Știri
Știri din categoria Apărare
Serbia își accelerează reînarmarea și își împinge cheltuielile de apărare la 3,3% din PIB, pe fondul unei deteriorări a climatului de securitate invocat de președintele Aleksandar Vucic și al unui val de achiziții externe care ridică miza în industria regională de armament, potrivit Digi24.
Vucic a anunțat un „amplu program de reînarmare” și „investiții masive” în armament, susținând că Belgradul trebuie să-și consolideze apărarea în fața unor presupuse planuri ale Croației, Albaniei și Kosovo de a ataca Serbia. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă comună cu Milorad Dodik, liderul sârbilor din Bosnia și Herțegovina, relatare atribuită de Digi24 agenției Agerpres.
Președintele sârb spune că a ordonat o serie de măsuri cu impact direct asupra structurii și dotării armatei, inclusiv o orientare mai puternică spre tehnologii fără pilot. În lista de priorități anunțate intră:
După o întâlnire cu comandanți militari la Belgrad, Vucic a mai spus că a propus înființarea unor unități echipate cu drone de atac cu rază lungă și cu drone „în zbor staționar”.
Serbia are deja unul dintre cele mai mari bugete militare din regiune și, recent, a devenit prima țară europeană care s-a dotat cu rachete hipersonice aer-sol CM-400AKG, cumpărate din China.
În paralel, Belgradul a cumpărat armament și echipamente din Europa, Israel și China și vrea să-și adapteze strategia la cerințele „războiului modern”, notează Reuters, citată în material. În 2026, Serbia a alocat 3,3% din PIB pentru cheltuielile de apărare, iar armata are un efectiv de 22.500 de soldați.
Pe componenta de drone, declarațiile lui Vucic vin la o zi după anunțul privind crearea unei societăți comune sârbo-israeliene pentru fabricarea de drone. Tot în zona achizițiilor din Israel, în 2025 Serbia a cumpărat sisteme de artilerie PULS și drone Hermes de la Elbit Systems, în valoare de 335 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei). În august 2025, a mai achiziționat rachete cu rază lungă, drone și echipamente de război electronic de aproximativ 1,6 miliarde de dolari (aprox. 7,4 miliarde lei).
În plus, Serbia a cumpărat avioane-cargo și elicoptere de la Airbus, precum și rachete și drone chineze. Separat, Belgradul a achiziționat avioane de luptă Rafale de la Dassault pentru 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,4 miliarde lei), pentru a înlocui MiG-29, descrise ca învechite.
Dincolo de argumentul de securitate invocat de Vucic, dimensiunea financiară a programului indică o repoziționare a Serbiei către un model de apărare mai scump și mai tehnologizat, cu efecte în lanț asupra bugetului public și a industriei de profil (prin contracte și parteneriate de producție).
În plan regional, reînarmarea Serbiei a stârnit critici din partea Croației, Bosniei și Kosovo, care o consideră o amenințare la adresa stabilității, acuzație respinsă de Belgrad.
Contextul invocat de Vucic include un acord semnat în martie 2025 de Croația, Albania și Kosovo pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării, despre care cele trei părți au insistat că nu este îndreptat împotriva nimănui și se înscrie în cooperarea obișnuită între membri sau aspiranți la NATO (Croația și Albania sunt membre; Kosovo aspiră).
Potrivit datelor citate în articol, între 2020 și 2024 cheltuielile militare ale Serbiei au fost de aproximativ șase ori mai mari decât cele ale Albaniei, a doua țară din regiune ca nivel al investițiilor în apărare în acea perioadă.
Serbia se declară neutră militar și încearcă să echilibreze parteneriatul cu NATO și aspirațiile de aderare la UE cu relațiile cu Rusia și China, în timp ce își extinde portofoliul de furnizori și programe de înzestrare.
