Știri
Știri din categoria Apărare
Armata Ucrainei susține că a eliberat aproape întreg teritoriul ocupat de Rusia în regiunea Dnipropetrovsk, după o contraofensivă în care forțele ucrainene au recucerit aproximativ 400 de kilometri pătrați, potrivit declarațiilor oficialilor militari citate de RBC Ukraine.
Operațiunile sunt desfășurate în direcția Oleksandrivsk, unde unități de desant și trupe de asalt, sprijinite de brigăzi mecanizate, conduc acțiuni ofensiv planificate. Generalul-maior Oleksandr Komarenko, șeful Direcției operative principale a Statului Major al armatei ucrainene, a declarat că ofensiva a fost pregătită în detaliu și a trecut prin toate procedurile militare de coordonare.
Potrivit oficialului ucrainean, majoritatea teritoriului regiunii Dnipropetrovsk a fost recucerit, iar în prezent mai sunt de eliberat cinci localități, dintre care trei de dimensiuni mici. Komarenko a precizat că, în urma acțiunilor din februarie, Ucraina a reușit să recâștige mai mult teritoriu decât a pierdut.
Statul Major al armatei ucrainene anunțase deja la finalul lunii februarie că aproximativ 400 de kilometri pătrați au fost eliberați în zona Oleksandrivka, iar pe o parte din acest teritoriu au fost eliminate grupurile ruse care reușiseră să se infiltreze.
Potrivit Kievului, Rusia a încercat să avanseze în regiune pentru a crea o „zonă tampon” între teritoriile ocupate și restul Ucrainei, în contextul obiectivului declarat de Moscova de a controla întregul Donbas.
Armata ucraineană a confirmat pentru prima dată, în august 2025, că trupele ruse au pătruns în regiunea Dnipropetrovsk, situată în sud-estul Ucrainei.
Recomandate
Ucraina pregătește creșteri de salarii pentru militari și extinde recrutarea de voluntari străini , într-o încercare de a acoperi deficitul de efective acumulat după patru ani de război cu Rusia, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri, după o reuniune cu miniștri-cheie, că autoritățile au convenit „modalitățile de consolidare a sustenabilității financiare a apărării” și continuarea transformării armatei ucrainene. Plăți noi începând din iunie, după aprobarea mecanismului Zelenski a precizat că urmează ca Consiliul de Miniștri să aprobe un „mecanism concret”, iar guvernul ar trebui să înceapă primele plăți majorate încă din luna iunie. Sursa nu oferă detalii despre nivelul creșterilor sau despre impactul bugetar. Mai multe canale pentru recrutarea de voluntari străini În paralel, Kievul vrea să atragă mai mulți combatanți din străinătate, prin extinderea infrastructurii de recrutare. „Am dispus crearea unui număr semnificativ mai mare de oportunități pentru recrutarea de voluntari străini în armata ucraineană și vor exista mai multe canale de recrutare în acest sens”, a declarat Zelenski. Potrivit estimărilor publicate de presa militară ucraineană, aproximativ 10.000 de voluntari străini din peste 70 de țări s-au alăturat armatei ucrainene de la începutul războiului. Context: deficit de efective și negocieri blocate Măsurile vin pe fondul unui deficit de personal în armată. În luna mai, guvernul Zelenski anunțase că va analiza posibile măsuri pentru creșterea numărului de militari, după ce negocierile pentru încheierea războiului cu Rusia au intrat în impas. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire și logistică pe mare cu o dronă subacvatică grea, cu autonomie de până la 3.700 km , odată cu prezentarea sistemului Sea Trident la expoziția de armament Eurosatory de la Paris, potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea razei de acțiune și a încărcăturii transportate în misiuni maritime autonome, inclusiv în zone contestate. Sea Trident a fost dezvăluită de compania ucraineană Global Mark, iar informația despre prezentare este atribuită United24. Sistemul este descris ca având un profil redus de detectare, pentru a diminua vizibilitatea în spații maritime disputate, și este proiectat pentru operațiuni autonome. Ce poate face Sea Trident și de ce contează Conform datelor din material, drona poate transporta încărcături de până la 1.000 kg și este gândită pentru mai multe tipuri de misiuni: atac; operațiuni logistice și livrare de marfă; contracararea altor vehicule subacvatice fără pilot. Platforma are sisteme de navigație autonomă și este destinată operării în medii maritime contestate. Specificații: rază, dimensiuni, viteză, adâncime Potrivit publicației Militarnyi, Sea Trident are o rază maximă de acțiune de 2.000 de mile marine (aprox. 3.700 km) și o greutate totală de 10.000 kg. Dimensiunile vehiculului sunt de 10 metri lungime, 2 metri lățime și 1,5 metri înălțime. Specificațiile prezentate la expoziție indică o viteză maximă de 10 noduri (18,5 km/h) și o viteză de croazieră de 6 noduri (11 km/h). Drona poate opera la adâncimi de până la 60 de metri, iar designul cu profil redus îi permite să se deplaseze aproape de suprafață atunci când este necesar. Context: alte programe ucrainene de drone subacvatice În același context, Adevărul amintește că Ucraina a prezentat anterior detalii despre drona subacvatică Marichka, un sistem fără pilot dezvoltat local, cu o rază de acțiune de până la 1.000 km și o capacitate de încărcare de o tonă, conceput pentru a lovi nave militare, infrastructura portuară și alte ținte maritime, inclusiv în medii fără semnal GPS. Totodată, anul trecut Ucraina a prezentat public pentru prima dată drona subacvatică TOLOKA, descrisă drept una dintre cele mai ambițioase arme din arsenalul naval. [...]
