Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina va trimite experți în combaterea dronelor în Orientul Mijlociu, într-o încercare de a valorifica experiența acumulată în războiul cu Rusia și de a obține în schimb sprijin militar suplimentar. Potrivit Digi24, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că specialiștii ucraineni vor ajunge în regiune săptămâna viitoare pentru a evalua situația și a oferi asistență în apărarea împotriva dronelor.
Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Liderul ucrainean a explicat că experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor iraniene Shahed, folosite atât de Rusia în Ucraina, cât și de Iran în conflictul actual din Orientul Mijlociu, ar putea fi utilă pentru statele din Golf.
De-a lungul conflictului început în 2022, Ucraina a dezvoltat sisteme și tactici eficiente pentru combaterea dronelor Shahed și a versiunilor rusești Geran. Printre acestea se numără interceptoare relativ ieftine, proiectate special pentru a distruge dronele fără a utiliza muniții costisitoare.
Această expertiză ar putea deveni un atu diplomatic pentru Kiev, care speră să obțină în schimb sisteme de apărare antiaeriană Patriot sau rachete interceptoare suplimentare.
Zelenski a atras atenția asupra dezechilibrului economic dintre dronele iraniene și rachetele utilizate pentru a le intercepta:
În primele trei zile ale războiului din Orientul Mijlociu ar fi fost folosite peste 800 de interceptoare Patriot, mai multe decât a primit Ucraina în cei patru ani de conflict cu Rusia.
Președintele ucrainean s-a declarat îngrijorat că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce atenția și sprijinul militar acordat Kievului de către partenerii occidentali.
„Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană”, a avertizat Zelenski, referindu-se la atacurile aeriene rusești care continuă să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei.
Kievul speră ca schimbul de expertiză militară cu statele din Golf să devină o cooperare reciproc avantajoasă, în care Ucraina oferă know-how tehnologic și operațional, iar în schimb primește sisteme avansate de apărare.
Recomandate
Ucraina susține că a câștigat prima confruntare navală „dronă contra dronă”, un semnal că războiul pe mare intră într-o fază mai automatizată , potrivit TechRadar . Episodul ar fi avut loc în Marea Neagră, unde o dronă navală ucraineană Sargan-3000 ar fi distrus o ambarcațiune fără echipaj a Rusiei folosind o turelă de armament operată de la distanță (Protector RWS). Informația rămâne, însă, incomplet confirmată: relatarea nu a fost verificată independent, iar Ucraina nu a comunicat data, ora sau locul exact al angajării. Rusia, la rândul ei, nu a confirmat că ar fi pierdut o ambarcațiune în acest incident. De ce contează: trecerea de la lovituri asupra navelor la „interceptare” între drone Dacă se confirmă, schimbarea operațională este importantă: dronele maritime nu mai sunt folosite doar pentru atacuri asupra unor ținte mari sau staționare, ci și pentru confruntări directe între platforme fără echipaj. În practică, asta înseamnă că misiunile pe mare pot include „vânătoare” și neutralizare de drone adverse, nu doar lovituri de oportunitate. TechRadar notează că episodul vine pe fondul intensificării activității dronelor maritime ucrainene și la câteva luni după intrarea în serviciu a Sargan-3000. Ce este Sargan-3000 și ce armament ar fi folosit Sargan-3000 a intrat în serviciu activ în aprilie 2026 și este descris ca o „platformă multifuncțională”, ceea ce sugerează un design modular, adaptabil pentru diferite misiuni (de exemplu, prin integrarea de senzori sau armament). În incidentul relatat, drona ar fi folosit o turelă Protector RWS (sistem modular care poate monta mai multe tipuri de armament). În mod specific, ar fi fost utilizată o mitralieră de 12,7 mm controlată de la distanță, posibil de tip M2 Browning sau NSV, menționează publicația. Context: extinderea operațiunilor ucrainene cu drone maritime În 2026, Ucraina și-a extins operațiunile cu drone maritime în Marea Neagră și Marea Azov; TechRadar afirmă că 105 nave rusești ar fi fost atacate în Marea Azov. Totodată, publicația precizează că „caracteristicile fizice” ale Sargan-3000 nu sunt cunoscute în acest moment. Materialul trece în revistă și alte platforme fără echipaj folosite de Ucraina: Sea Baby (folosită de Serviciul de Securitate al Ucrainei): ambarcațiune de 6 metri, cu rază de acțiune estimată la 1.000 km și încărcătură utilă de aproximativ 850 kg, despre care se crede că este utilizată în principal împotriva țintelor ancorate. Magura V5 (sub Direcția de Informații a Apărării ): mai scurtă, cu încărcătură mai mică și rază de acțiune inferioară față de Sea Baby, dar cu rol similar. În incidentul „cel mai recent”, nava rusă ar fi fost identificată de Direcția de Informații a Apărării, care ar fi autorizat drona navală ucraineană să angajeze ținta. TechRadar amintește și un episod anterior, din iulie 2026, când o dronă ucraineană ar fi scufundat de la distanță o ambarcațiune rusească în Marea Neagră. Ce urmează Fără confirmări independente și fără detalii de localizare și moment, episodul rămâne la nivel de revendicare. Totuși, dacă astfel de confruntări devin recurente, ele pot accelera investițiile în detectare, armament la distanță și tactici de „anti-dronă” pe mare, cu efect direct asupra modului în care sunt protejate rutele și activele navale în Marea Neagră. [...]
Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]
Armata SUA își accelerează integrarea dronelor în unități , folosind lecțiile operaționale ale Ucrainei în exercițiile „Saber Junction” din Bavaria, unde participă și militari ucraineni ca instructori și consilieri, potrivit Stirile Pro TV . Exercițiile anuale americane, desfășurate în ultimele săptămâni la poalele munților din Bavaria (Germania), sunt concepute pentru a prezenta și testa tactici și echipamente preluate din experiența ucraineană, unde utilizarea inovatoare a dronelor a devenit un element central al luptei împotriva forțelor ruse, la mai bine de patru ani și jumătate de la începutul conflictului. Generalul de brigadă Terry Tillis, care conduce unitatea de instruire a Armatei SUA cu sediul în Germania, a spus că este vorba despre 1.900 de drone și că acestea reflectă „cele mai recente învățăminte” extrase din eforturile ucrainene în război. Ce se schimbă operațional: de la „sprijin” la structură de luptă cu drone Deși Armata SUA a făcut progrese în a pune dronele la dispoziția soldaților, conducerea nu a oferit un răspuns clar despre cum își va adapta tacticile pentru un conflict în care dronele sunt omniprezente, arată materialul. Un oficial al Armatei, citat sub condiția anonimatului, a indicat că există consens privind necesitatea integrării dronelor, dar că liderii trebuie să decidă cum să structureze forțele terestre pentru „războiul cu drone”, nu doar să folosească dronele ca extensie a sarcinilor existente. Același oficial a precizat că unitățile integrează drone de atac „cu sens unic” până la nivelul companiei, însă adaptarea ar necesita mai mult decât simpla adăugare de drone într-un batalion de infanterie. Rolul Ucrainei în exerciții: instruire, război electronic și lecții din front În cadrul exercițiului din acest an, aproximativ o duzină de militari ucraineni au venit în Germania și oferă informații despre războiul electronic , războiul cu drone și lecțiile învățate din operațiunile de luptă în curs, potrivit Armatei SUA. Tillis a mai declarat că unii soldați ai Brigăzii 173 Aeropurtate au fost trimiși în Ucraina la începutul anului pentru a învăța tehnici de luptă cu drone de ultimă generație. În timpul exercițiilor, ucrainenii sunt integrați alături de militarii americani pentru a-i sfătui, asista și ajuta să folosească tehnologia. Un indicator al rolului dronelor în scenariile de instruire: aproximativ 50% dintre confruntările Brigăzii 173 Aeropurtate cu trupele inamice în timpul exercițiului au început cu „contactul cu dronele”, potrivit lui Anthony Miller, directorul tehnologic al Armatei SUA. Context: presiune de adaptare și schimbări la vârful Armatei SUA Materialul notează că efortul de învățare și integrare a devenit mai urgent pe fondul încercărilor SUA de a contracara atacurile cu drone iraniene într-un conflict care durează de mai bine de șase luni (fără alte detalii în text despre acest teatru de operații). În paralel, colaborarea are loc într-un moment de schimbări la vârful Armatei SUA: secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis în aprilie pe generalul Randy George și l-a înlocuit cu generalul Christopher LaNeve, iar secretarul Armatei, Dan Driscoll, a părăsit funcția la începutul acestei luni. Potrivit sursei, atât George, cât și Driscoll au susținut adaptarea rapidă la tehnologia dronelor. Trump l-a numit pe Adam Telle ca secretar interimar al Armatei. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare ruse, vizând inclusiv o fabrică de componente pentru motoare de avion , într-o serie de atacuri care urmăresc să reducă capacitatea de producție și protecție a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Ținta principală menționată este uzina Snizhne Machine-Building Plant din regiunea Donețk ocupată, descrisă ca producător de componente pentru motoare cu turbină cu gaz folosite în aviația militară rusă, inclusiv palete de compresor și turbină. Conform aceleiași surse, instalația ar furniza piese utilizate în aviația militară a Rusiei. În paralel, armata ucraineană afirmă că a lovit două sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Taganrog (regiunea Rostov), o stație radar în Berezki (regiunea Briansk) și o facilitate din Donețk folosită pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. În regiunea Luhansk ocupată, Statul Major mai indică lovirea unui centru de instruire pentru operatori de drone FPV (drone controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și a unei unități a forțelor cecene Akhmat în Petropavlivka. Autoritățile militare ucrainene nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, precizând că rezultatele sunt încă evaluate. În lectura operațională a