Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul dronelor în parteneriate industriale pe termen lung, iar noul acord cu Olanda mută o parte din efortul de producție și dezvoltare în formule comune, cu finanțare dedicată, potrivit Focus. Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și diversificarea tehnologiilor, în paralel cu presiunea publică venită dinspre Moscova asupra companiilor și instituțiilor europene implicate.
Pe 16 aprilie 2026, președintele Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat la Middelburg o declarație comună privind un acord Ucraina–Olanda în domeniul dronelor. Conform „Kyiv Post”, înțelegerea vizează nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare.
Un element central este finanțarea: Olanda ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc în ambele țări, potrivit aceleiași surse.
Acordul cu Olanda vine după o înțelegere anterioară cu Norvegia, care ar permite producerea de drone ucrainene pe teritoriul norvegian. În plus, „Kyiv Post” notează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet amplu de apărare”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană.
Strategia este mai largă decât Europa. „RBC Ukraine” amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit sursei, propunerea rămâne „pe masă”, însă nu există o decizie finală de la Washington.
Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice astfel de formule cu partenerii considerați de încredere, conform „RBC Ukraine”.
Pe fondul creșterii rolului Ucrainei în zona dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și instituții din Europa despre care susține că sprijină industria ucraineană de drone, relatează „Kyiv Post”. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a mers mai departe, afirmând că lista ar trebui înțeleasă „literal” ca un inventar de potențiale ținte.
„Kyiv Post” îl citează pe Steven Pifer, fost ambasador al SUA la Kiev, care interpretează aceste mesaje ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să susțină industria de apărare ucraineană. În același context, Pifer ridică întrebarea dacă Rusia ar urmări, în mod realist, deschiderea simultană a unui conflict cu state NATO, în condițiile în care armata rusă este deja angajată în războiul din Ucraina.
Recomandate
România a doborât a treia dronă rusească în spațiul aerian național, iar autoritățile pregătesc un protest diplomatic după un nou incident în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră, potrivit Biziday . Drona a fost interceptată duminică dimineață de aviația de vânătoare, iar neutralizarea a fost realizată de un pilot român aflat la manșa unei aeronave F-16 , „în condiții de siguranță”. Președintele Nicușor Dan a indicat că doborârea a avut loc la ora 10:13, în zona Sulina–Chilia, în spațiul aerian al României, la aproximativ 12 km nord-est de Sulina. Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că drona a fost detectată de radarele MApN înainte de a pătrunde în România. Conform acestuia, aparatul a intrat în țară la 10:08, deasupra apelor teritoriale, la verticala unui punct aflat la 25 km sud-est de Sulina, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizat deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. La ora 10:16, ISU Tulcea a emis o avertizare Ro-Alert pentru localnicii din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. De ce contează: escaladarea răspunsului și componenta diplomatică Nicușor Dan a anunțat că România va iniția un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi „fundamentat” pe cercetările aflate în desfășurare. Președintele a legat demersul de investigațiile Parchetului General, care au stabilit că drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în derulare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Reacția Guvernului și contextul ultimelor trei incidente Premierul Ilie Bolojan a calificat doborârea celor trei drone drept un semnal de „fermitate și curaj” în apărarea teritoriului național și a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, pe care a numit-o „inacceptabilă”. În ultimele zile, România a doborât trei drone: vineri, la ora 11:02, la Padina (județul Buzău); sâmbătă dimineață, la ora 8:30, la 10 km vest de Sfântu Gheorghe (Delta Dunării); duminică, în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră. Autoritățile indică faptul că protestul diplomatic va depinde de concluziile anchetelor în curs privind incidentele de sâmbătă și duminică. [...]
Neutralizarea în 5 minute a unei drone intrate în spațiul aerian românesc arată o creștere a presiunii operaționale asupra apărării aeriene , după trei zile consecutive de intervenții, potrivit Adevărul , care citează cronologia publicată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) și imaginile făcute publice de Forțele Aeriene Române. MApN precizează că misiunea de duminică, 26 iulie, a vizat „neutralizarea celei de-a treia drone rusești” care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României în 48 de ore. Forțele Aeriene au transmis, în mesajul publicat odată cu imaginile: „Reperat, identificat, angajat și neutralizat! Militarii Armatei României sunt la datorie, în fiecare zi, pentru siguranța noastră”. Cronologia intervenției: de la detectare la doborâre Conform cronologiei MApN, ținta a fost detectată în contextul atacurilor Federației Ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. 09:29 – Sistemul de supraveghere radar al MApN detectează o țintă aeriană la aproximativ 25 km sud-est de Sulina . 09:32 – Două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană , decolează de urgență pentru monitorizare. Centrul Național Militar de Comandă notifică IGSU, fiind emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județul Tulcea. 10:08 – Drona pătrunde în spațiul aerian național. 10:13 – Una dintre aeronavele F-16 angajează ținta cu o rachetă și o doboară deasupra Mării Negre, în apele teritoriale românești, la 12 km nord-est de Sulina . Căutări pe mare și anchete penale pentru toate cele trei incidente MApN mai arată că două ambarcațiuni ale Gărzii de Coastă caută fragmentele dronei și ale rachetei interceptoare în zona doborârii. În paralel, continuă și căutările pentru incidentul din 25 iulie , când un alt F-16 a doborât o dronă la aproximativ 10 km vest-nord-vest de localitatea Sfântu Gheorghe (județul Tulcea), într-o zonă nelocuită și greu accesibilă. Până la momentul relatării, echipele de la sol și cele aeriene nu găsiseră fragmente, iar căutările urmau să continue luni, 27 iulie . Investigațiile judiciare privind cele trei incidente sunt gestionate de unități ale Parchetului. Pentru drona doborâtă pe 24 iulie , Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a stabilit că aparatul era de tip Shahed , iar anchetele pentru incidentele din 25 și 26 iulie sunt desfășurate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Context suplimentar despre incidentele anterioare este disponibil în materialele Adevărul despre neutralizarea celei de-a treia drone rusești și despre drona doborâtă pe 24 iulie . [...]