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
Germania își accelerează planurile de capabilități militare în spațiu pe fondul riscului ca Rusia să urmărească plasarea unui dispozitiv nuclear pe orbită, scenariu care ar putea paraliza servicii satelitare esențiale pentru economie și apărare, potrivit Politico . Avertismentul vine de la generalul-maior Michael Traut , comandantul Comandamentului Spațial al Bundeswehr, care a spus că „nu poate exclude” posibilitatea ca Rusia să lucreze la tehnologie pentru a plasa un dispozitiv nuclear în spațiu. Într-un astfel de caz, efectele ar putea face „anumite altitudini orbitale” inutilizabile timp de decenii, prin creșterea resturilor spațiale și riscul de coliziuni în lanț (așa-numitul „ efect Kessler ”). De ce contează: sateliții susțin infrastructura economică Traut a indicat că o detonare nucleară în spațiu nu ar semăna cu un atac convențional pe Pământ, însă ar lovi direct dependența societăților moderne de sateliți, inclusiv pentru comunicații, navigație și servicii critice. El a menționat explicit și domenii cu impact economic, precum bankingul, transporturile și prognoza meteo, pe lângă utilizările militare (țintire și comunicații). Ca reper, comandantul german a invocat testul nuclear american „Starfish Prime” din 1962 și a spus că, dacă „s-ar întâmpla ceva similar astăzi”, „până la o treime” dintre sateliții aflați pe orbita joasă ar putea înceta să funcționeze în săptămânile și lunile următoare. Răspunsul Berlinului: capabilități „non-cinetice” și comunicații satelitare suverane În acest context, Germania își repoziționează spațiul ca pilon central al politicii de apărare. Strategia germană de securitate spațială prevede că Bundeswehr trebuie nu doar să protejeze accesul Germaniei și al aliaților la spațiu, ci și să poată limita capacitatea unui adversar de a-l folosi. Traut a descris o paletă de amenințări care „s-au dezvoltat masiv” în ultimii ani, de la bruiaj GPS și lasere până la atacuri fizice asupra sateliților. La nivelul de jos al escaladării, el a spus că perturbările electromagnetice și interferențele cu laser sunt deja o realitate zilnică, oferind ca exemplu bruiajul GPS în regiunea baltică, cu efecte asupra aviației civile și traficului maritim. În replică, Germania vizează achiziția și dezvoltarea unor sisteme „non-cinetice” (adică fără lovire fizică directă), inclusiv: bruiaje (jammers) și lasere; sateliți de inspecție; pe termen mai lung, „avioane spațiale” (spaceplanes). Traut a argumentat că descurajarea nu poate fi doar defensivă: „Nu intri în arenă doar cu un scut. O descurajare funcțională are întotdeauna o componentă activă, ofensivă.” El a adăugat că „ofensiv” nu înseamnă „agresiv”, dar că Germania trebuie să poată prelua inițiativa într-un conflict, inclusiv prin acțiuni împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, nu neapărat pe orbită, ci și în infrastructura mai largă care face sateliții să funcționeze (de la stații la sol la bruiaje). Separat, Berlinul planifică o constelație militară suverană de comunicații satelitare, prin programul SATCOMBw 4, pentru a acoperi cererea în creștere a Bundeswehr pentru conectivitate securizată. Traut a spus că proiectul nu este văzut ca rival pentru constelația europeană IRIS², ci ca o completare, care ar reduce presiunea pe sistemul UE și ar lăsa mai multă lățime de bandă pentru alți utilizatori. Germania vrea, de asemenea, ca viitoarea rețea să poată fi folosită de parteneri europeni, în special de state care nu pot sau nu doresc să-și construiască propriile constelații de sateliți. [...]
