Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina testează deja un model mixt în care companiile finanțează apărarea antiaeriană locală, iar statul coordonează integrarea în rețeaua națională, pe fondul presiunii continue a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice, potrivit Adevărul. Apariția „sistemelor private” de apărare aeriană mută o parte din efortul de protecție către mediul de afaceri și ridică, în același timp, o problemă de reglementare: cum extinzi rapid capacitatea de apărare fără să pierzi controlul și responsabilitățile.
Autoritățile ucrainene implementează treptat această abordare pentru obiective care rămân vulnerabile, în condițiile în care resursele statului sunt limitate și trebuie distribuite pe un teritoriu vast. Consilierul ministrului apărării, Serhii „Flash” Beskrestnov, spune că structuri private sunt deja implicate în proiecte de protejare a unor obiective energetice și industriale esențiale.
Modelul descris în material este unul „mixt”: operatori privați autorizați asigură protecția locală a unor obiective specifice, în timp ce statul păstrează coordonarea și integrarea în arhitectura națională.
Expertul militar Oleh Jdanov susține că implicarea sectorului privat este un pas „necesar”, pe fondul lentoarei aparatului de stat, și că firmele au posibilitatea să-și protejeze singure facilitățile, inclusiv din industria de apărare.
„Aparatul de stat rămâne excesiv de birocratic. Până se iau decizii, situația din teren se schimbă deja.”
Jdanov afirmă că aceste sisteme sunt eficiente mai ales împotriva atacurilor masive cu drone, inclusiv de tip „Shahed”, fiind instalații automatizate care detectează și neutralizează ținte aeriene pe distanțe scurte. În schimb, în fața rachetelor, eficiența lor este limitată, fiind necesare sisteme antiaeriene complexe, aflate în număr redus în Ucraina.
„Se conturează un model în care sectorul privat construiește și finanțează, iar statul coordonează. Acest lucru permite desfășurarea mult mai rapidă a sistemelor.”
Experții citați arată că, deși practici similare există și în alte state, în Ucraina modelul este la început și are nevoie de reguli mai clare, mecanisme de control și delimitarea responsabilităților. Provocarea centrală rămâne echilibrul dintre securitate și control: statul trebuie să se asigure că accesul la astfel de sisteme nu generează riscuri suplimentare, dar permite consolidarea rapidă a apărării în punctele cele mai vulnerabile.
Anatolii Hrapcinski, director de dezvoltare într-o companie din industria de apărare și ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene, spune că apariția acestor sisteme indică transformarea întregului sistem de apărare și că implicarea companiilor private a accelerat deja dezvoltarea de soluții, prin reacții mai rapide la finanțare și achiziții decât în cazul statului.
El punctează și o problemă care a frânat inițiativele: incertitudinea juridică. Potrivit lui, companiile private riscau consecințe legale chiar și când sprijineau efortul de apărare, iar modificările legislative recente au redus parțial aceste riscuri, deschizând calea pentru inițiative private.
Materialul notează că prima rețea privată de apărare antiaeriană a început deja să funcționeze: compania Carmine Sky a instalat un sistem echipat cu turnuri și turele controlate de la distanță de tip Sky Sentinel.
În paralel, statul păstrează controlul asupra acestor sisteme prin integrarea lor în rețeaua națională de apărare antiaeriană și coordonarea de către Forțele Aeriene, în timp ce finanțarea și dezvoltarea infrastructurii sunt tot mai frecvent asumate de sectorul privat. Potrivit lui Jdanov, numărul acestor sisteme ar urma să crească, pe măsură ce companiile devin mai interesate să-și protejeze propriile capacități.