Recomandate
Ucraina își mută accelerat apărarea spre un model „software + drone”, cu peste 200 de companii implicate , într-un ecosistem care folosește inteligență artificială pentru recunoaștere, analiză de date de luptă și automatizarea unor funcții de armament, potrivit Focus . Miza operațională este scurtarea lanțului „detectare–decizie–lovire” și creșterea protecției propriilor trupe, prin integrarea pe scară largă a sistemelor AI direct pe front. Dimensiunea programului: companii, proiecte, sisteme deja folosite în luptă Conform Kyiv Independent , în Ucraina lucrează acum peste 200 de firme la drone și sisteme de armament controlate cu AI. Pe platforma guvernamentală Brave1 , dedicată promovării tehnologiilor de apărare, sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de AI, iar peste 70 de sisteme cu AI și „computer vision” (viziune computerizată – algoritmi care „înțeleg” imagini/video) sunt deja utilizate pe front. Ce face concret AI-ul pe front și de ce contează În teren, sistemele AI sunt folosite pentru: identificarea automată a țintelor pentru drone; detectarea vehiculelor camuflate și a soldaților ; controlul unor poziții de foc automatizate ; analiza unor volume mari de date de luptă , prin programe precum Delta . Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, obiectivul este ca „cât mai toate” dronele de pe front să fie echipate cu funcții de „machine vision” și AI, pentru atacuri mai rapide și mai precise și pentru reducerea riscurilor pentru militari. Infrastructură nouă: centre militare de tehnologie și „Defense AI Center” În paralel, Ucraina construiește o rețea de noi centre de tehnologie militară , menite să acopere zone-cheie ale războiului modern: lovituri la distanță medie și mare, vehicule robotizate la sol și sprijin mai eficient pentru artilerie. Unul dintre punctele centrale este Defense AI Center , unde ar urma să fie dezvoltate soluții pentru utilizare directă în luptă și să fie organizată mai eficient colaborarea dintre armată și industria de apărare. Ministrul apărării, Mychajlo Fedorow, este citat astfel: „Avantajul tehnologic este decisiv în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul, în fiecare fază.” Deschidere către companii străine și acord cu Germania Ministerul Apărării indică și o colaborare în creștere cu firme străine : prin inițiative precum Avengers Labs și „Test in Ukraine”, companiile internaționale își pot testa tehnologiile folosind date din zona de război. Totodată, Ucraina a semnat primul acord cu Germania pentru schimb de date de apărare și dezvoltare comună de tehnică militară nouă, potrivit informațiilor citate de Focus. [...]
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed , într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3 . Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136 . Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press. De ce contează: raportul cost-eficiență se schimbă în apărarea antiaeriană În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate. În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe. Cum funcționează Merops și ce aduce nou operațional Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera: autonom; sub controlul unui operator, menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice. Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix. Efect în lanț: producția de masă și presiunea asupra tacticilor adversarului Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite. La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”. În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj. [...]
Japonia deschide exporturile de arme letale, o schimbare de reglementare care poate repoziționa industria sa de apărare pe piețele externe , după ce guvernul de la Tokyo a ridicat interdicția privind vânzarea peste hotare a unor sisteme precum avioane de luptă, potrivit Al Jazeera . Decizia marchează o abatere majoră de la restricțiile postbelice asociate politicii pacifiste a Japoniei. Cabinetul premierului Sanae Takaichi a eliminat interdicția de export pentru arme letale, iar șefa guvernului a transmis pe X că, „în principiu”, vor deveni posibile transferurile pentru „toate echipamentele de apărare”, cu limitarea beneficiarilor la țări care se angajează să le folosească în conformitate cu Carta ONU. Takaichi a invocat deteriorarea mediului de securitate și ideea că „nicio țară nu își mai poate proteja singură pacea și securitatea”. Ce se schimbă în practică: eligibilitate și restricții Deși premierul nu a precizat ce tipuri de arme vor