Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia a lansat într-o singură săptămână peste 3.000 de drone și sute de bombe asupra Ucrainei, potrivit Mediafax, care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski. Intensitatea atacurilor indică o escaladare a presiunii militare asupra orașelor și infrastructurii civile.
Datele prezentate de liderul ucrainean arată amploarea ofensivelor:
Zelenski susține că Rusia nu doar menține ritmul războiului, ci îl intensifică, investind simultan în destabilizarea altor regiuni. El a subliniat că tipurile de arme utilizate în Ucraina se regăsesc și în conflicte din alte zone, inclusiv în Orientul Mijlociu, sugerând o interconectare a crizelor de securitate.
În acest context, președintele ucrainean a cerut consolidarea cooperării militare:
Mesajul său vizează în special partenerii occidentali, de la care Ucraina așteaptă sprijin suplimentar pentru a face față atacurilor tot mai frecvente.
Frecvența și volumul atacurilor indică o strategie de uzură, în care dronele și bombele ghidate sunt folosite pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a produce pagube constante. În paralel, Ucraina încearcă să transforme experiența de pe front într-un argument pentru cooperare militară extinsă la nivel internațional.
Interpretare:Declarațiile lui Zelenski sugerează că războiul intră într-o fază în care cantitatea de armament utilizată devine un factor decisiv. Accentul se mută de la lovituri punctuale la presiune continuă, iar capacitatea de apărare aeriană devine esențială. În acest context, sprijinul extern nu mai este doar util, ci necesar pentru menținerea echilibrului pe teren.
Recomandate
Rusia pare să-și extindă resursele de apărare aeriană până la a folosi și cele mai rare platforme din inventar , după ce ar fi ridicat de la sol inclusiv avioane MiG-35 pentru a intercepta drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, potrivit Focus . Informația sugerează o presiune operațională asupra apărării aeriene ruse, în condițiile în care MiG-35 există în doar câteva exemplare. Semnalul privind aceste misiuni vine, conform publicației, dintr-o combinație de surse: portalul ucrainean Defense Express și o comunitate specializată care a distribuit pe Telegram indicii despre un presupus zbor de interceptare. Totuși, amploarea reală a utilizării MiG-35 rămâne neclară. Ce se știe despre presupusele interceptări cu MiG-35 Focus relatează că Defense Express susține că Rusia ar fi început să folosească MiG-35 pentru a contracara atacurile cu drone ucrainene cu rază lungă. Indiciile ar fi fost distribuite de comunitatea „Soniashnyk” pe Telegram, unde ar fi apărut inclusiv o fotografie cu un pilot rus în cockpitul unei MiG-35, asociată unui zbor de interceptare. Publicația notează explicit limitele informației: nu este confirmat câte astfel de misiuni au avut loc și nici cât de frecvent sunt folosite aceste avioane în rol de apărare aeriană. De ce contează: MiG-35 este o resursă rară, nu un „cal de povară” al flotei Potrivit articolului, Rusia ar avea doar șase MiG-35 în dotare. Nu ar fi vorba despre o producție de serie, ci despre o mică serie de test, realizată între 2018 și 2023, formată din patru aparate cu un singur loc și două cu două locuri. În paralel, Focus menționează că forțele ruse ar avea 86 de avioane MiG-29 în diverse versiuni, însă nu este clar câte mai sunt operaționale. În acest context, recurgerea la MiG-35 pentru interceptări ar putea indica fie o nevoie de a acoperi rapid anumite zone/ferestre de timp, fie o presiune pe disponibilitatea altor platforme — fără ca articolul să ofere o confirmare fermă pentru una dintre explicații. Capabilități și necunoscute operaționale MiG-35 este prezentat de Rusia drept o versiune modernizată a MiG-29, cu o rază de acțiune mai mare (conform afirmațiilor ruse, cu 50%) și o sarcină maximă de luptă de 6.500 kg, distribuită pe nouă puncte de acroșaj. Lista de armament „posibil” menționată în articol include: rachete aer-aer R-73, R-27 și R-77; rachete aer-sol Ch-29, Ch-31 și Ch-38. În același timp, Focus subliniază că rămân deschise întrebările esențiale: cât de des decolează MiG-35, cu ce configurație de armament zboară și ce contribuție reală are în apărarea împotriva dronelor ucrainene. Context: un program fără succes comercial Articolul amintește că Rusia ar fi declarat încă din 2023 că a folosit MiG-35 în lupte împotriva Ucrainei, iar producătorul ar fi sperat atunci la comenzi noi din partea Ministerului rus al Apărării. Focus notează însă că MiG-35 „nu a fost un model de succes”, iar încercările de a obține comenzi suplimentare interne sau clienți externi nu ar fi dat rezultate. În lipsa unor date verificabile despre ritmul misiunilor și eficiența lor, utilizarea MiG-35 rămâne, deocamdată, un indiciu — dar unul relevant — că Rusia ar putea apela la mijloace tot mai puțin obișnuite pentru a răspunde atacurilor cu drone la distanță. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
