Știri
Știri din categoria Apărare
Armata Ucrainei susține că a eliberat aproape întreg teritoriul ocupat de Rusia în regiunea Dnipropetrovsk, după o contraofensivă în care forțele ucrainene au recucerit aproximativ 400 de kilometri pătrați, potrivit declarațiilor oficialilor militari citate de RBC Ukraine.
Operațiunile sunt desfășurate în direcția Oleksandrivsk, unde unități de desant și trupe de asalt, sprijinite de brigăzi mecanizate, conduc acțiuni ofensiv planificate. Generalul-maior Oleksandr Komarenko, șeful Direcției operative principale a Statului Major al armatei ucrainene, a declarat că ofensiva a fost pregătită în detaliu și a trecut prin toate procedurile militare de coordonare.
Potrivit oficialului ucrainean, majoritatea teritoriului regiunii Dnipropetrovsk a fost recucerit, iar în prezent mai sunt de eliberat cinci localități, dintre care trei de dimensiuni mici. Komarenko a precizat că, în urma acțiunilor din februarie, Ucraina a reușit să recâștige mai mult teritoriu decât a pierdut.
Statul Major al armatei ucrainene anunțase deja la finalul lunii februarie că aproximativ 400 de kilometri pătrați au fost eliberați în zona Oleksandrivka, iar pe o parte din acest teritoriu au fost eliminate grupurile ruse care reușiseră să se infiltreze.
Potrivit Kievului, Rusia a încercat să avanseze în regiune pentru a crea o „zonă tampon” între teritoriile ocupate și restul Ucrainei, în contextul obiectivului declarat de Moscova de a controla întregul Donbas.
Armata ucraineană a confirmat pentru prima dată, în august 2025, că trupele ruse au pătruns în regiunea Dnipropetrovsk, situată în sud-estul Ucrainei.
Recomandate
Forțele ucrainene susțin că au scos din funcțiune un feribot militar rusesc în strâmtoarea Kerci , după un atac desfășurat în noaptea de 13 spre 14 martie 2026, care ar fi vizat nave utilizate pentru transportul armamentului către Crimeea ocupată. Potrivit The Kyiv Independent , operațiunea a fost revendicată de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (HUR), care afirmă că unități speciale au lovit două nave rusești implicate în logistica militară din zonă. Conform autorităților ucrainene, feribotul feroviar Slavyanin a fost scos din funcțiune în urma atacului, iar nava Avangard a suferit avarii. Ambele făceau parte din sistemul de transport maritim folosit de Rusia pentru a muta armament, muniție și echipamente militare prin strâmtoarea Kerci, una dintre principalele rute logistice către peninsula Crimeea. Operațiunea ar fi inclus și lovituri asupra infrastructurii din Port Kavkaz , situat în regiunea Krasnodar din Rusia, pe istmul Ciushka. Potrivit armatei ucrainene, instalațiile portuare care susțin legătura de feribot cu Crimeea ocupată au fost avariate în același raid. Rolul strategic al strâmtorii Kerci Strâmtoarea Kerci, lungă de aproximativ 35 de kilometri , leagă Marea Neagră de Marea Azov și separă Crimeea de peninsula Taman. În contextul războiului, zona a devenit esențială pentru aprovizionarea trupelor ruse. Principalele rute logistice folosite de Rusia sunt: Podul Kerci (Podul Crimeii) – frecvent atacat de Ucraina și uneori restricționat pentru transport militar; traseul de feribot Kerci–Port Kavkaz – utilizat pentru transporturi grele și materiale periculoase; transportul maritim auxiliar din porturile rusești din Marea Neagră. Din acest motiv, infrastructura feriboturilor a devenit o țintă repetată pentru armata ucraineană. Navele vizate au mai fost atacate Cele două nave implicate în incidentul din martie 2026 au fost deja lovite anterior: Navă Incident anterior Slavyanin atacată cu drone în vara anului 2024 la Port Kavkaz Avangard avariată într-un atac separat care a rupt bordajul tribord Conro Trader un alt feribot din aceeași flotă s-a scufundat după un atac ucrainean în august 2024 Aceste lovituri anterioare au afectat temporar funcționarea traversării cu feribotul din strâmtoarea Kerci . Reacția Rusiei Ministerul rus al Apărării nu a confirmat avarierea navelor. Moscova a anunțat însă că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 87 de drone ucrainene în mai multe regiuni în cursul aceleiași nopți. O campanie mai largă de atacuri Atacul asupra feriboturilor face parte dintr-o serie mai amplă de operațiuni ucrainene menite să afecteze infrastructura militară rusă. În același interval au fost raportate și: o lovitură asupra fabricii de microelectronică Kremniy El din Briansk, care produce componente pentru sistemele de rachete S-300 și S-400; un atac cu drone asupra unei rafinării din sudul Rusiei. Kievul încearcă astfel să reducă capacitatea Moscovei de a transporta echipamente militare către Crimeea , anexată de Rusia în 2014 și folosită ca bază pentru operațiuni militare în sudul Ucrainei. [...]
