Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina va trimite experți în combaterea dronelor în Orientul Mijlociu, într-o încercare de a valorifica experiența acumulată în războiul cu Rusia și de a obține în schimb sprijin militar suplimentar. Potrivit Digi24, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că specialiștii ucraineni vor ajunge în regiune săptămâna viitoare pentru a evalua situația și a oferi asistență în apărarea împotriva dronelor.
Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Liderul ucrainean a explicat că experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor iraniene Shahed, folosite atât de Rusia în Ucraina, cât și de Iran în conflictul actual din Orientul Mijlociu, ar putea fi utilă pentru statele din Golf.
De-a lungul conflictului început în 2022, Ucraina a dezvoltat sisteme și tactici eficiente pentru combaterea dronelor Shahed și a versiunilor rusești Geran. Printre acestea se numără interceptoare relativ ieftine, proiectate special pentru a distruge dronele fără a utiliza muniții costisitoare.
Această expertiză ar putea deveni un atu diplomatic pentru Kiev, care speră să obțină în schimb sisteme de apărare antiaeriană Patriot sau rachete interceptoare suplimentare.
Zelenski a atras atenția asupra dezechilibrului economic dintre dronele iraniene și rachetele utilizate pentru a le intercepta:
În primele trei zile ale războiului din Orientul Mijlociu ar fi fost folosite peste 800 de interceptoare Patriot, mai multe decât a primit Ucraina în cei patru ani de conflict cu Rusia.
Președintele ucrainean s-a declarat îngrijorat că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce atenția și sprijinul militar acordat Kievului de către partenerii occidentali.
„Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană”, a avertizat Zelenski, referindu-se la atacurile aeriene rusești care continuă să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei.
Kievul speră ca schimbul de expertiză militară cu statele din Golf să devină o cooperare reciproc avantajoasă, în care Ucraina oferă know-how tehnologic și operațional, iar în schimb primește sisteme avansate de apărare.
Recomandate
Ucraina își reduce transparența asupra eficienței apărării antiaeriene , după ce armata a decis să nu mai publice bilanțuri detaliate ale loviturilor rusești cu rachete, pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra interceptărilor, potrivit HotNews . Decizia a fost anunțată de Iurii Ignat , șeful comunicațiilor aviației militare ucrainene, care a transmis pe Facebook că rapoartele de dimineață ale comandamentului vor fi modificate. Concret, vor fi restricționate informațiile privind numărul de rachete lansate de Rusia, câte au fost doborâte de apărarea antiaeriană, câte au fost neutralizate sau nu și-au atins țintele. În același timp, alertele în timp real rămân neschimbate, iar autoritățile vor continua să comunice „totaluri generale”, fără detalierea de până acum. Context: creșterea atacurilor și deficitul de interceptoare Patriot Ignat a indicat că, în luna iulie, Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 450 de rachete de diferite tipuri, dintre care 200 au fost balistice. În paralel, Ucraina se confruntă cu o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , ceea ce complică interceptarea rachetelor balistice, lansate „tot mai frecvent”. Publicația notează că rachetele balistice sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei mari și a traiectoriei foarte înclinate. Ce se vede deja pe teren În ultimele săptămâni, Kievul a fost lovit săptămânal, cu victime civile și clădiri rezidențiale distruse. În noaptea de 5 august, Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 28 de rachete balistice lansate de Rusia, potrivit informațiilor citate. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a primit anul acesta doar o treime din numărul de rachete interceptoare pentru Patriot față de perioada corespunzătoare din 2025. Informațiile au fost relatate și de Agerpres , care citează AFP. [...]