Recomandate

Polonia condiționează transferul MiG-29 către Ucraina de un acord de schimb de tehnologie pentru drone , ceea ce poate amâna livrarea unor aeronave considerate importante pentru capacitatea aeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Ministrul polonez Cezary Tomczyk a declarat că avioanele de vânătoare MiG-29 „vor zbura la Kiev” doar după semnarea unui acord privind transferul tehnologiei dronelor din Ucraina către Polonia. Varșovia vrea să folosească experiența armatei ucrainene în acest domeniu, iar negocierile sunt în desfășurare. Potrivit informațiilor citate de presa din Varșovia, primele date despre transferul altor MiG-29 poloneze către Ucraina au apărut la sfârșitul lui 2025, însă aeronavele „se află încă în Polonia”, iar în acest moment nu este cunoscut când ar putea ajunge la Kiev. Ce cere Varșovia, concret Condiția enunțată de Tomczyk este legată de un acord de cooperare tehnologică pe segmentul dronelor, înainte ca Polonia să trimită avioanele: semnarea unui acord de transfer de tehnologie pentru drone din Ucraina către Polonia; finalizarea negocierilor aflate în curs, înainte de livrarea echipamentului. Într-un interviu pentru Radio ZET, Tomczyk a spus: „Dialogul dintre Polonia și Ucraina este în desfășurare. Polonezii au spus clar: pe măsură ce ne construim propriile capabilități de drone, am dori să putem folosi și acele capabilități ucrainene. Desigur, vom transfera echipamentul către Ucraina dacă această chestiune se va finaliza. Nimic nu s-a schimbat în această chestiune; problema nu a fost finalizată.” De ce contează pentru efortul de război al Ucrainei În material se arată că MiG-29 este unul dintre cele mai importante avioane ale Ucrainei în războiul cu Rusia. Aeronava, proiectată în anii 1970, este descrisă ca având manevrabilitate ridicată și fiind folosită atât în lupta aeriană, cât și în misiuni de atac la sol, în funcție de echipare. Mediafax notează că MiG-29 a primit sprijin occidental, iar în ultimele luni a devenit o țintă vizată în mod regulat. În acest context, condiționarea livrării de către Polonia introduce un element de incertitudine privind calendarul întăririi flotei ucrainene cu aceste aeronave. [...]

Ucraina își extinde capacitatea de lovire și logistică pe mare cu o dronă subacvatică grea, cu autonomie de până la 3.700 km , odată cu prezentarea sistemului Sea Trident la expoziția de armament Eurosatory de la Paris, potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea razei de acțiune și a încărcăturii transportate în misiuni maritime autonome, inclusiv în zone contestate. Sea Trident a fost dezvăluită de compania ucraineană Global Mark, iar informația despre prezentare este atribuită United24. Sistemul este descris ca având un profil redus de detectare, pentru a diminua vizibilitatea în spații maritime disputate, și este proiectat pentru operațiuni autonome. Ce poate face Sea Trident și de ce contează Conform datelor din material, drona poate transporta încărcături de până la 1.000 kg și este gândită pentru mai multe tipuri de misiuni: atac; operațiuni logistice și livrare de marfă; contracararea altor vehicule subacvatice fără pilot. Platforma are sisteme de navigație autonomă și este destinată operării în medii maritime contestate. Specificații: rază, dimensiuni, viteză, adâncime Potrivit publicației Militarnyi, Sea Trident are o rază maximă de acțiune de 2.000 de mile marine (aprox. 3.700 km) și o greutate totală de 10.000 kg. Dimensiunile vehiculului sunt de 10 metri lungime, 2 metri lățime și 1,5 metri înălțime. Specificațiile prezentate la expoziție indică o viteză maximă de 10 noduri (18,5 km/h) și o viteză de croazieră de 6 noduri (11 km/h). Drona poate opera la adâncimi de până la 60 de metri, iar designul cu profil redus îi permite să se deplaseze aproape de suprafață atunci când este necesar. Context: alte programe ucrainene de drone subacvatice În același context, Adevărul amintește că Ucraina a prezentat anterior detalii despre drona subacvatică Marichka, un sistem fără pilot dezvoltat local, cu o rază de acțiune de până la 1.000 km și o capacitate de încărcare de o tonă, conceput pentru a lovi nave militare, infrastructura portuară și alte ținte maritime, inclusiv în medii fără semnal GPS. Totodată, anul trecut Ucraina a prezentat public pentru prima dată drona subacvatică TOLOKA, descrisă drept una dintre cele mai ambițioase arme din arsenalul naval. [...]

