după evacuarea personalului din zonă. În urma incidentului nu au fost înregistrate victime. Ce a transmis Ucraina României MApN a anunțat că Ucraina a răspuns întrebărilor României și a precizat că a pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de est a Mării Negre, fără a mai putea controla traiectoriile și fără a reuși reluarea comunicării. Potrivit aceleiași informări, Ucraina a comunicat intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar incidentul este apreciat ca izolat și produs „cel mai probabil” din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Investigația română urmează să stabilească detaliile tehnice ale ajungerii dronei în port. [...]
NATO își recalibrează apărarea convențională pe baza lecțiilor din Ucraina , iar noua direcție vine la pachet cu un angajament financiar major pentru sprijinul militar acordat Kievului, potrivit Mediafax . Declarația adoptată la summitul NATO de la Ankara prevede alocarea a 70 de miliarde de euro pentru echipamente, instruire și asistență destinată Ucrainei în 2026, cu angajamentul de a menține cel puțin același nivel și în 2027. Documentul citat indică și o schimbare de greutate în interiorul Alianței: aliații europeni și Canada asigură în prezent cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul-cheie în descurajarea nucleară, informații și capabilități militare avansate. Analiza îl citează pe Matthew Day, analist specializat în Europa Centrală și de Est, iar informația este atribuită TVPWorld. De ce contează: un model de achiziții și dezvoltare mai rapid Miza nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care experiența de pe front influențează planificarea militară a NATO. Ucraina este descrisă ca un „laborator” pentru tehnologii militare moderne, unde dronele, rachetele și alte sisteme sunt proiectate, testate în condiții reale și îmbunătățite într-un ritm mai rapid decât în programele tradiționale de achiziții din statele occidentale. Potrivit analistului citat, acest model reduce semnificativ timpul dintre dezvoltarea unui echipament și utilizarea sa efectivă pe câmpul de luptă, iar experiența acumulată este integrată în proiecte comune cu Alianța. Cooperare extinsă fără aderare, pe bază de proiecte și contracte Deși aderarea Ucrainei la NATO rămâne dificilă politic, cooperarea continuă să se adâncească. Intrarea în Alianță necesită acordul unanim al statelor membre, condiție care, potrivit materialului, nu este îndeplinită în prezent. În schimb, parteneriatul avansează prin: contracte de apărare; producție comună de echipamente; schimb de tehnologie; inițiative precum programul UNITE–Brave NATO și Centrul Comun NATO pentru Analiză, Instruire și Educație, menite să integreze experiența ucraineană în planificarea militară. „ NATO 3.0 ”: Europa și Canada, rol mai mare în capacitățile convenționale Noua orientare strategică este descrisă de unii oficiali ca începutul unei etape denumite neoficial „NATO 3.0”, care presupune o implicare mai mare a statelor europene și a Canadei în finanțarea și dezvoltarea capacităților convenționale de apărare, în paralel cu menținerea rolului SUA în zona strategică. În această logică, dezvoltarea accelerată a tehnologiilor militare în Ucraina și integrarea lor în proiecte comune ar putea consolida statutul Kievului ca partener strategic pentru securitatea europeană, chiar înaintea unei eventuale aderări formale. [...]