Kievului, aceste atacuri fac parte dintr-o campanie mai amplă de lovire a infrastructurii militare ruse și a rețelei industriale care susține războiul. Context: val de atacuri cu drone asupra infrastructurii industriale din Rusia Materialul plasează aceste lovituri într-un val mai larg de atacuri nocturne cu drone asupra unor obiective industriale din Rusia. Sunt menționate, ca relatări separate, un atac raportat asupra unei mari uzine chimice din Perm (însoțit de imagini apărute online), un incendiu raportat la rafinăria Saratov (deținută de Rosneft) și un incendiu la un centru logistic Ozon. În Volgograd, autoritățile regionale ar fi raportat avarii la o facilitate industrială și la o clădire de apartamente, cu două persoane spitalizate, potrivit articolului. Impact economic: presiune pe rafinare și pe lanțuri logistice Kyiv Post notează că Ucraina continuă să vizeze sectorul rusesc de rafinare, iar Bloomberg este citat cu estimarea că dronele ucrainene au lovit rafinării ruse „cel puțin de 70 de ori” de la începutul lui 2026, contribuind la scăderea producției de rafinare și la penurii de benzină. În același context, articolul menționează că „cel puțin 17” regiuni ruse ar fi introdus restricții la vânzările de combustibil, iar Rusia ar apela mai mult la importuri din India, Maroc, Turcia și Belarus pentru a acoperi deficitul. Ministerul rus al Apărării nu publicase un bilanț al dronelor interceptate în acest ultim val, iar Ucraina nu își asumase oficial responsabilitatea pentru atacurile industriale raportate, mai arată sursa. [...]
Comisia Europeană a aprobat o tranșă de 6,1 miliarde euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru apărarea Ucrainei, permițând achiziția de interceptoare americane PAC-3 pentru sistemele Patriot , într-un moment în care aceste muniții sunt deficitare la nivel global, potrivit Kyiv Post . Decizia deblochează și finanțare pentru drone ucrainene, pe fondul pregătirilor pentru un nou val de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice în sezonul rece. Pachetul aprobat pe 11 septembrie este o tranșă din împrumutul de sprijin al UE în valoare de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), instrument gândit să acopere circa două treimi din nevoile de apărare și bugetare ale Ucrainei în 2026 și 2027, livrat în tranșe. De ce contează: UE relaxează regulile de achiziție pentru a accelera livrările critice Elementul operațional-cheie este relaxarea unor cerințe standard de achiziții. În mod obișnuit, armele cumpărate prin acest împrumut trebuie să provină din UE sau Ucraina, iar echipamentele cu peste 35% componente din țări terțe au nevoie de aprobare explicită. Comisia a acordat acum cinci excepții, inclusiv pentru echipamente fabricate în SUA, ceea ce permite Ucrainei să folosească fondurile pentru a cumpăra interceptoare PAC-3. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius , a confirmat decizia la o conferință de presă la Bruxelles, conform unui material Ukrinform citat de publicație. „Astăzi, Comisia a aprobat oficial 6,1 miliarde euro pentru Ucraina pentru apărare antiaeriană, drone și rachete din Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina”, a declarat Kubilius. Blocajul real: deficitul global de PAC-3 și calendarul livrărilor Aprobarea finanțării nu înseamnă livrare imediată. Ucraina se confruntă cu o penurie globală de interceptoare Patriot, în timp ce nevoia de întărire a apărării aeriene crește înainte de iarnă. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate de Kyiv Post, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 2.000 de interceptoare PAC-3 pe an pentru a se apăra de rachetele balistice rusești, în condițiile în care producția globală crește doar treptat. În paralel, aliații analizează soluții de acoperire din stocuri existente, până la intrarea în flux a producției noi. Ce mai include pachetul: excepții pentru dronele ucrainene Trei dintre cele cinci excepții aprobate vizează producători ucraineni de drone, permițând achiziția unor componente din afara UE. Comisia nu a precizat țările de proveniență pentru componentele acoperite de noile excepții, însă publicația notează că o excepție anterioară, aprobată în aprilie, a permis aprovizionarea cu componente din China. Context bugetar: alocările UE pentru apărarea Ucrainei sunt aproape epuizate Odată cu această aprobare, UE ar fi alocat integral cele 28,3 miliarde euro (aprox. 141,5 miliarde lei) prevăzute pentru apărarea Ucrainei în cadrul programului menționat de Kyiv Post. Din această sumă, 8,4 miliarde euro (aprox. 42 miliarde lei) au fost deja plătite, iar încă 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) sunt în procesare, potrivit lui Kubilius. [...]