fi exportate, presa japoneză citată în material indică faptul că noile reguli ar putea acoperi: avioane de luptă; rachete; nave de război, inclusiv cele pe care Japonia a acceptat recent să le construiască pentru Australia. În același timp, Japonia ar urma să mențină restricții pentru exporturile către țări în care au loc lupte, însă ar putea exista excepții în „circumstanțe speciale”, atunci când sunt luate în calcul nevoi de securitate națională, potrivit relatării Asahi, citată de Al Jazeera. Cine poate cumpăra și de ce contează economic Cel puțin 17 țări ar fi eligibile să cumpere arme fabricate în Japonia, conform Chunichi, citat în articol, iar lista ar putea fi extinsă dacă apar noi acorduri bilaterale. Printre statele interesate sunt menționate Australia, Noua Zeelandă, Filipine și Indonezia, aceasta din urmă fiind notată în contextul unui pact major de apărare cu Statele Unite. Schimbarea de reglementare vine la scurt timp după semnarea unui acord Japonia–Australia de 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei), prin care Mitsubishi Heavy Industries ar urma să construiască primele trei din 11 nave pentru marina australiană. Pentru industria japoneză de apărare, relaxarea exporturilor creează premisele pentru contracte externe mai mari și mai variate decât cele permise de vechiul cadru. Context: de la restricțiile din 1967/1976 la o reinterpretare a „pacifismului” Regulile anterioare, introduse în 1967 și aplicate din 1976, limitau exporturile militare ale Japoniei la echipamente neletale (de exemplu, pentru supraveghere și operațiuni de deminare), potrivit Asahi, citat în material. Decizia actuală este prezentată ca parte a unei repoziționări mai largi a Japoniei, pe fondul tensiunilor regionale și al unei conduceri politice care împinge limitele interpretării tradiționale a posturii pacifiste. În paralel, Al Jazeera notează că anunțul vine pe fondul unor relatări potrivit cărora Takaichi a trimis o ofrandă rituală la sanctuarul Yasukuni, un subiect sensibil în relația Japoniei cu China și Coreea de Sud. Ce urmează Din informațiile disponibile, rămâne neclar calendarul concret al primelor exporturi și lista exactă a sistemelor care vor intra sub noile reguli. Elementul-cheie pentru companii și parteneri externi este însă schimbarea de principiu: Japonia își deschide cadrul legal pentru exporturi de armament letal, cu condiții legate de eligibilitatea statelor cumpărătoare și de utilizarea conformă cu Carta ONU. [...]
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO , după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24 . Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară. Ce caută companiile românești în lanțurile NATO Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO: NCIA (Agenția NATO pentru Comunicații și Informații) NSPA (Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții) Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă , securitate cibernetică și inteligență artificială , adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică. Miza economică invocată de MAE MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro. În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare: „Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”. Ce urmează MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara . În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi. [...]
Posibila desfășurare în Polonia a avioanelor franceze echipate cu focoase nucleare ar ridica miza descurajării pe flancul estic al NATO și ar împinge Europa spre o arhitectură de securitate mai autonomă, într-un moment în care relația transatlantică este descrisă ca mai puțin predictibilă, potrivit Antena 3 . La Gdansk, președintele Franței, Emmanuel Macron , și premierul Poloniei, Donald Tusk, au anunțat că cele două țări au convenit să-și consolideze „semnificativ” cooperarea în apărare, inclusiv în sfera descurajării nucleare. Macron a spus că „ar putea exista desfășurări” în Polonia de avioane militare franceze echipate cu focoase nucleare și că în lunile următoare se va lucra pentru „progrese concrete”, mai ales pe componenta nucleară. Ce înseamnă acordul, dincolo de componenta nucleară Cei doi lideri au indicat că parteneriatul consolidat ar putea acoperi mai multe paliere, de la capabilități până la industrie, inclusiv: descurajare nucleară; sateliți militari; exerciții comune; industria de apărare; schimb de informații. Tusk a susținut că această cooperare „nu cunoaște limite”, referindu-se atât la domeniul nuclear, cât și la exercițiile