Ucraina apropie NATO de integrarea operațională a sistemului Delta , după ce l-a testat în condiții apropiate de cele reale la exercițiul „ Repmus 2026 ” din Portugalia, cu accent pe interoperabilitate (capacitatea sistemelor diferite de a lucra împreună) și pe coordonarea platformelor maritime fără pilot, potrivit Focus . Testul a urmărit dacă Delta se poate conecta „fără cusur” cu tehnologiile aliaților. Ministerul ucrainean al Apărării susține că orice echipament a putut fi integrat în Delta, cu condiția să transmită date în standard NATO. În exercițiu, miza a fost în special coordonarea operațiunilor maritime care au combinat drone aeriene, sisteme de suprafață și subacvatice, precum și senzori radar. Ce înseamnă, practic, interoperabilitatea testată la „Repmus 2026” Condiția tehnică menționată este transmiterea telemetriei (date despre poziție, stare, parametri de funcționare) în standardul NATO Stanag 4817. În termeni operaționali, asta ar permite ca platforme și senzori din țări diferite să fie „văzuți” și gestionați într-un tablou comun de situație prin Delta, fără adaptări punctuale pentru fiecare tip de echipament. Ministerul ucrainean al Apărării mai afirmă că Delta a funcționat fără întrerupere chiar și în condiții de comunicații instabile. Totodată, modulul „Vezha”, folosit pentru transmiterea imaginilor live, a fost evaluat ca fiind „ușor și practic”. Dimensiunea exercițiului și actorii implicați „Repmus 2026” este prezentat ca unul dintre cele mai solicitante teste pentru sisteme maritime fără pilot. Potrivit NATO, exercițiul a avut loc între 31 august și 25 septembrie și a reunit: peste 3.700 de participanți; 300 de sisteme fără pilot; 60 de companii de cercetare și dezvoltare; reprezentanți ai marinelor din 36 de state. Exercițiul a fost organizat de marina portugheză împreună cu Universitatea din Porto, Centrul NATO pentru cercetare maritimă și Agenția Europeană de Apărare . Context: Delta este deja folosit pe scară largă în război În Ucraina, Delta este descris ca fiind în utilizare continuă. Conform datelor invocate de Ministerul ucrainean al Apărării, numai în iunie 2026 au fost înregistrate prin sistem peste 200.000 de atacuri cu drone asupra țintelor rusești, adică o medie de aproximativ 6.600 de misiuni pe zi. În plus, ar fi fost generate zilnic peste 75.000 de videoclipuri de pe câmpul de luptă, iar o aplicație integrată ar identifica automat ținte inamice în aceste materiale. Ce urmează pentru NATO Pentru NATO, exercițiul are relevanță și dincolo de flancul estic: alianța indică teste suplimentare pentru Atlanticul de Nord și Arctica, unde se va urmări cum pot furniza sisteme fără pilot, conectate în rețea, imagini operaționale pe arii extinse. În acest context, compatibilitatea demonstrată de Delta cu standardele NATO îl apropie de un potențial rol în arhitectura aliată de comandă și control pentru operațiuni cu platforme autonome. [...]
Rusia își întărește rezistența la bruiaj a dronelor și rachetelor cu componente occidentale , iar o listă a serviciului ucrainean de informații militare indică faptul că peste 75% dintre piesele străine identificate provin din SUA, potrivit Focus . Informația ridică o problemă de control al exporturilor și de ocolire a sancțiunilor, în condițiile în care aceste componente ajung în echipamente folosite pe câmpul de luptă. Datele sunt prezentate de Business Insider, care citează o listă publicată de Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) pe platforma „War and Sanctions”. Lista include 37 de componente străine despre care GUR spune că sunt integrate în sistemele „Kometa”, folosite de Rusia pentru protejarea navigației împotriva interferențelor electronice. Ce este „Kometa” și de ce contează Potrivit materialului, „Kometa” este un sistem de antene care recepționează semnale satelitare și ar trebui să împiedice ca sistemele adverse să întrerupă navigația prin bruiaj sau să introducă semnale false. Cea mai nouă versiune menționată are 16 antene și este descrisă ca fiind produsă deja în „cantități mari”. Ce arată lista GUR: pondere majoritară a componentelor din SUA Conform listei citate: 37 de componente străine ar fi folosite în sistemele Kometa; 28 dintre acestea ar proveni de la companii cu sediul în SUA, adică „puțin peste 75%” din totalul pieselor enumerate; sunt menționate zece mărci americane, inclusiv Texas Instruments (TI); trei componente ar proveni de la firme chineze; restul de șase ar fi de la producători din Japonia, Taiwan și Elveția. Reacția Texas Instruments și lipsa răspunsurilor din partea altor companii Un purtător de cuvânt al Texas Instruments a declarat pentru Business Insider că firma respinge „ferm” utilizarea cipurilor sale în echipamente militare rusești, iar livrările către Rusia sunt „ilegale și nepermise”. Compania susține că investește „timp și resurse considerabile” pentru a combate redirecționările neautorizate și pentru a-și ține produsele departe de „actori rău intenționați”. Pentru alte companii americane menționate, Business Insider notează că nu existau inițial răspunsuri. Unde ar fi folosite antenele Kometa și ce efect operațional au Focus arată că antenele Kometa se numără printre cele mai răspândite soluții prin care Rusia își protejează armele cu rază lungă împotriva bruiajului și ar fi utilizate inclusiv în: drone Shahed / Geran, rachete Iskander-M, bombe planate. În paralel, Ucraina încearcă să oprească atacurile aeriene rusești cu sisteme de bruiaj și mijloace de interceptare, însă sarcina devine mai dificilă pe măsură ce Rusia lansează tot mai multe drone cu propulsie cu reacție. Conform Business Insider, chiar și cele mai lente dintre aceste aparate ar ajunge la 298 km/h. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre traseele comerciale ale componentelor, rămâne neclar prin ce lanțuri de aprovizionare ajung piesele în Rusia, însă lista GUR și reacția TI indică o presiune în creștere pentru întărirea controalelor și a urmăririi reexporturilor către utilizări militare. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