Lansarea contraofensivei „Vivaldi ” în Donețk poate forța Rusia să-și reconfigureze logistica și apărarea locală , într-un moment în care Moscova urmărește să accelereze cucerirea regiunii, potrivit Digi24 . Operațiunea este condusă de Corpul 3 de Armată ucrainean, iar comandantul său, generalul de brigadă Andriy Bilețki, spune că detaliile sunt ținute sub „strictă confidențialitate informațională”. Bilețki afirmă că ofensiva urmărește să respingă trupele ruse și să contracareze „tacticile de infiltrare” folosite de Rusia pentru a pătrunde în adâncimea dispozitivului ucrainean. Generalul susține că, prin misiuni de „căutare și lovire”, ucrainenii au eliminat focare de infiltrare din jurul localităților Novoselivka, Yarova, Koroviahyi Yar și Oleksandrivka și că localitatea Serednie ar fi fost „eliberată de sub ocupație” și se află acum sub control ucrainean. „Într-adevăr, Corpul 3 de Armată a lansat o operațiune ofensivă în acest sector, cu numele de cod «Vivaldi». Deocamdată, vă rog să rețineți acest nume. Operațiunea se desfășoară în condiții de strictă confidențialitate informațională.” Miza operațională: lovirea infiltrării și presiune pe aprovizionarea rusă Un obiectiv cheie indicat de Bilețki este întreruperea liniilor de aprovizionare rusești. El susține că lovituri ale unităților de sisteme fără pilot (drone) ale corpului au forțat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți în regiunea Voronej din Rusia, dincolo de granița cu Ucraina. În același timp, generalul afirmă că operațiunea a „lovit puternic” eficacitatea de luptă a Armatelor 20 și 25 de Arme Combinate ale Rusiei, prezentate ca ținte principale în acest sector. Pierderi și câștiguri teritoriale: revendicări neconfirmate și estimări OSINT Bilețki susține că, în prima fază, Rusia ar fi suferit pierderi semnificative, inclusiv 1.500 de soldați, 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate și sisteme de artilerie. Tot el afirmă că forțele ucrainene ar fi „curățat” aproximativ 75 km² de infiltrați ruși și ar fi eliberat peste 10 km de teritoriu. Publicația notează însă că aceste afirmații de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate independent. În paralel, apar evaluări din surse deschise (OSINT – informații din surse publice, precum imagini satelitare și postări geolocalizate) care indică pierderi teritoriale ruse mai mari în zona Lyman: unii analiști estimează că Rusia ar fi pierdut 200–240 km² în sector (cifre neconfirmate oficial de armata ucraineană); estimări separate sunt atribuite lui Clément Molin și lui Konrad Muzyka (Rochan Consulting), dar fără confirmare din partea lui Bilețki. Reacții din zona rusă: recunoașterea reculurilor și riscul de vulnerabilități Materialul citează și reacții din spațiul pro-rus, inclusiv canalul de Telegram „Rybar”, care ar fi descris deteriorarea situației lângă Lyman și a avertizat că redirecționarea rezervelor pentru acoperirea breșelor poate slăbi apărarea rusă în alte zone. Sunt menționate și comentarii ale unor analiști militari ruși, inclusiv Valery Shiryaev și Yan Matveyev, care vorbesc despre o criză „localizată”, dar cu potențial de a deschide oportunități pentru Ucraina pe axa Sloviansk. Shiryaev susține că o consolidare ucraineană lângă Lyman ar putea extinde raza de acțiune a dronelor FPV cu 10–15 km, ceea ce ar permite lovituri mai adânci în dispozitivul rus. Context: presiunea politică asupra Moscovei și disputa privind Sviatohirsk În fundal, Bloomberg relatează, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, că Vladimir Putin ar aștepta ca armata rusă să cucerească integral regiunea Donețk în următoarele șase luni, după ce anterior ar fi vizat sfârșitul acestui an. În același timp, Bilețki contestă o declarație a lui Putin din 1 septembrie privind capturarea orașului Sviatohirsk, afirmând că Brigada 60 Mecanizată ar deține în continuare controlul deplin asupra localității. Ce urmează rămâne dificil de evaluat din date publice: comanda ucraineană invocă explicit secretizarea operațiunii, iar o parte dintre cifrele vehiculate provin din estimări OSINT sau din surse care nu pot fi verificate independent. [...]
