Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina va trimite experți în combaterea dronelor în Orientul Mijlociu, într-o încercare de a valorifica experiența acumulată în războiul cu Rusia și de a obține în schimb sprijin militar suplimentar. Potrivit Digi24, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că specialiștii ucraineni vor ajunge în regiune săptămâna viitoare pentru a evalua situația și a oferi asistență în apărarea împotriva dronelor.
Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Liderul ucrainean a explicat că experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor iraniene Shahed, folosite atât de Rusia în Ucraina, cât și de Iran în conflictul actual din Orientul Mijlociu, ar putea fi utilă pentru statele din Golf.
De-a lungul conflictului început în 2022, Ucraina a dezvoltat sisteme și tactici eficiente pentru combaterea dronelor Shahed și a versiunilor rusești Geran. Printre acestea se numără interceptoare relativ ieftine, proiectate special pentru a distruge dronele fără a utiliza muniții costisitoare.
Această expertiză ar putea deveni un atu diplomatic pentru Kiev, care speră să obțină în schimb sisteme de apărare antiaeriană Patriot sau rachete interceptoare suplimentare.
Zelenski a atras atenția asupra dezechilibrului economic dintre dronele iraniene și rachetele utilizate pentru a le intercepta:
În primele trei zile ale războiului din Orientul Mijlociu ar fi fost folosite peste 800 de interceptoare Patriot, mai multe decât a primit Ucraina în cei patru ani de conflict cu Rusia.
Președintele ucrainean s-a declarat îngrijorat că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce atenția și sprijinul militar acordat Kievului de către partenerii occidentali.
„Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană”, a avertizat Zelenski, referindu-se la atacurile aeriene rusești care continuă să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei.
Kievul speră ca schimbul de expertiză militară cu statele din Golf să devină o cooperare reciproc avantajoasă, în care Ucraina oferă know-how tehnologic și operațional, iar în schimb primește sisteme avansate de apărare.
Recomandate
Volodimir Zelenski afirmă că în Orientul Mijlociu au fost folosite peste 800 de rachete Patriot în doar trei zile , mai multe decât a primit Ucraina de la începutul invaziei ruse. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă pe 5 martie, în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu a dispus niciodată de un număr atât de mare de interceptori pentru a respinge atacurile cu rachete. Potrivit lui, doar în primele zile ale confruntărilor dintre Iran și coaliția condusă de Statele Unite au fost lansate peste 800 de rachete Patriot pentru interceptarea amenințărilor aeriene. Zelenski a amintit că Ucraina s-a confruntat încă din 2022 cu dronele Shahed de origine iraniană folosite de Rusia, iar la început armata ucraineană a trebuit să utilizeze toate resursele disponibile pentru a le contracara. De atunci, Kievul spune că a acumulat experiență în combaterea acestor atacuri, însă problema principală rămâne lipsa interceptoarelor. „Toată lumea înțelege că rachetele Patriot nu sunt suficiente”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind că aceste sisteme sunt printre puținele capabile să intercepteze eficient rachetele balistice folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene. În acest context, Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea oferi altor state tehnologie și experiență în interceptarea dronelor în schimbul unor rachete Patriot suplimentare. El a adăugat că Kievul este dispus să împărtășească expertiza acumulată în apărarea împotriva atacurilor aeriene pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să protejeze populația și infrastructura energetică. Declarațiile liderului ucrainean reflectă presiunea constantă asupra sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, într-un moment în care resursele militare occidentale sunt solicitate simultan de mai multe conflicte. [...]
Apărarea UE conduce într-un sondaj public lansat de Parlamentul European privind prioritățile săptămânii. Potrivit unei postări publicate de Parlamentul European , instituția a lansat pe Facebook un sondaj prin care îi întreabă pe cetățeni ce temă îi interesează cel mai mult dintre subiectele aflate pe agenda dezbaterilor din această săptămână. În sondaj sunt incluse mai multe teme majore care urmează să fie discutate la nivelul legislativului european: situația din Orientul Mijlociu, criza locuințelor din Uniunea Europeană, consolidarea apărării europene, securitatea energetică, impactul inteligenței artificiale asupra drepturilor de autor și Ziua Internațională a Femeii. După primele sute de voturi exprimate, apărarea Uniunii Europene se află pe primul loc , cu aproximativ 40% din opțiunile participanților. Pe locul al doilea se situează securitatea energetică, cu circa 22%, urmată de situația din Orientul Mijlociu, care a adunat aproximativ 14% dintre voturi. Criza locuințelor este menționată de aproximativ 13% dintre respondenți, în timp ce subiectele legate de inteligența artificială și drepturile de autor, precum și Ziua Internațională a Femeii, se situează la coada clasamentului, cu procente mai reduse. Postarea a strâns în scurt timp sute de voturi și zeci de comentarii, multe dintre ele exprimând opinii critice sau puncte de vedere divergente despre rolul Uniunii Europene în domenii precum apărarea, politica externă sau gestionarea conflictelor internaționale. Alte reacții au cerut includerea unor teme suplimentare pe agenda dezbaterilor, precum schimbările climatice, piața muncii sau situația războiului din Ucraina. Inițiativa face parte din eforturile Parlamentului European de a implica publicul în discuțiile privind prioritățile politice ale Uniunii, oferind utilizatorilor rețelelor sociale ocazia de a indica ce subiecte consideră cele mai importante pentru agenda europeană. [...]