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, au vizitat baza aeriană de la Fetești , unde funcționează centrul internațional de instruire pentru piloții de avioane F-16, inclusiv militari ucraineni. Vizita a avut loc joi și a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, potrivit informațiilor publicate de Biziday . Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, situată la Borcea, în județul Călărași, găzduiește programul de pregătire pentru piloții care urmează să opereze avioane de luptă F-16. În cadrul vizitei, cei doi oficiali s-au întâlnit cu personalul militar al bazei și cu cursanții centrului de instruire, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni, ca parte a sprijinului oferit de statele aliate pentru modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei. Discuții despre securitatea regională Pe agenda întâlnirii s-au aflat mai multe subiecte legate de cooperarea militară dintre România și Ucraina, dar și de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre. Oficialii au discutat în special despre: continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni pe avioane F-16; consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO; cooperarea dintre statele aliate în contextul războiului din Ucraina. Oficialii prezenți la vizită La activitatea organizată la baza aeriană de la Borcea au mai participat și reprezentanți ai conducerii militare din România: Oficial Funcție Gheorghiță Vlad șeful Statului Major al Apărării Leonard Baraboi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Potrivit ministrului român al Apărării, vizita președintelui ucrainean la centrul de instruire pentru F-16 transmite un semnal privind cooperarea strânsă dintre România și Ucraina în domeniul securității. Oficialul a subliniat că acest tip de colaborare reflectă coordonarea dintre parteneri în fața provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și contribuie la întărirea apărării pe flancul estic al NATO . Centrul de pregătire pentru piloții de F-16 din România a devenit în ultimii ani unul dintre punctele importante ale programelor de instruire organizate de statele aliate pentru susținerea capacităților aeriene ale Ucrainei. [...]
Rusia vrea să-și ducă la 101.000 efectivele forțelor de sisteme fără pilot până la 1 aprilie 2026, potrivit Ukrinform , care citează o postare pe Telegram a comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Mesajul plasează extinderea unităților de drone în centrul unei „noi etape” a războiului, cu implicații directe asupra ritmului operațiunilor și asupra modului în care sunt apărate și atacate pozițiile pe front. În evaluarea prezentată după o reuniune dedicată dezvoltării sistemelor fără pilot, Sîrski susține că serviciile de informații ucrainene au raportat accelerarea de către Rusia a formării de unități de UAV (vehicule aeriene fără pilot, adică drone) pentru a influența cursul luptelor, „în special în direcțiile sudice”, unde, potrivit acestuia, Rusia ar pierde inițiativa și teritoriu. Creșterea la 101.000 de militari ar indica o instituționalizare a războiului cu drone, nu doar utilizarea lor ca mijloc tactic punctual. „Până la 1 aprilie, Rusia intenționează să crească dimensiunea forțelor sale de sisteme fără pilot la 101.000 de persoane”, a declarat Sîrski. Comandantul ucrainean leagă această extindere de apariția și lărgirea așa-numitelor „zone de ucidere” („kill zones”), pe fondul creșterii capacităților dronelor de atac. În această logică, densitatea dronelor și viteza cu care sunt introduse pe câmpul de luptă devin factori care pot bloca manevra, pot complica logistica și pot crește costul menținerii pozițiilor, inclusiv prin lovirea operatorilor și a infrastructurii asociate. Pe partea ucraineană, Sîrski afirmă că Ucraina dezvoltă o linie proprie de drone FPV (drone controlate în timp real, folosite frecvent pentru lovituri de precizie) cu comandă prin fibră optică, o soluție menită să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Tot el susține că, în ultima lună, dronele ucrainene ar fi lovit circa 4.200 de poziții ale operatorilor ruși de drone, iar în februarie ar fi fost lovite peste 105.200 de ținte, un sfert fiind atribuite grupării Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale armatei ucrainene. În același timp, Sîrski avertizează că Rusia ar fi ajuns la o capacitate de producție de „peste 19.000 de drone FPV pe zi”, ceea ce, dacă se confirmă și se susține logistic, ar putea alimenta o presiune constantă pe linia frontului. Ca răspuns, el spune că în unitățile ucrainene se formează plutoane de interceptare a dronelor, cu misiunea de a distruge FPV-uri, quadcoptere și alte UAV -uri de atac, folosind inclusiv puști anti-dronă, mijloace de război electronic și lansatoare de plase, în paralel cu dezvoltarea sistemelor robotice terestre pentru misiuni logistice, de geniu și de luptă. [...]