Europa rămâne fără interceptori Patriot, iar asta limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra infrastructura în iarnă , într-un moment în care Rusia este așteptată să intensifice atacurile cu rachete balistice, potrivit Politico . Problema nu este doar una de solidaritate militară, ci de stocuri: principalii donatori europeni spun că au puține rachete de rezervă, iar producția nouă nu va veni la timp. Ucraina cere „sute” de interceptori, însă livrările sunt constrânse de trei factori: ritmul lent al producției, presiunea pe stocurile SUA (afectate de războiul cu Iranul) și faptul că statele europene trebuie să păstreze un minim pentru propria apărare și angajamentele din NATO. De ce contează: apărarea antirachetă se lovește de plafonul stocurilor Politico notează că deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, considerate printre puținele mijloace eficiente ale Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina poate folosi și alte sisteme, adesea mai ieftine, dar amenințarea balistică rămâne dificil de acoperit fără Patriot. Fostul ministru ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris dezechilibrul dintre ritmul atacurilor și cel al livrărilor, iar ministerul ucrainean al apărării a raportat că în iulie apărarea aeriană a interceptat 29 din 195 de rachete balistice rusești, în timp ce alte 40 nu și-au atins țintele. Germania și alți donatori: între sprijinul pentru Kiev și propria protecție Germania, unul dintre cei mai mari donatori, a transferat deja sisteme Patriot și muniție, dar trebuie să-și gestioneze stocurile astfel încât să-și poată proteja teritoriul și să-și respecte obligațiile în NATO. Un oficial german de rang înalt, brigadierul general Jürgen Schrödl, a spus că Berlinul „ajunge la limită” și că trebuie asigurată și protecția proprie. Presiunea se mută și asupra altor state cu stocuri relevante, precum Polonia, Spania și Grecia, pe fondul discuțiilor despre cât pot ceda fără să-și slăbească apărarea națională. Blocajul de producție și dependența de deciziile SUA Dependința de Patriot face ca deciziile de la Washington să fie esențiale, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, iar vânzările și acordurile de producție depind de Casa Albă. Politico arată că președintele Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea unei producții sub licență în Ucraina, dar ulterior a nuanțat, spunând că nu există un acord și că transferul de tehnologie este dificil. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat că o înțelegere de producție pe termen lung nu ar fi încheiată înainte de această iarnă, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult. Separat, Ucraina a semnat un acord pentru interceptori PAC-2 fabricați în Germania, însă aceștia sunt puțin probabil să ajungă înainte de anul viitor. Ce opțiuni are Ucraina până la iarnă Pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină interceptori din stocurile aliaților și ia în calcul o abordare mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești. În paralel, Ucraina dezvoltă un interceptor propriu, Freyja, dar proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte să poată acoperi rolul Patriot împotriva rachetelor balistice. În acest context, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină muniție disponibilă, pe fondul cererii crescute în Orientul Mijlociu, al refacerii stocurilor Pentagonului și al preocupărilor europene privind propria vulnerabilitate. [...]
Producția locală a sistemelor Patriot în Ucraina va întârzia între 12 luni și câțiva ani , din cauza procedurilor birocratice din SUA, deși decizia politică de a transfera licențele necesare ar fi fost deja luată, a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit Kyiv Post . Pentru Kiev, asta înseamnă că dependența de livrările externe de interceptoare rămâne o constrângere operațională pe termen mediu, în contextul intensificării atacurilor rusești cu drone și rachete balistice. Zelenski a spus, într-o intervenție la telemaratonul național „United News”, că președintele SUA și „alte instituții importante” ar fi aprobat politic acordarea licențelor de producție către Ucraina, însă implementarea este blocată de „hârțogăraie”. În această logică, intervalul realist pentru punerea pe picioare a liniilor de fabricație ar fi „de la 12 luni la câțiva ani”, tocmai din cauza etapelor administrative. „Decizia există. A fost luată de președintele SUA și de alte instituții importante ale statului american. Ucraina trebuie să primească licențele corespunzătoare”, a declarat Zelenski. Mesaje contradictorii privind licențierea în SUA Afirmația lui Zelenski intră în tensiune cu declarații recente ale unor oficiali americani despre caracterul strict controlat al tehnologiei Patriot. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern rachete interceptoare Patriot (PAC-3), invocând regimul de control al exporturilor și precizând că SUA „nu permite nimănui, în afară de producătorii americani”, să le fabrice. Din perspectiva Ucrainei, această divergență de poziționare complică planificarea industrială: chiar dacă există o decizie politică, detaliile de licențiere și limitele impuse componentelor sensibile pot amâna sau restrânge producția efectivă. Până la producția locală, Ucraina rămâne dependentă de livrări lunare Întârzierea producției interne obligă Kievul să se bazeze în continuare pe parteneri pentru apărarea aeriană. Zelenski a declarat, la o conferință de presă la Belgrad pe 8 august, că Ucraina a obținut un acord pentru livrări lunare de rachete Patriot din SUA, dar a avertizat că volumele din 2026 sunt mai mici decât cele din 2025 și „nu sunt suficiente” pentru nevoile de apărare ale țării. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu”, a spus Zelenski. Pentru a acoperi deficitul imediat, președintele ucrainean a indicat că sunt în curs negocieri cu parteneri europeni, menționând Germania și Polonia, pentru obținerea de interceptoare suplimentare din stocurile lor militare existente. [...]
