Știri
Știri din categoria Apărare
Volodimir Zelenski cere ca Europa să-și construiască în 12 luni un sistem propriu de apărare antirachetă balistică, pe fondul dependenței Ucrainei de stocurile limitate ale sistemului american Patriot și al presiunii tot mai mari asupra disponibilității acestuia, potrivit Antena 3.
Miza este una operațională: Ucraina folosește Patriot pentru a intercepta rachete rusești, care vizează frecvent infrastructura de producere și transport a energiei electrice. În acest context, Zelenski spune că Ucraina discută cu mai multe țări europene pentru a construi un sistem european de apărare antirachetă balistică.
„Trebuie să ne construim propriul sistem de apărare antirachetă balistică în decurs de un an”, a declarat Zelenski pentru postul național de televiziune Marathon.
Zelenski a admis că producerea unui astfel de sistem ar fi „extrem de dificilă”, dar „fezabilă”, menționând că a discutat subiectul cu „țări europene cheie”, fără a le numi. Nu a oferit detalii suplimentare despre proiect.
În paralel, Fire Point, producătorul ucrainean al rachetei de croazieră Flamingo, a declarat pentru Reuters că poartă discuții cu companii europene pentru lansarea unui nou sistem de apărare aeriană până anul viitor, ca alternativă „cu cost redus” la Patriot, care devine mai greu de obținut.
Materialul notează că rachetele Patriot sunt „din ce în ce mai puține”, pe fondul desfășurării extinse în Golf împotriva atacurilor iraniene. În același timp, singurul sistem antibalistic european menționat, SAMP/T (dezvoltat de Italia și Franța), este produs în cantități „relativ mici”.
În lipsa unor detalii despre finanțare, calendar tehnic și participanți, rămâne neclar cât de realistă este ținta de „un an” pentru un sistem european funcțional, însă mesajul lui Zelenski indică o presiune crescută pentru accelerarea capacităților industriale și de apărare ale Europei.
Recomandate
Italia vrea să treacă de la sprijin militar la capacitate de producție împreună cu Ucraina , printr-un plan de dezvoltare și fabricare comună de drone de luptă, într-un semnal că războiul împinge statele europene să-și consolideze baza industrială de apărare. Informația apare în Focus , care relatează despre întâlnirea din 15 aprilie 2026, la Palazzo Chigi (Roma), dintre premierul Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Meloni a spus, potrivit Kyiv Independent, că Italia este „foarte interesată” să dezvolte o producție comună, „în special în sectorul dronelor”, unde Ucraina ar fi devenit în ultimii ani un lider. Din perspectivă operațională, miza este trecerea de la livrări punctuale de echipamente la o cooperare industrială care poate susține pe termen mai lung nevoile de pe front și, potențial, cererea europeană pentru astfel de sisteme. De ce contează: dronele și apărarea anti-dronă devin infrastructură de securitate Zelenski a folosit vizita pentru a argumenta că amenințarea dronelor nu mai este una „locală”, ci una care afectează întreaga Europă. Potrivit Bloomberg , el a avertizat că „astăzi nimeni nu se poate simți în siguranță fără o protecție puternică împotriva tuturor tipurilor de drone”. În aceeași logică, Zelenski a prezentat ideea unor acorduri de securitate prin care Ucraina ar combina experiența acumulată în lupta contra dronelor cu „forța industrială” a altor țări. Kyiv Independent notează că liderul ucrainean insistă și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării aeriene, vorbind despre necesitatea unui „sistem de apărare cu adevărat eficient” pentru Europa. Context: Italia, între ajutor militar și presiune economică asupra Rusiei Italia este prezentată ca un susținător constant al Kievului. Focus scrie că, de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Roma a livrat 12 pachete de asistență pentru apărare, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T furnizat împreună cu Franța. Pe agenda discuțiilor de la Roma au mai fost, potrivit Kyiv Independent: creditul planificat al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina; un nou pachet de sancțiuni al UE (al 20-lea), blocat în prezent de Ungaria; situația de pe front; conflictul paralel SUA–Iran. Meloni a susținut, potrivit Bloomberg, că presiunea economică asupra Moscovei – inclusiv prin energie și sancțiuni – rămâne „unul dintre cele mai bune mijloace” pentru a împinge Rusia spre negocieri. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar, o capacitate de producție sau companii implicate în proiectul de drone, iar Focus nu indică dacă este vorba despre o linie de fabricație în Italia, în Ucraina sau în ambele țări. Cert este că discuția a fost ridicată la nivel politic, ca parte a unei strategii mai largi prin care Kievul caută să-și asigure sprijin european pe fondul mutării atenției SUA către conflictul cu Iran, potrivit Kyiv Independent. În acest context, mesajul politic al Romei este că Italia nu vrea o fracturare a alianței occidentale: Meloni a avertizat, citată de Bloomberg, că „o alianță occidentală divizată, o Europă ruptă ar fi un mare cadou pentru Rusia”. [...]
Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]
Ucraina încearcă să transforme „know-how”-ul din războiul dronelor în parteneriate industriale europene , iar noul acord cu Olanda mută cooperarea de la livrări punctuale spre producție și dezvoltare comună, cu implicații directe pentru companiile din apărare și pentru riscul de securitate asociat lanțurilor de aprovizionare, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Olanda privind dronele. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post citat de Focus, nu doar dezvoltarea și producția de drone și rachete, ci și războiul electronic și alte tehnologii militare. Ce aduce concret acordul cu Olanda Elementul operațional-cheie este trecerea la producție în ambele țări. Conform aceleiași surse (Kyiv Post), Olanda a alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc atât în Ucraina, cât și în Olanda. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Înainte de acordul cu Olanda, Ucraina a convenit cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. Separat, Kyiv Post mai relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare” amplu, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. De ce contează pentru Europa: industrie, dar și risc de securitate Pe măsură ce cooperarea se adâncește, Moscova încearcă să crească presiunea asupra actorilor europeni implicați. Potrivit Kyiv Post, Ministerul rus al Apărării a publicat liste cu companii și instituții din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, iar Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă ca un inventar de potențiale ținte. Fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează demersul ca pe o tentativă de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. El adaugă că armata rusă este deja solicitată în războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în paralel, un conflict cu state NATO. Context: oferta globală de cooperare pe drone rămâne deschisă Într-un cadru mai larg, RBC Ukraine (citat de Focus) amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Publicația notează că propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a spus, potrivit RBC Ukraine, că Ucraina este pregătită să încheie acorduri similare cu „toți partenerii de încredere”, argumentând că experiența „testată în război” devine un activ de securitate pentru aliați. [...]
Condamnarea Londrei ridică presiunea diplomatică asupra Phenianului după o nouă rundă de teste balistice cu focoase ce includ muniții cluster , într-un context în care Coreea de Nord își accelerează programul de rachete în pofida rezoluțiilor ONU, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul britanic de Externe (Foreign, Commonwealth and Development Office) a transmis că lansările de rachete balistice din 19 aprilie reprezintă „o nouă încălcare” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și „destabilizează pacea și securitatea regională”. Londra a cerut Phenianului să se angajeze în „diplomație semnificativă”. Ce a testat Coreea de Nord și de ce contează operațional Potrivit agenției de stat KCNA, liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat duminică lansări de test pentru a evalua performanța unor focoase care transportă muniții cluster și mine de fragmentare. KCNA a precizat că au fost efectuate cinci lansări cu versiuni modernizate ale rachetei tactice cu rază scurtă Hwasong-11 Ra (sol-sol), pentru a verifica „puterea și performanța” noilor focoase. În raportarea KCNA, rachetele au fost trase către o zonă-țintă insulară aflată la circa 136 km, lovind o suprafață de aproximativ 12,5–13 hectare, cu „densitate ridicată”, ceea ce ar demonstra capacitatea sistemului de a executa lovituri de „suprimare concentrată” (atacuri menite să neutralizeze rapid o zonă prin saturare). Frecvența testelor și reacția Seulului Testele au fost a patra lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în această lună și a șaptea din acest an, pe fondul eforturilor Phenianului de a-și dezvolta capabilitățile de rachete și nucleare, în pofida rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Coreea de Sud a anunțat că lansările au avut loc din apropierea orașului Sinpo, de pe coasta de est, către mare, în jurul orei 6:10 dimineața, iar biroul prezidențial (Blue House) a cerut Phenianului să înceteze „provocările”. Mesajul intern al regimului și evaluarea unui expert KCNA a relatat că Kim Jong Un s-a declarat mulțumit de rezultate și a cerut oamenilor de știință din domeniul apărării să continue dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru creșterea „pregătirii de luptă”. În același material, Lim Eul-chul, profesor la Kyungnam University, a spus că testul indică intenția Phenianului de a lovi „mai precis, pe o arie mai largă și cu o letalitate mult mai mare”, avertizând că, dacă rachetele ar fi desfășurate mai aproape de linia frontului, ar putea aduce Seulul și baze militare-cheie sud-coreene și americane în raza de acțiune. În martie, Kim a afirmat că statutul Coreei de Nord ca stat înarmat nuclear este „ireversibil” și că extinderea unui „factor de descurajare nucleară auto-defensiv” este esențială pentru securitatea națională, mai notează publicația. [...]
Moartea a doi militari în Irak și Liban arată costul operațional al prezenței franceze în Orient , unde Parisul își menține trupele în misiuni „defensive”, dar tot mai expuse pe fondul escaladării regionale, potrivit Le Figaro . Publicația notează că, după decesul unui militar în Irak în martie, armata franceză a pierdut un al doilea om într-o ambuscadă în Liban. În acest context, angajamentul francez în regiune „întărește vocea” Parisului în discuțiile internaționale, însă tocmai caracterul defensiv al misiunilor crește vulnerabilitatea trupelor. Unde este prezentă Franța și de ce crește expunerea Deși „Franța nu este în război”, războiul „este la porțile Franței”, scrie Le Figaro, pe fondul conflictului declanșat la final de februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Din cauza angajamentelor sale internaționale, Franța ajunge „în prima linie” în mai multe puncte: Liban : desfășoară 600 de soldați în cadrul Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (FINUL). Irak : participă la operațiunea OIR împotriva Daech (Statul Islamic). Țările din Golf : are acorduri de apărare și, potrivit articolului, a contribuit la protejarea acestora de atacuri cu drone iraniene . Componenta navală și ce ar putea urma Pentru a-și susține influența, Franța a desfășurat și capabilități maritime: în Marea Roșie , în cadrul misiunii Aspides ; în Marea Mediterană , unde grupul aeronaval a fost redirecționat. Le Figaro mai scrie că Parisul ia în calcul trimiterea de nave vânătoare de mine în strâmtoarea Ormuz , însă după încetarea ostilităților . În ansamblu, publicația concluzionează că, „mai mult decât alte țări europene”, armata franceză este expusă în regiune — o expunere pe care Parisul o acceptă ca „o condiție” pentru a conta în negocierile internaționale, dar care vine cu riscuri operaționale tot mai vizibile. [...]
Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]