Arabia Saudită cumpără rachete interceptoare produse în Ucraina , pe fondul escaladării tensiunilor din Golf și al atacurilor cu drone și rachete atribuite Iranului. Potrivit Euronews , un producător de armament saudit a semnat deja un contract pentru aceste sisteme, iar negocierile pentru un acord militar mult mai amplu sunt în curs. Decizia vine într-un moment în care statele din Golf își consolidează urgent capacitățile de apărare antiaeriană, după mai multe atacuri cu drone Shahed lansate asupra unor ținte din regiune. Aceste drone sunt relativ ieftine, fiind estimate la câteva zeci de mii de dolari fiecare, dar pot provoca pagube semnificative. Interceptori mai ieftini decât sistemele occidentale Rachetele interceptoare ucrainene sunt considerate atractive pentru statele din regiune deoarece sunt mai accesibile financiar decât alternativele occidentale. Spre exemplu, interceptoarele sistemelor Patriot sau THAAD pot costa milioane de dolari per unitate , ceea ce le face dificil de utilizat pe scară largă împotriva dronelor ieftine. În acest context, tehnologia dezvoltată de Ucraina devine o soluție eficientă pentru combaterea amenințărilor aeriene cu costuri reduse. Surse din industria de apărare ucraineană spun că Riyadh și Kiev negociază mai multe contracte majore , unul dintre ele fiind descris drept „uriaș”. Presiunea conflictului din Orientul Mijlociu Achizițiile vin în contextul războiului din regiune, după ce SUA și Israel au lansat atacuri împotriva Iranului la finalul lunii februarie. În replică, Iranul ar fi lansat drone și rachete asupra unor state din Golf. Pentru a contracara aceste amenințări, țările din regiune folosesc în prezent sisteme de apărare precum: Patriot și THAAD furnizate de Statele Unite sistemul sud-coreean Cheongung-II diverse sisteme antiaeriene naționale Totuși, costul interceptării acestor drone este mult mai mare decât prețul lor de producție, ceea ce creează presiune asupra bugetelor militare. Ucraina își extinde industria de apărare Autoritățile de la Kiev încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia pentru a-și promova tehnologia militară pe piața globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că în doar câteva zile armata ucraineană a folosit peste 800 de rachete interceptoare pentru a respinge atacuri aeriene. Succesul acestor sisteme pe câmpul de luptă a crescut interesul altor state pentru tehnologia ucraineană, iar contractele din Orientul Mijlociu ar putea deveni unele dintre cele mai importante pentru industria militară a Ucrainei. [...]
