Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul dronelor în parteneriate industriale pe termen lung, iar noul acord cu Olanda mută o parte din efortul de producție și dezvoltare în formule comune, cu finanțare dedicată, potrivit Focus. Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și diversificarea tehnologiilor, în paralel cu presiunea publică venită dinspre Moscova asupra companiilor și instituțiilor europene implicate.
Pe 16 aprilie 2026, președintele Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat la Middelburg o declarație comună privind un acord Ucraina–Olanda în domeniul dronelor. Conform „Kyiv Post”, înțelegerea vizează nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare.
Un element central este finanțarea: Olanda ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc în ambele țări, potrivit aceleiași surse.
Acordul cu Olanda vine după o înțelegere anterioară cu Norvegia, care ar permite producerea de drone ucrainene pe teritoriul norvegian. În plus, „Kyiv Post” notează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet amplu de apărare”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană.
Strategia este mai largă decât Europa. „RBC Ukraine” amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit sursei, propunerea rămâne „pe masă”, însă nu există o decizie finală de la Washington.
Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice astfel de formule cu partenerii considerați de încredere, conform „RBC Ukraine”.
Pe fondul creșterii rolului Ucrainei în zona dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și instituții din Europa despre care susține că sprijină industria ucraineană de drone, relatează „Kyiv Post”. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a mers mai departe, afirmând că lista ar trebui înțeleasă „literal” ca un inventar de potențiale ținte.
„Kyiv Post” îl citează pe Steven Pifer, fost ambasador al SUA la Kiev, care interpretează aceste mesaje ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să susțină industria de apărare ucraineană. În același context, Pifer ridică întrebarea dacă Rusia ar urmări, în mod realist, deschiderea simultană a unui conflict cu state NATO, în condițiile în care armata rusă este deja angajată în războiul din Ucraina.
Recomandate

Industria de apărare a Ucrainei a ajuns la o capacitate estimată de 50 de miliarde de dolari în 2026 , după ce a accelerat radical omologarea și producția de armament prin reducerea birocrației și mutarea inovației către sectorul privat și unitățile din teren, potrivit Adevărul . Ritmul și volumul descrise în material ridică o miză economică și operațională pentru Europa: Ucraina nu mai este doar beneficiar de ajutor militar, ci un producător major de tehnică de luptă, cu un model de achiziții greu de replicat în statele occidentale. În luna mai, Ministerul Apărării de la Kiev a omologat 175 de noi sisteme de arme pentru utilizare operațională, aproape 93% fiind proiectate și construite în Ucraina. Prin comparație, Germania ar fi certificat sub 20 de sisteme noi pe tot parcursul anului 2024, iar SUA introduc anual între două și cinci platforme „cu adevărat noi”, în condițiile unor cicluri de achiziții care durează în medie un deceniu. Cum a crescut producția: mai puțină birocrație, mai multă testare în teren Explicația ține de două etape, conform analizei citate: baza a fost pusă după 2014 (Crimeea și Donbas), iar invazia la scară largă din 2022 a schimbat decisiv viteza de execuție. Ucraina ar fi eliminat proceduri care, în Occident, întind achizițiile pe ani, adoptând un principiu de tip „eșuează rapid”: dacă un sistem funcționează pe front, este introdus repede; dacă nu, este abandonat. Keir Giles (Chatham House) descrie rezultatul ca un „ecosistem de achiziții pentru apărare” greu de comparat cu restul Europei. Robert Tollast ( RUSI ) indică rolul inițiativelor precum platforma Brave1, unde unitățile ar cumpăra direct ceea ce știu că funcționează în teren. Ce tipuri de arme sunt omologate: drone, roboți tereștri și rachete Cele 175 de sisteme noi acoperă, potrivit materialului, o plajă largă – de la drone de interceptare și roboți tereștri, până la