Autoritățile au emis un nou RO-Alert în Tulcea după detectarea unei ținte aeriene la graniță. Potrivit Mediafax , sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au identificat în noaptea de sâmbătă spre duminică o țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina, iar populația a fost avertizată prin mesaj RO-Alert. Drona a fost identificată la ora 23:35, iar Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru emiterea mesajului. Conform mesajului publicat de MApN pe Facebook, RO-Alert a fost transmis începând cu ora 00:22. „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis un mesaj RO-Alert începând cu ora 00:22.” Alertă limitată în timp și fără pătrundere în spațiul aerian național Măsurile de alertare au fost menținute până la ora 00:48, când alerta aeriană a încetat. Autoritățile au precizat că ținta a dispărut de pe sistemele radar, a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a intrat în spațiul aerian al României. „Ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a pătruns în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 00:48.” Context: avertizări repetate în 2026 Nu este primul episod de acest tip în județul Tulcea. Mediafax notează că marți a mai fost emisă o avertizare privind „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”, iar duminica trecută au fost transmise două mesaje RO-Alert după detectarea, în două rânduri, a unor ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina. În 2026, autoritățile au emis 61 de mesaje de avertizare, potrivit datelor transmise de ISU Tulcea. [...]
Pentagonul își mută achizițiile anti-dronă într-o platformă digitală cu acces restricționat , iar următorul pas este o componentă de planificare asistată de inteligență artificială, cu potențial de a schimba modul în care sunt configurate rapid capabilitățile pe câmpul de luptă, potrivit TechRadar . Platforma este o versiune extinsă a unei „piețe” pentru sisteme contra dronelor (counter-UAS), operată de Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401) , descrisă ca un hub de coordonare pentru activitatea anti-dronă. Conform publicației, proiectul a rulat „în spatele ușilor închise” din februarie 2026, iar accesul este disponibil doar cumpărătorilor verificați. Cine a construit platforma și ce vinde Un raport al DroneFront indică faptul că platforma este construită și operată de Kaizen Laboratories , o companie software din New York, veche de patru ani, în baza unui contract de prototip de 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei). În marketplace apar furnizori din industria de apărare, inclusiv Anduril, DroneShield, AeroVironment și SMARTSHOOTER, care listează produse pentru vânzare către cumpărători aprobați. Control strict al accesului și al exporturilor Inventarul nu este vizibil terților, iar pentru utilizatorii care au acces, acesta este „puternic” segmentat în funcție de statutul de control al exporturilor. Aprobarea cumpărătorilor se face manual de administratorii JIATF-401, iar accesul este acordat în funcție de niveluri de clasificare. În categoria cumpărătorilor eligibili intră, potrivit sursei: ofițeri federali de achiziții; comenzi militare; aliați pre-aprobați; ministere ale apărării din state partenere. Și furnizorii trec printr-un proces de verificare care include validarea companiei, evaluarea produselor și conformarea cu regulile de control al exporturilor înainte de a putea publica oferte. Tracțiune comercială: 21 milioane de dolari în achiziții până la început de august JIATF-401 a raportat achiziții de 13 milioane de dolari (aprox. 60 milioane lei) până în aprilie, iar la început de august un purtător de cuvânt al task force-ului, lt. col. Adam Scher, a indicat 21 milioane de dolari (aprox. 97 milioane lei). TechRadar notează că asta ar însemna vânzări ulterioare de circa 8 milioane de dolari (aprox. 37 milioane lei) în următoarele patru luni. Publicația punctează că, raportat la contractul de 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) pentru dezvoltare, ritmul vânzărilor poate părea sub așteptări, însă Kaizen susține că platforma este încă într-o fază de lansare lentă, cu un set limitat de comenzi folosit pentru a valida procesul de comandă și adjudecare înainte de o extindere. Miza operațională: un „strat” de planificare cu IA, încă nelansat Elementul cu impact potențial mai mare este o componentă de planificare asistată de inteligență artificială, care ar permite introducerea unui profil de amenințare, a unui buget, a stării de pregătire operațională și a mediului, apoi ar scana produsele din marketplace și ar recomanda o configurație de capabilități „de-a lungul lanțului de neutralizare” (kill chain). Kaizen a spus la început de august că această funcție ar urma să devină operațională „în câteva zile”, însă TechRadar nu confirmă că lansarea a avut deja loc. În context, Australia, Polonia, Coreea de Sud, Regatul Unit și România sunt menționate public ca națiuni partenere, iar secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a declarat că sunt integrate și agenții de aplicare a legii la nivel statal și local. Platforma este asociată cu site-ul cuas.mil, despre care se menționează că are deja acces restricționat din anumite țări; rămâne de văzut dacă va răspunde pe termen lung nevoilor operaționale descrise. [...]