Serviciile britanice de informații anticipează o posibilă testare a coeziunii NATO în lunile următoare , pe fondul evaluării de către Moscova a reacției Alianței și a noului guvern de la Londra, potrivit Adevărul . Miza, din perspectiva securității europene, este riscul unei provocări calibrate care să forțeze un răspuns rapid și unitar al statelor membre. Evaluarea citată indică faptul că Vladimir Putin ar putea încerca să profite de vulnerabilități politice asociate schimbării conducerii în Regatul Unit și de contextul internațional, inclusiv de percepția că președintele american Donald Trump este concentrat pe tensiunile cu Iranul. În același timp, sursele invocă semnale privind tensiuni în conducerea Ucrainei și faptul că evoluția războiului ar putea influența calculele Kremlinului, în condițiile în care, fără o schimbare de ritm pe front, poziția Rusiei „riscă să se deterioreze”. Indicii operaționale urmărite de autoritățile britanice În plan practic, autoritățile britanice monitorizează activitatea flotei comerciale ruse care transportă petrol în pofida sancțiunilor occidentale. Publicația menționează că, după interceptarea unui petrolier de către comando-uri ale Royal Marines în Canalul Mânecii luna trecută, unele nave și-ar fi modificat traseul, ocolind spre Atlantic pe la nordul Insulelor Shetland. Totodată, este relatat un incident în care o fregată rusă ar fi desfășurat exerciții de artilerie cu muniție reală în apropierea coastelor sud-vestice ale Marii Britanii, episod care a atras atenția autorităților britanice. Contextul mai larg: riscuri dinspre Iran și măsuri de protecție Avertismentele privind Rusia sunt plasate într-un tablou de securitate mai amplu, care include și amenințări formulate de Iran la adresa bazelor militare britanice folosite de forțele americane. Potrivit The Mail on Sunday (citat de Adevărul), serviciile secrete britanice au intensificat măsurile de protecție a bazei aeriene RAF Fairford , utilizată de aviația SUA. În același context, sunt menționate preocupări legate de vulnerabilitatea Regatului Unit la eventuale atacuri cu rachete balistice. Analistul militar Tim Ripley, citat de publicație, afirmă că anumite tipuri de rachete iraniene ar avea raza necesară pentru a lovi ținte pe teritoriul britanic. Poziția Londrei: descurajare și angajament față de aliați Ministerul britanic al Apărării a transmis că forțele armate sunt pregătite permanent să răspundă amenințărilor aeriene și cu rachete. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că Guvernul își menține angajamentul față de apărarea aliaților și descurajarea oricărei agresiuni: „Rusia nu ar trebui să aibă niciun dubiu în privința hotărârii acestui guvern și a prim-ministrului de a se opune agresiunii ruse, atât în Ucraina, cât și împotriva Regatului Unit sau a aliaților noștri. Investițiile recente în programul avioanelor de luptă și în alte tehnologii de apărare demonstrează angajamentul nostru pentru consolidarea capacității de descurajare”, a declarat acesta. [...]
Ministerul Apărării indică o creștere a intervențiilor de poliție aeriană în 2026 , pe fondul incidentelor repetate cu drone rusești în apropierea graniței, potrivit G4Media . Bilanțul publicat de MApN cuantifică atât pătrunderile neautorizate în spațiul aerian, cât și ridicările de aeronave și cazurile în care dronele au fost doborâte. Ce arată bilanțul pentru 2026: mai multe alerte și intervenții În acest an, MApN raportează: peste 40 de situații de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România; 34 de cazuri în care au fost ridicate aeronave din Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită; 18 situații de pătrunderi neautorizate de drone în spațiul național (ultima pe 26 iulie 2026); 3 situații în care dronele intrate neautorizat au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române (ultima pe 26 iulie 2026); 16 situații în care au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României. Unghiul operațional este relevant pentru că indică presiune constantă pe capacitatea de reacție și pe resursele de supraveghere și interceptare, într-un context în care incidentele nu mai sunt izolate. Contextul mai larg: de la începutul războiului Pe întreaga perioadă de la începutul războiului ruso-ucrainean, bilanțul MApN menționează: peste 100 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România; 33 de cazuri de pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național (ultima pe 26 iulie 2026); circa 50 de situații în care au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României. Datele sugerează că, pe lângă riscul de securitate, România gestionează un regim de alertă repetitiv la frontieră, cu efect direct asupra ritmului operațional al Forțelor Aeriene și al mecanismelor de poliție aeriană. [...]