rachete balistice și vehicule blindate. Dintre dronele menționate, publicația evidențiază Lupynis-10-TFL-1, dezvoltată de start-up-ul The Fourth Law (fondat în 2023), cu un mecanism de „prim nivel de autonomie”: operatorul controlează zborul, dar în ultimii 500 de metri inteligența artificială preia complet, pentru a contracara bruiajul. Efectul indicat este o creștere a ratei de succes de două până la cinci ori, cu un plus de cost de 10–20%. Materialul mai menționează: drona Sichen, pentru lovituri în adâncime până la 1.400 km, cu încărcătură de 40 kg; roboți tereștri (inclusiv Ratel X), folosiți pentru recunoaștere, minare și evacuarea răniților, într-un context în care apar „zone ale morții” pe front, descrise ca sectoare de până la 20 km adâncime sub foc constant. Pe componenta de lovire la distanță, Ucraina ar fi dezvoltat în secret un program de rachete: FP-7 (200 km) este prezentată ca fiind deja activă, FP-9 (estimare: 850 km, ogivă de 800 kg) ar urma să finalizeze testele, iar racheta de croazieră FP-5 „Flamingo” (3.000 km, încărcătură de 1.150 kg) ar fi lovit ținte la peste 1.500 km în interiorul Rusiei. În material se arată că această direcție a fost accelerată de restricțiile inițiale privind folosirea armelor occidentale pentru lovirea teritoriului rus. Miza pentru Europa: un producător mare, cu un model greu de importat Capacitatea internă de producție de apărare a Ucrainei este estimată în material la 20 de miliarde de dolari în 2024, 35 de miliarde de dolari în 2025 și 50 de miliarde de dolari în 2026, ceea ce ar transforma-o într-unul dintre cei mai mari producători de tehnică militară din Europa. În oglindă, Rusia este descrisă ca mizând pe un model centralizat, controlat de stat, cu producție de volum în facilități mari (exemplul dat: Alabuga), dar cu rigiditate mai mare la inovare. Concluzia analizei citate este că Europa riscă să rămână blocată în proceduri lente de achiziții, în timp ce Ucraina a construit, sub presiunea războiului, un sistem care livrează rapid și adaptează tehnologia direct din teren. [...]

Ucraina testează un interceptor antiaerian de circa 700.000 de dolari, mizând pe producție rapidă pentru a acoperi deficitul de rachete Patriot , potrivit Mediafax . Proiectul vizează reducerea costurilor și creșterea volumelor într-un context în care livrările occidentale sunt limitate, iar ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune constantă pe stocurile de interceptoare. Fire Point , un producător ucrainean de armament, spune că a realizat săptămâna trecută primul test de zbor al interceptorului FP-7.x, descris drept „destul de reușit” de cofondatorul Denys Shtilierman într-un interviu pentru Financial Times . Ținta declarată: contracararea rachetelor balistice și a dronelor rusești la o fracțiune din costul sistemelor occidentale existente. Diferența de cost și miza industrială Shtilierman afirmă că un interceptor FP-7.x ar costa 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), comparativ cu 3,8 milioane de dolari (aprox. 17,5 milioane lei) pentru o rachetă Patriot PAC-3, conform estimărilor bugetare pentru 2026 publicate de Armata SUA. Pe partea de capacitate de producție, Fire Point susține că ar putea ajunge la trei unități pe zi începând din august, urmând ca acestea să fie depozitate până la integrarea unui senzor de căutare în infraroșu (pentru ghidaj). Producția în masă ar putea începe tot în august, condiționată de livrarea acestui senzor, pe care compania speră să îl aprovizioneze de la Diehl Defence din Germania. Rachetele finalizate ar urma să fie gata până în 2027. Freyja, sistemul mai larg și dependența de parteneri europeni Interceptorul FP-7.x ar urma să fie parte dintr-un sistem de apărare aeriană mai amplu, numit Freyja, care include radare și un sistem de comandă și control furnizate de parteneri europeni. Fire Point nu a confirmat numele companiilor, însă oficiali europeni și ucraineni citați în material indică discuții cu: Hensoldt și Thales pentru radar; Leonardo (Italia) pentru radarul de urmărire și achiziție a țintelor; Kongsberg (Norvegia) pentru tehnologia de comandă și control. În acest context, Shtilierman