Germania pregătește un buget de circa 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) până în 2030 pentru capabilități antidrone , pe fondul creșterii numărului de incidente cu aparate fără pilot deasupra infrastructurii critice și a obiectivelor militare, potrivit Antena 3 . Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus în timpul unei vizite la trupele din Friesland (nordul țării) că, în zilele următoare, va fi lansat un „plan de acțiune privind dronele”, care va include „numeroase măsuri”. Ținta financiară anunțată este „până la sfârșitul deceniului”, cu investiții de aproximativ 16 miliarde de euro în acest domeniu. De ce contează: presiune pe protecția infrastructurii și pe capacitatea de reacție Pistorius a argumentat că, în ultimii ani, s-au înmulțit cazurile de drone detectate în Germania și în Europa, inclusiv deasupra unor instalații militare și a unor infrastructuri precum porturi, aeroporturi și centrale energetice. Ministrul a descris situația drept o „provocare”, în condițiile în care astfel de incidente sunt „sub pragul confruntării militare”, dar pot genera nesiguranță. În același context, el a indicat Rusia ca reper al riscului, făcând trimitere și la evenimente recente din Letonia și România, unde au căzut drone ucrainene și ruse care își pierduseră direcția, conform EFE, citată de Agerpres . Ce include răspunsul operațional al Bundeswehr-ului Potrivit ministrului, armata germană a făcut „mari progrese” și a achiziționat rapid „un număr mare de sisteme antidrone foarte moderne”. La nivel de pregătire, Bundeswehr-ul exersează: detectarea și interceptarea aparatelor fără pilot; interferențe electronice (bruiaj); utilizarea unor drone care lansează plase sau lovesc drone inamice pentru a le opri; instruirea fiecărui soldat pentru astfel de scenarii. Pistorius a insistat și pe necesitatea unor soluții proporționale, avertizând că nu trebuie „să omori muștele cu tunul”. Riscuri și limitări: de ce „detectarea” devine esențială Ministrul a atras atenția că doborârea dronelor implică riscuri, inclusiv căderea fragmentelor care pot produce daune semnificative. În această logică, „detectarea este atât de importantă”, a explicat el, în contextul în care răspunsul trebuie să reducă atât amenințarea, cât și efectele colaterale. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al cheltuielilor sau despre furnizorii vizați, dincolo de intenția de a lansa în zilele următoare planul de acțiune și de a susține investiții până la finalul deceniului. [...]

Un incident naval cu focuri de avertizare în Canalul Mânecii ridică miza de securitate pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime ale Europei , după ce o fregată rusă a tras către un iaht sub pavilion britanic, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc luni, în Canalul Mânecii, iar sursa citată de publicație precizează că ar fi fost vorba despre focuri de avertizare. Informația a fost relatată de Mediafax, care citează The Telegraph. Fregata implicată se numește „ Amiralul Grigorovich ” și face parte din Flota Mării Negre a Rusiei. Potrivit articolului, focurile au fost trase după ce cele două nave s-au apropiat una de alta. Iahtul cu steag britanic a alertat garda de coastă a Regatului Unit. În același material se arată că nava rusă a operat în ultimele săptămâni în apropierea apelor teritoriale britanice, una dintre misiunile sale fiind escortarea petrolierelor rusești. [...]

Renault intră în producția de drone militare, cu o țintă de 1.000 de unități pe lună din 2027 , într-un parteneriat cu Thales care urmărește dezvoltarea și fabricarea „pe scară largă” a dronei Toutatis, pe fondul accelerării programelor de apărare din Franța și Europa, potrivit Profit . Acordul vizează „dezvoltarea și producția în comun” a dronei, iar cele două companii își propun să construiască „o filieră suverană de drone, agilă și competitivă”, care să răspundă „provocărilor economiei de război”. Conform informațiilor publicate, producția ar putea începe în 2027, cu o capacitate de 1.000 de drone pe lună în primul an. Ce înseamnă operațional: conversia competențelor auto în producție de apărare Renault își justifică rolul prin capacitatea industrială și standardele din industria auto, pe care le va folosi pentru a „concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate”. În același timp, proiectul este prezentat ca o contribuție la „aprovizionarea sigură” a Franței și la nevoile operaționale ale forțelor armate. „ Renault Group aduce proiectului «TOUTATIS» expertiza sa industrială și cele mai bune standarde din industria auto pentru a concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate.” — François Provost, CEO Renault Group Ce este drona Toutatis și pentru ce tip de conflict e gândită Toutatis este descrisă ca o dronă cu rază scurtă de acțiune, „concepută pentru conflicte de mare intensitate”. Potrivit informațiilor din articol, sistemul este: comandat de un operator și desfășurabil de pe mai multe platforme (vehicul de luptă, aeronavă sau platformă navală); rezistent la bruiaj electromagnetic; echipat cu focos adaptabil în funcție de misiune; capabil să neutralizeze ținte precum vehicule de luptă, menținând „factorul uman în bucla decizională”; capabil să opereze în cadrul unui „roi” de drone. Context: parteneriatul cu Thales se extinde și la vehicule tactice Cu o zi înainte, cele două companii anunțaseră și SUV-uri militare pentru operațiuni de comandă și control. În plus, la târgul de apărare Eurosatory , Renault Group și Thales au prezentat vehiculul tactic 4TROOP, cu motor hibrid și tracțiune integrală, echipat cu tehnologie de comandă și conectare, comunicații securizate și instrumente de asistare a deciziei bazate pe inteligență artificială. Pentru perioada următoare, miza practică rămâne calendarul de industrializare: dacă planul se confirmă, 2027 ar marca intrarea efectivă a Renault într-o producție de apărare la volum, cu o capacitate lunară comunicată încă din faza de proiect. [...]