Serviciile occidentale susțin că Rusia oferă Iranului sfaturi tactice despre utilizarea dronelor , bazate pe experiența acumulată în războiul din Ucraina, pentru a lovi ținte americane și ale statelor din Golf în Orientul Mijlociu. Informația provine de la o sursă din serviciile de informații occidentale citată de CNN . Potrivit acesteia, sprijinul oferit de Moscova nu mai este doar unul general, ci include recomandări concrete privind tacticile de atac cu drone . Printre metodele utilizate de Rusia în Ucraina se numără lansarea simultană a mai multor drone, zborul în formații și schimbarea frecventă a direcției pentru a evita sistemele de apărare antiaeriană. În Ucraina, aceste tactici au fost aplicate la scară largă. În unele nopți, forțele ucrainene au fost nevoite să se apere de peste 1.000 de drone lansate într-un singur val . Dronele Shahed, în centrul tacticilor Dronele utilizate sunt din seria Shahed , proiectate inițial de Iran, dar produse în masă de Rusia pentru războiul din Ucraina. Potrivit oficialilor occidentali, aceste aparate s-au dovedit surprinzător de eficiente în a pătrunde apărarea aeriană a unor state din regiunea Golfului. Anterior, s-a relatat că Rusia a oferit Iranului sprijin general pentru identificarea țintelor , inclusiv imagini provenite din rețeaua sa de sateliți militari. Furnizarea de tactici specifice de atac ar reprezenta însă un nivel mai avansat de cooperare militară. Kremlinul a negat în trecut că ar împărtăși informații militare cu Iranul. De asemenea, trimisul special american Steve Witkoff a declarat că Statele Unite au luat act de aceste dezmințiri. Reacția Ucrainei și evoluția conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia sprijină activ Iranul în domeniul dronelor și ar putea oferi în viitor ajutor și pentru rachete sau sisteme de apărare antiaeriană . În același timp, Ucraina a trimis specialiști în interceptarea dronelor în statele din Golful Persic, pentru a împărtăși experiența acumulată în combaterea dronelor Shahed. Kievul a dezvoltat inclusiv drone interceptoare de mici dimensiuni , cu un cost de aproximativ 5.000 de dolari , comparativ cu aproximativ 30.000 de dolari pentru o dronă Shahed . Oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu alte tactici utilizate de Iran în regiune, inclusiv mine maritime în Strâmtoarea Hormuz , drone navale și atacuri cu ambarcațiuni rapide asupra navelor militare. Context geopolitic Potrivit analizelor citate de CNN, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea oferi Rusiei oportunități geopolitice. Președintele rus Vladimir Putin a discutat recent la telefon cu Donald Trump despre situația din regiune și despre războiul din Ucraina. În același timp, oficialii occidentali consideră că și China ar putea oferi sprijin Iranului , deși Beijingul s-a limitat până acum la condamnarea publică a atacurilor SUA și Israelului. [...]
Un incendiu grav pe portavionul Gerald R. Ford a lăsat 600 de marinari fără paturi și a scos la iveală probleme mai serioase decât cele comunicate inițial de Marina SUA, potrivit Biziday , care citează informații publicate de The New York Times . Focul a izbucnit joia trecută în zona spălătoriei și s-a extins rapid prin sistemul de ventilație către dormitoare, fiind stins abia după aproximativ 30 de ore de intervenție continuă a echipajului. Relatările militarilor aflați la bord indică pagube semnificative în zonele de cazare, unde mobilierul și spațiile de dormit au fost afectate. În consecință, aproximativ 600 de membri ai echipajului au rămas fără paturi și sunt nevoiți să doarmă pe podele sau pe mese. Situația este complicată suplimentar de distrugerea completă a spălătoriei, în condițiile în care echipajul se află pe mare de peste zece luni, fără posibilitatea de a-și spăla hainele și lenjeria. Portavionul USS Gerald R. Ford , cel mai mare și mai nou din flota americană, se află în prezent în Marea Roșie, implicat în operațiuni militare din regiunea Golfului. Nava, cu o lungime de 337 de metri și un echipaj de circa 4.500 de militari, transportă peste 75 de aeronave, inclusiv avioane F-35C. Deși incendiul a fost extins și dificil de controlat, sursele citate susțin că acesta nu a afectat capacitatea operațională a navei, misiunile continuând inclusiv pe durata intervenției. Contextul este unul tensionat: portavionul fusese desfășurat anterior în Mediterana, în apropierea Israelului, după escaladarea conflictului cu Iranul, iar ulterior a fost redirecționat în Marea Roșie. În paralel, alte unități navale americane, precum USS Abraham Lincoln, sunt deja active în regiune, iar Washingtonul ia în calcul trimiterea unui al treilea portavion pentru rotație și mentenanță. Aspecte esențiale ale incidentului: incendiu izbucnit în zona spălătoriei și extins prin ventilație intervenție de aproximativ 30 de ore pentru stingere circa 600 de militari rămași fără spații de dormit distrugerea facilităților de spălare la bord operațiunile militare nu au fost întrerupte Incidentul ridică semne de întrebare privind transparența comunicării oficiale și condițiile de trai ale echipajului în misiuni prelungite, în contextul unei prezențe militare americane intensificate în Orientul Mijlociu. [...]
