Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își reduce transparența asupra eficienței apărării antiaeriene, după ce armata a decis să nu mai publice bilanțuri detaliate ale loviturilor rusești cu rachete, pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra interceptărilor, potrivit HotNews.
Decizia a fost anunțată de Iurii Ignat, șeful comunicațiilor aviației militare ucrainene, care a transmis pe Facebook că rapoartele de dimineață ale comandamentului vor fi modificate. Concret, vor fi restricționate informațiile privind numărul de rachete lansate de Rusia, câte au fost doborâte de apărarea antiaeriană, câte au fost neutralizate sau nu și-au atins țintele.
În același timp, alertele în timp real rămân neschimbate, iar autoritățile vor continua să comunice „totaluri generale”, fără detalierea de până acum.
Ignat a indicat că, în luna iulie, Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 450 de rachete de diferite tipuri, dintre care 200 au fost balistice. În paralel, Ucraina se confruntă cu o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, ceea ce complică interceptarea rachetelor balistice, lansate „tot mai frecvent”.
Publicația notează că rachetele balistice sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei mari și a traiectoriei foarte înclinate.
În ultimele săptămâni, Kievul a fost lovit săptămânal, cu victime civile și clădiri rezidențiale distruse. În noaptea de 5 august, Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 28 de rachete balistice lansate de Rusia, potrivit informațiilor citate.
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a primit anul acesta doar o treime din numărul de rachete interceptoare pentru Patriot față de perioada corespunzătoare din 2025. Informațiile au fost relatate și de Agerpres, care citează AFP.
Recomandate
Producția locală a sistemelor Patriot în Ucraina va întârzia între 12 luni și câțiva ani , din cauza procedurilor birocratice din SUA, deși decizia politică de a transfera licențele necesare ar fi fost deja luată, a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit Kyiv Post . Pentru Kiev, asta înseamnă că dependența de livrările externe de interceptoare rămâne o constrângere operațională pe termen mediu, în contextul intensificării atacurilor rusești cu drone și rachete balistice. Zelenski a spus, într-o intervenție la telemaratonul național „United News”, că președintele SUA și „alte instituții importante” ar fi aprobat politic acordarea licențelor de producție către Ucraina, însă implementarea este blocată de „hârțogăraie”. În această logică, intervalul realist pentru punerea pe picioare a liniilor de fabricație ar fi „de la 12 luni la câțiva ani”, tocmai din cauza etapelor administrative. „Decizia există. A fost luată de președintele SUA și de alte instituții importante ale statului american. Ucraina trebuie să primească licențele corespunzătoare”, a declarat Zelenski. Mesaje contradictorii privind licențierea în SUA Afirmația lui Zelenski intră în tensiune cu declarații recente ale unor oficiali americani despre caracterul strict controlat al tehnologiei Patriot. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern rachete interceptoare Patriot (PAC-3), invocând regimul de control al exporturilor și precizând că SUA „nu permite nimănui, în afară de producătorii americani”, să le fabrice. Din perspectiva Ucrainei, această divergență de poziționare complică planificarea industrială: chiar dacă există o decizie politică, detaliile de licențiere și limitele impuse componentelor sensibile pot amâna sau restrânge producția efectivă. Până la producția locală, Ucraina rămâne dependentă de livrări lunare Întârzierea producției interne obligă Kievul să se bazeze în continuare pe parteneri pentru apărarea aeriană. Zelenski a declarat, la o conferință de presă la Belgrad pe 8 august, că Ucraina a obținut un acord pentru livrări lunare de rachete Patriot din SUA, dar a avertizat că volumele din 2026 sunt mai mici decât cele din 2025 și „nu sunt suficiente” pentru nevoile de apărare ale țării. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu”, a spus Zelenski. Pentru a acoperi deficitul imediat, președintele ucrainean a indicat că sunt în curs negocieri cu parteneri europeni, menționând Germania și Polonia, pentru obținerea de interceptoare suplimentare din stocurile lor militare existente. [...]