Ministerul britanic al Apărării investighează un posibil incident armat în Canalul Mânecii , după ce o navă de război rusă ar fi tras focuri de avertizare către un iaht înregistrat în Marea Britanie, într-o zonă intens circulată de trafic maritim. Informațiile au fost relatate de Daily Mail , care notează că episodul, dacă se confirmă, ridică miza de securitate pentru navigația civilă din apropierea apelor britanice. Potrivit relatării, incidentul ar fi avut loc marți, în jurul orei 11:40 (ora Regatului Unit), la aproximativ 20 de mile marine (circa 37 km) sud de Insula Wight, în afara apelor teritoriale ale Regatului Unit, în zona dintre Insula Wight și Normandia. Echipajul iahtului susține că focurile au fost trase de la o distanță de aproximativ 500 de yarzi (circa 457 m), iar iahtul și-a continuat ulterior drumul, fără a fi raportate avarii sau răniți. Ce se știe despre nava rusă și reacția autorităților britanice Nava implicată ar fi fregata rusă „Admiral Grigorovich”, descrisă ca o fregată de aproximativ 4.000 de tone, cu rachete ghidate, parte a Flotei ruse din Marea Neagră. Publicația mai arată că nava ar fi operat în apropierea apelor britanice de câteva săptămâni, fiind observată escortând petroliere din așa-numita „flotă din umbră” și staționând în apropierea unui parc eolian din largul coastei Suffolk. Ministerul britanic al Apărării a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că investighează „rapoarte despre un incident în Canal”. În plan operațional, o ambarcațiune de la HMS Tyne ar fi vizitat iahtul pentru a strânge detalii și pentru a verifica starea de siguranță a celor aflați la bord. În ajun, două nave de patrulare ale Royal Navy, HMS Mersey și HMS Tyne, ar fi urmărit fregata rusă în tranzitul prin Canal. Context: al doilea episod în 72 de ore, dar fără legătură confirmată Daily Mail notează că este al doilea incident care implică nave rusești în Canalul Mânecii în 72 de ore, după ce duminică premierul Keir Starmer ar fi ordonat ca pușcași marini britanici și ofițeri ai National Crime Agency (NCA) să urce la bordul petrolierului „Smyrtos”, descris ca parte a „flotei din umbră” folosite pentru transportul petrolului rusesc. Surse militare citate de publicație susțin că incidentul cu iahtul nu ar fi legat de operațiunea asupra petrolierului. Un expert în domeniu, Martin Kelly (EOS Risk), avertizează, de asemenea, că nu ar trebui făcute legături pripite între cele două episoade și explică faptul că, în procedurile de escaladare a forței pe mare, după avertismente radio pot urma focuri de avertizare dacă nu există răspuns. Separat, Sky News (citat de Daily Mail) a relatat, invocând o sursă din domeniul apărării, că fregata rusă ar fi putut avea probleme la motor și ar fi emis alerte către iaht pentru a evita o coliziune, iar în lipsa schimbării de curs ar fi tras „câteva” focuri de avertizare. Aceste detalii nu sunt confirmate oficial de autoritățile britanice în materialul citat. [...]