Dronele ucrainene au expus vulnerabilitatea tancurilor în fața atacurilor aeriene ieftine , după ce au „eliminat” într-un exercițiu o brigadă americană de tancuri și vehicule blindate, obligând organizatorii să recurgă la „respawn” (reintroducerea în scenariu) pentru a continua antrenamentul, potrivit Ars Technica . Exercițiul semestrial Combined Resolve , desfășurat în Germania între 9 aprilie și 10 mai, a oferit armatei SUA o demonstrație directă a modului în care războiul cu drone s-a schimbat pe câmpurile de luptă din Ucraina. Operatorii ucraineni au putut identifica rapid țintele și au simulat lovituri prin lansări de muniție de deasupra sau apropiere suficientă pentru a mima un atac de tip „kamikaze”, conform unor oficiali americani și unui participant care a vorbit cu The Wall Street Journal . Un oficial american a spus pentru WSJ că vehiculele blindate erau „distruse” atât de repede încât au fost „respawned” și trimise înapoi în lupta simulată. Trupele participante au fost din 3rd Armored Brigade Combat Team, 1st Cavalry Division , aflate în dislocare rotațională din Fort Hood, Texas, conform unui document al armatei SUA despre această rotație, disponibil aici . Unitatea operează, în mod obișnuit, platforme precum tancurile M1A2 și vehiculele de luptă ale infanteriei Bradley. Lecția operațională: dispersie, camuflaj și contramăsuri Prin repetarea scenariului de antrenament pe parcursul a două săptămâni, militarii americani au început să se adapteze: să se disperseze mai bine, să se ascundă și să folosească contramăsuri, inclusiv război electronic (măsuri de bruiaj și perturbare a comunicațiilor și senzorilor). Într-un material video promoțional al exercițiului, publicat de armata SUA, un militar american (neidentificat) descrie schimbarea de paradigmă: „Folosirea dronelor cu armata îi ține pe toți în tensiune. Nu mai există un loc sigur sau un moment sigur în joc.” Materialul promoțional este disponibil pe pagina dedicată exercițiului Combined Resolve, aici . Nu e un caz izolat: scenariu similar într-un exercițiu NATO Aceeași sursă notează că operatori ucraineni de drone au participat și la un exercițiu NATO condus de Suedia, Aurora 26 , desfășurat tot în mai. Într-un scenariu de asalt mecanizat simulat, dronele ucrainene au „scos din luptă” zeci de vehicule blindate ale forței atacatoare, iar planificatorii au fost nevoiți să reseteze jocul de război, potrivit The Kyiv Independent, care a relatat despre episod aici . În termeni operaționali, concluzia care se conturează din aceste exerciții este că unitățile grele, bazate pe tancuri și vehicule blindate, trebuie să-și ajusteze rapid tacticile și protecția împotriva dronelor, inclusiv prin integrarea contramăsurilor electronice și a procedurilor de dispersie și camuflaj în antrenamentul curent. [...]