Doborârea celei de-a treia drone rusești în trei zile a activat lanțul de comandă NATO în misiunea de Poliție Aeriană , iar Alianța confirmă că intervenția României a fost executată cu un F-16 care „opera sub comanda NATO”, potrivit Adevărul . Mesajul vine pe fondul repetării incidentelor la granița estică și pune accent pe capacitatea de reacție permanentă a Alianței la amenințări aeriene. NATO a transmis duminică, 26 iulie, că verificările privind incidentul continuă și că structurile aliate sunt în contact cu autoritățile române. Confirmarea că aeronava românească se afla în lanțul de comandă NATO, în cadrul misiunii de Poliție Aeriană, este elementul operațional central al reacției Alianței. „Putem confirma că un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă în spațiul aerian al României. Aeronava opera sub comanda NATO.” „NATO este pregătită și capabilă să reacționeze, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, la orice potențială amenințare aeriană, pentru a apăra teritoriul Alianței și a proteja cetățenii noștri.” Ce s-a întâmplat și unde Potrivit Ministerului Apărării Naționale , drona a fost doborâtă duminică la ora 10:13, după ce a intrat neautorizat în spațiul aerian românesc. Intervenția a avut loc în zona Sulina–Chilia , la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în apropierea apelor teritoriale ale României. Incidentul de duminică dimineață a fost al treilea în mai puțin de 48 de ore, în contextul unei serii de pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc. Dimensiunea fenomenului, în datele MApN Datele citate de publicație din informările Ministerului Apărării Naționale indică o creștere a frecvenței incidentelor: de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: 33 pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian al României; aproximativ 50 de situații în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național; în 2026 : 18 încălcări ale spațiului aerian cu drone; în 2026 : trei drone au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române. În acest cadru, mesajul NATO fixează miza operațională: incidentul nu este tratat ca un episod izolat, iar reacția este integrată în mecanismele de apărare aeriană ale Alianței, cu investigații încă în desfășurare și coordonare directă cu autoritățile române. [...]
A treia dronă în trei zile a fost neutralizată în cinci minute , după ce a intrat neautorizat în spațiul aerian al României, într-un episod care pune presiune pe capacitatea de reacție și pe procedurile de apărare aeriană în zona Mării Negre, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că drona a fost detectată de radarele MApN încă din afara spațiului aerian românesc, a intrat în țară la ora 10:08 și a fost doborâtă cinci minute mai târziu, la 10:13, deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. Interceptarea a fost realizată de o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, în zona Sulina–Chilia. Dincolo de incidentul punctual, autoritățile indică o frecvență în creștere a acestor pătrunderi: președintele Nicușor Dan a transmis că este a treia dronă doborâtă în trei zile. În același mesaj, șeful statului a precizat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General , drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei, iar investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. Alertare civilă și reacție politică: miza trece de la incident la procedură În paralel cu intervenția militară, locuitorii din județul Tulcea au primit duminică dimineață un mesaj RO-ALERT de „Alertă extremă” privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, cu recomandări de adăpostire și evitare a geamurilor și pereților exteriori. La nivel politic, Nicușor Dan a anunțat că protestul diplomatic al României față de Federația Rusă „va fi fundamentat pe aceste cercetări” și a calificat încălcările drept inacceptabile, subliniind că spațiul aerian al României este și spațiu aerian NATO și al Uniunii Europene. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Ce mai spune MApN: bilanț și mesaj operațional În mesajul său, ministrul Apărării a susținut că „eforturile din ultimele luni din cadrul MApN dau rezultate” și a punctat că patru din cele cinci drone doborâte până în prezent pe teritoriul țărilor UE din NATO ar fi fost neutralizate de piloți militari români. Premierul Ilie Bolojan a reacționat, la rândul său, afirmând că acțiunile Forțelor Aeriene Române, împreună cu aliații NATO, reprezintă „răspunsul necesar” la încălcări ilegale ale spațiului aerian sau maritim și a condamnat ferm încălcarea spațiului aerian românesc de către Federația Rusă. În acest moment, o parte din datele-cheie rămân în verificare oficială: pentru incidentele de sâmbătă și duminică, investigațiile sunt încă în desfășurare, iar demersurile diplomatice anunțate urmează să se bazeze pe concluziile acestor cercetări. [...]