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
Europa rămâne fără interceptori Patriot, iar asta limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra infrastructura în iarnă , într-un moment în care Rusia este așteptată să intensifice atacurile cu rachete balistice, potrivit Politico . Problema nu este doar una de solidaritate militară, ci de stocuri: principalii donatori europeni spun că au puține rachete de rezervă, iar producția nouă nu va veni la timp. Ucraina cere „sute” de interceptori, însă livrările sunt constrânse de trei factori: ritmul lent al producției, presiunea pe stocurile SUA (afectate de războiul cu Iranul) și faptul că statele europene trebuie să păstreze un minim pentru propria apărare și angajamentele din NATO. De ce contează: apărarea antirachetă se lovește de plafonul stocurilor Politico notează că deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, considerate printre puținele mijloace eficiente ale Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina poate folosi și alte sisteme, adesea mai ieftine, dar amenințarea balistică rămâne dificil de acoperit fără Patriot. Fostul ministru ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris dezechilibrul dintre ritmul atacurilor și cel al livrărilor, iar ministerul ucrainean al apărării a raportat că în iulie apărarea aeriană a interceptat 29 din 195 de rachete balistice rusești, în timp ce alte 40 nu și-au atins țintele. Germania și alți donatori: între sprijinul pentru Kiev și propria protecție Germania, unul dintre cei mai mari donatori, a transferat deja sisteme Patriot și muniție, dar trebuie să-și gestioneze stocurile astfel încât să-și poată proteja teritoriul și să-și respecte obligațiile în NATO. Un oficial german de rang înalt, brigadierul general Jürgen Schrödl, a spus că Berlinul „ajunge la limită” și că trebuie asigurată și protecția proprie. Presiunea se mută și asupra altor state cu stocuri relevante, precum Polonia, Spania și Grecia, pe fondul discuțiilor despre cât pot ceda fără să-și slăbească apărarea națională. Blocajul de producție și dependența de deciziile SUA Dependința de Patriot face ca deciziile de la Washington să fie esențiale, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, iar vânzările și acordurile de producție depind de Casa Albă. Politico arată că președintele Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea unei producții sub licență în Ucraina, dar ulterior a nuanțat, spunând că nu există un acord și că transferul de tehnologie este dificil. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat că o înțelegere de producție pe termen lung nu ar fi încheiată înainte de această iarnă, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult. Separat, Ucraina a semnat un acord pentru interceptori PAC-2 fabricați în Germania, însă aceștia sunt puțin probabil să ajungă înainte de anul viitor. Ce opțiuni are Ucraina până la iarnă Pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină interceptori din stocurile aliaților și ia în calcul o abordare mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești. În paralel, Ucraina dezvoltă un interceptor propriu, Freyja, dar proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte să poată acoperi rolul Patriot împotriva rachetelor balistice. În acest context, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină muniție disponibilă, pe fondul cererii crescute în Orientul Mijlociu, al refacerii stocurilor Pentagonului și al preocupărilor europene privind propria vulnerabilitate. [...]
Ucraina mizează pe o rachetă balistică produsă intern, dar producția în masă depinde de importuri și finanțare , iar primele utilizări în luptă ar putea avea loc încă din această toamnă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, într-un telemaraton național pe 8 august, că publicul „trebuie să creadă” afirmațiile companiei ucrainene Fire Point privind debutul operațional al rachetei. Miza economică și operațională a proiectului este dublă: pe de o parte, Ucraina încearcă să-și reducă dependența de livrările externe pentru lovituri la distanță; pe de altă parte, chiar și un program „domestic” rămâne vulnerabil la lanțuri de aprovizionare internaționale. Zelenski a avertizat că utilizarea pe scară largă nu este încă realistă, deoarece racheta include componente importate, iar extinderea producției depinde de „contracte, plăți” și disponibilitatea acelor elemente din alte țări. Ce știm despre FP7: testare și certificare Racheta FP7, dezvoltată de Fire Point, a fost concepută inițial ca armă de lovire sol-sol. Potrivit directoarei generale a companiei, Irîna Terekh, varianta de atac a finalizat aproximativ 15 lansări de test și se află în etapa de certificare finală la Ministerul Apărării din Ucraina. Terekh a declarat (săptămâna trecută, conform publicației) că procesul de certificare ar mai putea dura între două și patru săptămâni, ceea ce ar menține calendarul pentru o primă folosire în luptă împotriva țintelor terestre la începutul toamnei. De ce „nu” la producție în masă, deocamdată Mesajul central al lui Zelenski este că debutul în luptă poate fi apropiat, dar scalarea depinde de factori externi. El a comparat situația cu rachetele balistice ale Rusiei, care includ la rândul lor componente din alte țări, și a spus că același lucru este valabil și pentru programul ucrainean, chiar dacă numărul acestor elemente ar fi mai mic. În practică, asta înseamnă că ritmul de producție și disponibilitatea pe front pot fi limitate de: accesul la componente importate; capacitatea de a încheia contracte și de a asigura plăți; cooperarea internațională necesară pentru volume mari. Extinderea spre apărare antirachetă: proiectul FP7.X „Freyja” În paralel cu varianta de lovire, Fire Point dezvoltă o versiune mai rapidă, FP7.X, destinată interceptării rachetelor balistice, în cadrul inițiativei pan-europene „Freyja”. Proiectul a fost lansat la Paris în iulie, cu sprijinul a 10 guverne europene și 12 companii din industria de apărare, având ca obiectiv o alternativă „semnificativ mai ieftină” la sistemul american Patriot. Fire Point își propune ca prețul unui interceptor FP7.X să fie sub 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), o fracțiune din costul unui interceptor Patriot, potrivit materialului. Totuși, această variantă necesită integrare complexă cu radare de supraveghere, radare de urmărire și senzori de ghidaj („seeker”), toate de proveniență europeană. În cadrul proiectului, compania norvegiană Kongsberg dezvoltă centrul de comandă și control, iar compania germană Diehl Defence ar fi în discuții pentru furnizarea sistemelor de ghidaj. Fire Point vizează prima interceptare reușită cu FP7.X până la mijlocul lui 2027. Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul cheie este finalizarea certificării Ministerului Apărării pentru varianta de atac FP7, care ar putea deschide calea pentru primele utilizări în luptă în toamnă. Pe termen mediu, capacitatea de producție în masă rămâne condiționată de componentele importate și de finanțare, iar pe segmentul defensiv calendarul este mai lung, cu o țintă de test major abia în 2027. [...]