comune. Controlul asupra deciziei de folosire a forței rămâne la Paris Franța a precizat că va păstra „controlul deplin” asupra deciziei de a recurge la forță. În același timp, potrivit informațiilor prezentate, forțele poloneze ar putea contribui cu elemente precum avertizarea timpurie și apărarea antiaeriană. Contextul politic al întâlnirii este legat de percepția unei amenințări militare rusești și de semnalele de distanțare ale SUA față de aliații europeni. Antena 3 notează că Euronews a relatat despre declarații ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO, inclusiv calificarea alianței drept „un tigru de hârtie”. Componenta industrială: sateliți militari pentru Polonia În timpul vizitei, Airbus, compania franceză Thales și grupul polonez Radmor au anunțat un acord pentru dezvoltarea de sateliți militari de comunicații. Acordul vizează sateliți geostaționari care vor deservi forțele armate poloneze și a fost semnat în prezența miniștrilor apărării din cele două țări. Unde se vede tensiunea: „preferința europeană” vs. achizițiile din SUA Macron a revenit la ideea de „preferință europeană” în achizițiile militare, pentru mai multă independență și autosuficiență pe continent, o temă care, potrivit materialului, a generat tensiuni cu unele state din Europa de Est, inclusiv Polonia, atașate de relația cu SUA și dependente de sisteme americane. Polonia a investit masiv în modernizarea armatei, iar cheltuielile militare „se preconizează” că vor depăși 4,8% din PIB în 2026. Un diplomat european citat de AFP a spus că Varșovia a plasat „comenzi colosale” pentru echipamente americane, între care avioane F-35, elicoptere Apache, rachete Patriot și tancuri Abrams. În paralel, Polonia participă la programul UE SAFE (Security Action For Europe) , intrat în vigoare anul trecut, care permite accesarea de împrumuturi europene pentru achiziții de armament și extinderea capacităților de producție. În țară există însă opoziție: președintele Karol Nawrocki a calificat SAFE drept o amenințare la adresa „independenței” Poloniei, potrivit articolului. În conferința de presă, Tusk a spus că „strategia Washingtonului s-a schimbat” față de europeni, dar a insistat că relațiile polono-americane și euro-americane rămân „foarte importante”. [...]
Fostul șef al Mossad , Yossi Cohen , avertizează că Israelul nu ar trebui să se bazeze pe acorduri cu Iranul , susținând că Teheranul „va continua să mintă” și că niciun acord sau armistițiu nu îi va schimba „ambițiile fundamentale”, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute luni seară, la o ceremonie de Ziua Comemorării (Remembrance Day) la Ierusalim, unde Cohen a legat mesajul de confruntarea de durată a Israelului cu Iranul și cu aliații regionali ai acestuia. În discurs, el a spus că, în pofida realizărilor militare și de informații recente ale Israelului, „lupta pentru Statul Israel nu s-a încheiat”, iar israelienii vor fi în continuare chemați la „sacrificiu”. Mesajul cu implicații operaționale: „să nu ne amăgim” Cohen a invocat două operațiuni recente – „Operation Rising Lion” și „Operation Roaring Lion” – în care, potrivit textului discursului citat de publicație, armata israeliană (IDF) și comunitatea de informații „au demonstrat forța militară și de informații” a Israelului. În același timp, el a avertizat împotriva complacenței: „Dar nu trebuie să ne amăgim: iranienii vor continua să mintă și nu trebuie să avem încredere în ei sau să ne culcăm pe lauri. Niciun acord sau armistițiu nu le va schimba ambițiile fundamentale.” În logica discursului, concluzia este una de continuitate operațională: cooperarea dintre IDF și Mossad rămâne esențială, iar o parte semnificativă a activității se desfășoară în „bătălii vaste și tăcute, mult dincolo de granițele noastre”, după cum a formulat Cohen. Țintele invocate: Iran, programul nuclear și „proxy”-urile regionale Fostul director al Mossad a spus că eforturile comune ale IDF și Mossad au vizat „campania de limitare împotriva Iranului”, oprirea ambițiilor nucleare ale acestuia și lupta împotriva organizațiilor aliate Iranului, menționând Libanul și Fâșia Gaza. Contextul discursului: accent pe costul uman și obligațiile statului Deși linia cea mai „de știre” a fost avertismentul privind Iranul, o mare parte a intervenției a fost dedicată familiilor îndoliate, pe care Cohen le-a numit „coloana vertebrală a Statului Israel”. El a afirmat că statul are datoria să le asigure drepturi „ancorate și protejate”, descriind acest lucru drept „minimul” datorat în raport cu sacrificiul lor. [...]