leagă calendarul de „viteza partenerilor occidentali” și de momentul în care aceștia „încep să acționeze”. De ce caută Kievul alternative la Patriot Materialul notează că Lockheed Martin produce „sute” de interceptoare pe an pentru Patriot, dar o mare parte din producție ar fi folosită pentru înlocuirea stocurilor utilizate în războiul cu Iranul. Pe fondul atacurilor aeriene rusești și al ritmului lent de înlocuire a rachetelor PAC-2 și PAC-3, experți ucraineni citați spun că a fost afectată încrederea în disponibilitatea sistemului. Fostul ministru de externe Dmytro Kuleba este citat cu o evaluare tranșantă: „Putem conta pe Patriot? Nu cred că mai putem.” Și președintele Volodimir Zelenski a invocat „mai puține livrări” de rachete Patriot „din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, afirmând că Ucraina a înlocuit cât a putut cu producție internă, dar „tot nu poate înlocui PAC-3”. Limitări tehnice și rolul probabil: „supliment”, nu înlocuitor Fire Point spune că FP-7.x a fost proiectată să atingă o altitudine de 25 km, similară modelului Patriot, și să fie suficient de rapidă pentru interceptarea rachetelor balistice. Totuși, există diferențe de ghidaj: FP-7.x ar folosi radar pentru ghidare și un senzor de căutare a căldurii pentru „ultima milă”, iar această metodă este descrisă ca fiind, în general, mai puțin eficientă decât direcționarea radar, din cauza posibilităților de inducere în eroare și a contramăsurilor. Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, apreciază că FP-7.x ar putea completa arsenalul Ucrainei, dar este puțin probabil ca Freyja să fie un substitut complet pentru sisteme avansate precum Patriot: „Patriot este o capacitate foarte rafinată, așa că poate că «suplimente» ar putea fi o formulare mai bună decât «substitut».” În esență, proiectul ucrainean pariază pe un raport cost–volum mai bun și pe accelerarea producției în condiții de „economie de război”, însă calendarul și performanța finală rămân dependente de testare, integrarea senzorilor și cooperarea industrială europeană. [...]

Ucraina vrea să-și refacă până în 2030 trupele de rachete și artilerie, cu accent pe producție internă și lovituri la distanță de până la 2.000 km , potrivit Focus . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe de armament și muniție, pe fondul problemelor persistente de aprovizionare și logistică. Planul, relatat de portalul polonez WP Tech, prevede o reorganizare „fundamentală” a trupelor de rachete și artilerie până în 2030, cu sisteme produse în Ucraina ca nucleu al unităților. Marți, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , a aprobat un nou concept de dezvoltare pentru aceste trupe. Ieșirea din era sovietică și standardizarea muniției O direcție centrală este renunțarea treptată la echipamentele vechi din perioada sovietică, în special acolo unde modernizarea sau mentenanța nu mai sunt eficiente. Conform Defence Blog, între sistemele vizate se numără piese de artilerie precum 2S3 Akatsiya și D-30, care folosesc muniție de 152 mm, respectiv 122 mm. Ce rămâne în funcțiune pe durata tranziției Pentru a menține capacitatea de luptă în timpul restructurării, Ucraina ar urma să păstreze parțial în serviciu unele sisteme moderne de proveniență externă. În prezent, armata utilizează, între altele, HIMARS , Panzerhaubitze 2000, Caesar și Krab, însă nu este clar care dintre acestea vor rămâne pe termen lung. De ce contează: autonomie industrială și lovituri la distanță mare Conceptul identifică mai multe vulnerabilități care au limitat eficiența artileriei ucrainene până acum, inclusiv: dependența ridicată de ajutor militar din alte state; utilizarea simultană a unor sisteme foarte diferite, din mai multe țări; raza limitată de acțiune a unor platforme; lacune în cercetarea/recunoașterea pentru artilerie. În acest context, planul ar include, potrivit Defence Blog, dezvoltarea unei producții de serie pentru rachete balistice și rachete de croazieră ucrainene, care, împreună cu dronele, ar urma să susțină o nouă structură de lovituri la distanță mare. Ținta menționată în concept este atingerea unor obiective aflate la până la 2.000 km distanță. [...]