Dronele ucrainene au expus vulnerabilitatea tancurilor în fața atacurilor aeriene ieftine , după ce au „eliminat” într-un exercițiu o brigadă americană de tancuri și vehicule blindate, obligând organizatorii să recurgă la „respawn” (reintroducerea în scenariu) pentru a continua antrenamentul, potrivit Ars Technica . Exercițiul semestrial Combined Resolve , desfășurat în Germania între 9 aprilie și 10 mai, a oferit armatei SUA o demonstrație directă a modului în care războiul cu drone s-a schimbat pe câmpurile de luptă din Ucraina. Operatorii ucraineni au putut identifica rapid țintele și au simulat lovituri prin lansări de muniție de deasupra sau apropiere suficientă pentru a mima un atac de tip „kamikaze”, conform unor oficiali americani și unui participant care a vorbit cu The Wall Street Journal . Un oficial american a spus pentru WSJ că vehiculele blindate erau „distruse” atât de repede încât au fost „respawned” și trimise înapoi în lupta simulată. Trupele participante au fost din 3rd Armored Brigade Combat Team, 1st Cavalry Division , aflate în dislocare rotațională din Fort Hood, Texas, conform unui document al armatei SUA despre această rotație, disponibil aici . Unitatea operează, în mod obișnuit, platforme precum tancurile M1A2 și vehiculele de luptă ale infanteriei Bradley. Lecția operațională: dispersie, camuflaj și contramăsuri Prin repetarea scenariului de antrenament pe parcursul a două săptămâni, militarii americani au început să se adapteze: să se disperseze mai bine, să se ascundă și să folosească contramăsuri, inclusiv război electronic (măsuri de bruiaj și perturbare a comunicațiilor și senzorilor). Într-un material video promoțional al exercițiului, publicat de armata SUA, un militar american (neidentificat) descrie schimbarea de paradigmă: „Folosirea dronelor cu armata îi ține pe toți în tensiune. Nu mai există un loc sigur sau un moment sigur în joc.” Materialul promoțional este disponibil pe pagina dedicată exercițiului Combined Resolve, aici . Nu e un caz izolat: scenariu similar într-un exercițiu NATO Aceeași sursă notează că operatori ucraineni de drone au participat și la un exercițiu NATO condus de Suedia, Aurora 26 , desfășurat tot în mai. Într-un scenariu de asalt mecanizat simulat, dronele ucrainene au „scos din luptă” zeci de vehicule blindate ale forței atacatoare, iar planificatorii au fost nevoiți să reseteze jocul de război, potrivit The Kyiv Independent, care a relatat despre episod aici . În termeni operaționali, concluzia care se conturează din aceste exerciții este că unitățile grele, bazate pe tancuri și vehicule blindate, trebuie să-și ajusteze rapid tacticile și protecția împotriva dronelor, inclusiv prin integrarea contramăsurilor electronice și a procedurilor de dispersie și camuflaj în antrenamentul curent. [...]
O explozie la o fabrică de muniții a KNDS lângă Roma ridică riscuri operaționale pentru producția de armament , în condițiile în care unitatea produce muniție de calibru mediu și mare și materiale pentru industria spațială, potrivit Focus . Incidentul a avut loc pe platforma industrială a KNDS din apropiere de Colleferro , la circa 40 km sud-est de capitala Italiei. Carabinierii au transmis că, joi, la fața locului erau în desfășurare intervenții „complexe” ale pompierilor și poliției. Ce se produce în unitatea afectată Potrivit agenției italiene Ansa, în fabrica de lângă Roma se produc: muniții de calibru mediu și mare pentru apărarea terestră și navală; combustibili solizi (cu ardere solidă) pentru rachete purtătoare folosite în domeniul spațial. Cum s-a produs explozia și ce se știe despre victime Imagini video arată un nor mare de fum. Conform relatărilor citate, inițial ar fi izbucnit un incendiu, urmat de explozie, iar bubuitura s-ar fi auzit la kilometri distanță, inclusiv în localități din jur. Presa italiană a relatat că nu au existat victime, în pofida forței exploziei. Agenția AGI a indicat că, înainte de explozie, fusese declanșată alarma de incendiu, iar angajații ar fi avut timp să se pună la adăpost. Cauza: între accident tehnic și posibilă intenție Cauza nu este încă stabilită definitiv. „Corriere Della Sera” a relatat că ar fi fost vorba despre un accident în secția de presare a pulberilor, unde un incendiu ar fi pornit într-o mașină de compactare. Postul Sky TG24 a informat că au fost deschise investigații privind o posibilă incendiere. Pentru moment, autoritățile nu au comunicat dacă activitatea fabricii a fost oprită și nici ce impact ar putea avea incidentul asupra livrărilor, însă intervențiile „complexe” și ancheta în curs indică o evaluare extinsă a situației la fața locului. [...]