Suedia își testează în timp real capacitatea de reacție în NATO după ce a ridicat de urgență de la sol două perechi de avioane de vânătoare JAS 39 Gripen pentru a intercepta două aeronave militare rusești în apropierea spațiului său aerian, relatează HotNews , citând AFP. Potrivit armatei suedeze, cele două incidente au avut loc vineri, în sudul și nordul Mării Baltice. În paralel, au decolat și avioane NATO „pentru a menține securitatea în spațiul aerian comun”, conform comunicatului citat. Autoritățile suedeze precizează că spațiul aerian al Suediei nu a fost încălcat în niciunul dintre cazuri, însă descriu episoadele drept parte dintr-un tipar de presiune în regiune. „Acțiunile Rusiei sunt grave și constituie un comportament recurent care amenință atât integritatea noastră teritorială, cât și securitatea noastră”, a declarat viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șeful operațiunilor interarmate, citată în comunicat. De ce contează: reacția operațională a unui stat nou în Alianță Intercepțiile vin în contextul în care Suedia a aderat la NATO în martie 2024 , iar episoadele de acest tip sunt un indicator practic al modului în care forțele sale aeriene operează în arhitectura de securitate a Alianței, inclusiv prin coordonare cu avioane NATO în „spațiul aerian comun”. Context regional Tensiunile din Marea Baltică s-au intensificat puternic după începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, iar apropierea aeronavelor militare rusești de spațiile aeriene ale statelor din zonă a rămas o sursă constantă de alertă și mobilizare rapidă. [...]
Vladimir Putin a admis că dronele ucrainene produc pagube economice și presiune operațională , iar Rusia încearcă să răspundă prin accelerarea propriilor capabilități, inclusiv o rețea de sateliți pe orbită joasă menită să înlocuiască Starlink, potrivit HotNews . Într-o întâlnire la Kremlin cu mai mulți militari ruși, liderul de la Moscova a descris atacurile cu drone drept o „problemă serioasă” și a susținut că scopul acestora ar fi „să divizeze societatea rusă, să provoace confuzie și pagube economice”, conform The Moscow Times. El a adăugat că aceste încercări „nu vor reuși”. Declarațiile au venit la câteva ore după ce Ucraina a lovit o rafinărie situată la 1.000 de kilometri de linia frontului. Putin a recunoscut că lovitura a produs pagube economice, dar a afirmat că activitatea a fost reluată rapid. HotNews trimite, pe acest subiect, la un material separat despre atacul asupra rafinăriei : HotNews . Presiune directă pe front: „în fiecare zi” problema dronelor Putin a vorbit și despre impactul dronelor asupra trupelor ruse, nu doar despre loviturile în interiorul Rusiei. Potrivit agenției TASS, el a spus că primește zilnic rapoarte de la comandanți despre dificultățile create de drone și despre soluțiile avute în vedere pentru contracarare. „Comandanții voștri ne relatează despre asta tot timpul, în fiecare zi – credeți-mă, în fiecare zi – despre ce probleme ne creează dronele și despre ce fel de modalități văd ei să existe pentru a depăși această problemă.” Totodată, Putin a afirmat că nu vrea să intre în detalii și a descris situația de pe teren prin imaginea dronelor care „atârnă acolo ca niște muște”. Răspunsul Moscovei: drone și o „replică” la Starlink În aceeași discuție, Putin a susținut că Rusia dezvoltă drone cu inteligență artificială și drone FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei de la bord), iar în paralel își construiește o constelație de sateliți pe orbită joasă care să înlocuiască Starlink, rețeaua folosită de Ucraina și indisponibilă pentru Rusia. El a indicat „ Biroul 1440 ” drept structura responsabilă pentru proiect și a susținut că soluția rusă „nu este cu nimic mai inferioară” față de Starlink, „poate chiar o depășește”, dar că problema este extinderea capacităților. Potrivit informațiilor citate, în luna martie au fost lansați 16 sateliți, însă unul s-a pierdut. Planurile pe termen lung prevăd extinderea rețelei la 383 de sateliți până în 2030, în timp ce Starlink are aproximativ 10.650 de sateliți pe orbita joasă a Pământului. [...]