Ucraina mizează pe un interceptor mai ieftin decât Patriot, cu producție posibilă din august , într-un efort de a-și reduce dependența de livrările occidentale și de ritmul limitat al industriei americane, potrivit HotNews , care citează informații publicate de Financial Times . Noul interceptor sol-aer, FP-7.x, a fost testat în zbor săptămâna trecută de producătorul ucrainean Fire Point , iar cofondatorul companiei, Denis Știlierman, a descris testul drept „destul de reușit”. Proiectul este prezentat ca o alternativă locală, mai ieftină, pentru a contracara rachete balistice și drone, într-un context în care Ucraina nu dispune de suficiente sisteme și interceptoare Patriot, iar SUA nu pot suplimenta rapid aceste livrări. Calendar: producție în serie din august, livrări până în 2027 Fire Point spune că producția în serie ar putea începe în august, condiționată de livrarea unui sistem de ghidare cu infraroșu, pe care compania speră să îl achiziționeze de la Diehl Defence (Germania). Știlierman a mai afirmat că rachetele „finite” ar putea fi gata până în 2027. Costul pe interceptor și implicația pentru bugetul apărării Un element central al proiectului este prețul: Știlierman susține că un interceptor FP-7.x ar costa 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), față de 3,8 milioane de dolari (aprox. 17,5 milioane lei) pentru o rachetă Patriot PAC-3. Dacă aceste valori se confirmă în producție, diferența de cost ar putea permite achiziții în volume mai mari, într-un război de uzură în care consumul de interceptori este ridicat. Sistemul „Freyja” depinde de parteneri europeni Interceptorul FP-7.x este doar o parte dintr-un sistem mai amplu de apărare aeriană, numit „Freyja”. Potrivit informațiilor citate, restul componentelor — inclusiv radarele pentru detectare și urmărire și sistemul de comandă și control — ar urma să fie furnizate de parteneri europeni, ceea ce sugerează că proiectul rămâne legat de lanțuri externe de aprovizionare, chiar dacă racheta este dezvoltată local. Poate înlocui Patriotul? Evaluări prudente În material sunt menționate și limitele potențiale. Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (Washington), spune că FP-7.x ar putea completa arsenalul Ucrainei (care include sisteme sovietice vechi, rachete americane Hawk și interceptori germani IRIS-T), dar este „puțin probabil” ca Freyja să fie un substitut complet pentru sisteme mai avansate precum Patriot. Pe fondul atacurilor aeriene rusești și al ritmului lent de înlocuire a rachetelor PAC-2 și PAC-3, în articol este citat și fostul ministru de externe Dmitro Kuleba, care pune sub semnul întrebării posibilitatea de a conta pe Patriot, invocând și constrângerile capacității industriale americane în contextul recentelor evenimente din Iran. Context operațional: presiunea atacurilor aeriene Dezvoltarea noului interceptor este legată de nevoia de protecție în fața atacurilor aeriene rusești, inclusiv unul masiv, menționat în articol, care ar fi provocat moartea a cel puțin 22 de persoane. În paralel, Fire Point este prezentată ca având deja rezultate cu dronele FP-1 (rază lungă) și FP-2 (rază medie), folosite pentru lovirea unor ținte și rute logistice rusești. În acest stadiu, proiectul rămâne condiționat de componente-cheie (ghidajul cu infraroșu) și de integrarea cu parteneri europeni, iar calendarul indicat de companie — producție din august și rachete „finite” până în 2027 — nu este confirmat independent în material. [...]

Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a prevenit atacuri cu explozibili în Harkov , după ce a reținut un bărbat acuzat că pregătea dispozitive explozive improvizate la indicațiile serviciului rus FSB, potrivit Kyiv Post . Cazul indică o presiune operațională constantă asupra securității interne în orașele din proximitatea frontului și menține un nivel ridicat de risc pentru infrastructura urbană și populația civilă. SBU a transmis că operațiunea a avut loc în iunie 2026, în regiunea Harkov, iar suspectul ar fi produs dispozitive explozive improvizate (IED – bombe artizanale) destinate amplasării în zone aglomerate și detonării de la distanță. Ce ar fi presupus planul, potrivit SBU Conform anchetatorilor, bărbatul ar fi primit instrucțiuni de la „coordonatori” ruși să fabrice două dispozitive folosind aproximativ 12 kilograme de material exploziv. Dispozitivele ar fi urmat să fie echipate cu telefoane mobile pentru detonare de la distanță. SBU susține că suspectul intenționa să plaseze explozibilii în centrul orașului Harkov și să transmită locațiile către un supraveghetor din FSB, urmând ca detonarea să aibă loc la ore de vârf, când probabilitatea prezenței civililor era mai mare. Reținerea și probele invocate Serviciul ucrainean afirmă că l-a reținut pe suspect „în flagrant” într-un apartament închiriat, în timp ce acesta ar fi fost într-un apel video cu un ofițer de informații rus și primea instrucțiuni privind asamblarea dispozitivelor. În urma perchezițiilor, autoritățile spun că au ridicat: peste 12 kilograme de substanțe explozive; componente pentru dispozitive explozive improvizate; mai multe telefoane mobile, despre care susțin că ar fi fost folosite pentru a ascunde comunicarea cu coordonatorii ruși. SBU mai afirmă că suspectul este un șomer din regiunea Kirovohrad, recrutat prin canale de Telegram în timp ce căuta „câștiguri ușoare”. Încadrarea juridică și ce urmează Bărbatul a fost pus sub acuzare pentru pregătirea unui act terorist comis de un grup în baza unei înțelegeri prealabile, iar SBU indică faptul că sunt așteptate acuzații suplimentare legate de fabricarea și manipularea ilegală a explozibililor, după expertizele criminalistice. Potrivit informațiilor publicate, suspectul este în arest fără posibilitatea eliberării pe cauțiune și riscă până la 12 ani de închisoare, cu confiscarea bunurilor, dacă va fi condamnat. Operațiunea a fost derulată de SBU în regiunea Harkov, sub supravegherea procedurală a parchetului regional. [...]

NATO discută accelerarea achizițiilor și redistribuirea apărării aeriene pentru a contracara amenințările cu drone asupra României , pe fondul temerilor că infrastructura critică din Marea Neagră – inclusiv proiectul Neptun Deep – ar putea deveni țintă, potrivit Mediafax , care citează Politico. Aliații au discutat miercuri, într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, o propunere pentru un program accelerat de cumpărare de drone. Dezbaterea vine la câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de apartamente din România, la sfârșitul lunii trecute, a rănit două persoane și a declanșat un apel al Bucureștiului pentru accelerarea livrărilor de apărare aeriană ale NATO. Ce se pregătește pentru summitul NATO de la Ankara În discuțiile interne, aliații au analizat dacă NATO ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone pentru misiuni de poliție aeriană deasupra statelor membre aflate pe flancul estic. Potrivit sursei citate, există presiune pentru a transforma tema dronelor în „inițiative concrete” care să poată fi agreate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie, la Ankara . Președintele României, Nicușor Dan, a transmis după întâlnire că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și că este necesară consolidarea prezenței și capabilităților NATO în România. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România.” Tot el a afirmat că, în cadrul discuției, „s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone”, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul de luna viitoare. Miza operațională: protecția infrastructurii critice, inclusiv Neptun Deep Aliații au semnalat explicit riscuri la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care „urmează să intre în funcțiune anul viitor”, potrivit diplomaților citați. În material se precizează și că producția este programată să înceapă în 2027, iar proiectul este derulat de Romgaz și Petrom (controlată de OMV). În acest context, țările au discutat dacă structurile militare ale NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor aeriene și navale la adresa acestor instalații, inclusiv a celor reprezentate de drone. Oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul NATO din Mons (Belgia) și-ar fi exprimat deschiderea pentru mutarea unor mijloace suplimentare de apărare aeriană, cu scopul de a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României. Ce rămâne neclar Potrivit sursei, nu există încă un calendar ferm: rămâne neclar când ar urma aliații să cumpere dronele, iar termenele de achiziție și livrare sunt, de asemenea, necunoscute. În paralel, NATO a reacționat deja la incidente recente de pe flancul estic, trimițând avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în regiune, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. [...]