Europa trebuie să își extindă urgent producția de rachete pentru a face față cererii militare tot mai mari , în special pentru apărarea Ucrainei, avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , potrivit Euronews . Oficialul european spune că actuala capacitate de producție a Occidentului este insuficientă pentru a acoperi simultan nevoile aliaților și cererea generată de războiul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute în Polonia, prima oprire a unui turneu dedicat industriei de apărare, numit simbolic „Missile Tour”. Kubilius a subliniat că pe câmpul de luptă Ucraina are nevoie în special de rachete pentru apărare antiaeriană, drone și muniție de artilerie de 155 mm cu rază extinsă. Dintre acestea, rachetele reprezintă însă cea mai dificilă categorie de armament de furnizat. Cererea de rachete depășește capacitatea de producție Potrivit oficialului european, în 2025 Ucraina s-a confruntat cu aproape 2.000 de atacuri cu rachete , dintre care aproximativ 900 au fost rachete balistice lansate de Rusia . Acestea sunt mult mai dificil de interceptat și necesită sisteme avansate de apărare antiaeriană, precum Patriot. Estimările arată că armata ucraineană ar fi avut nevoie de aproximativ 700 de rachete interceptoare Patriot doar în sezonul de iarnă , deoarece pentru neutralizarea unei singure rachete balistice sunt necesare uneori mai multe interceptoare. În același timp, producția anuală de rachete PAC-3 realizată de compania Lockheed Martin a ajuns la aproximativ 600 de unități în 2025 , ceea ce evidențiază deficitul major de pe piața globală. Occidentul nu poate acoperi toate cererile Kubilius avertizează că Statele Unite nu vor putea furniza simultan rachete Patriot pentru propria armată, pentru aliații din Orientul Mijlociu și pentru Ucraina. Situația s-a agravat după intensificarea conflictelor din regiune. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că peste 800 de rachete americane au fost folosite în doar trei zile în Orientul Mijlociu pentru interceptarea rachetelor și dronelor iraniene, în timp ce Ucraina nu a avut niciodată la dispoziție un astfel de volum de muniție. Planuri europene pentru creșterea producției Pentru a reduce dependența de furnizori externi și a acoperi cererea militară în creștere, Uniunea Europeană analizează extinderea rapidă a producției de armament și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare dedicate. Printre instrumentele discutate se află și un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , destinat menținerii stabilității economice și militare a țării în următorii doi ani. Oficialii europeni consideră că situația actuală evidențiază vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu armament și necesitatea consolidării industriei de apărare pe continent, într-un context marcat de conflicte regionale și creșterea cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană. [...]
Israelul pregătește a doua fază a războiului cu Iranul, concentrată pe distrugerea bazelor subterane de rachete balistice , după ce primele zile ale conflictului au vizat lansatoarele de la suprafață și infrastructura militară iraniană. Informația a fost relatată de HotNews , citând surse apropiate campaniei militare israeliene. Potrivit acestor surse, avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene vor începe să atace buncărele adânc îngropate în care Iranul depozitează rachete balistice și echipamente militare , în încercarea de a reduce capacitatea Teheranului de a lovi Israelul cu atacuri aeriene. Conflictul militar dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran a intrat deja în a șasea zi , după o serie de bombardamente inițiale care au vizat conducerea militară și politică a Republicii Islamice. Printre victimele acestor atacuri s-a numărat și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , iar luptele s-au extins rapid în întreaga regiune, cu atacuri iraniene asupra Israelului, dar și în state din Golful Persic și Irak. Prima fază a operațiunii În primele zile ale campaniei, armata israeliană a declarat că a distrus sute de lansatoare de rachete iraniene amplasate la sol , care ar fi putut lovi orașe din Israel. Oficialii militari susțin că, împreună cu armata SUA, au reușit să preia controlul asupra unei mari părți a spațiului aerian al Iranului. Totuși, o parte importantă a arsenalului iranian se află în instalații subterane fortificate , greu de distrus din aer, motiv pentru care a doua fază a războiului se concentrează pe aceste obiective. Estimările privind arsenalul de rachete al Iranului variază considerabil: aproximativ 2.500 de rachete , potrivit armatei israeliene înainte de izbucnirea războiului; până la 6.000 de rachete , conform unor analiști militari independenți. Dimensiunea stocului rămas ar putea influența decisiv evoluția conflictului, în condițiile în care Teheranul continuă să lanseze rachete asupra Israelului și asupra unor ținte din regiune. Atacuri aeriene aproape permanente Sursele citate de Reuters spun că avioanele de luptă israeliene au efectuat misiuni aproape continue de la începutul războiului . Unele operațiuni ar fi vizat simultan mai multe fronturi: aceleași aeronave ar fi lovit ținte din Iran la plecare și obiective ale grupării Hezbollah în Liban la întoarcere. Oficialii americani și israelieni afirmă că numărul atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran a scăzut în ultimele zile, scădere atribuită în parte loviturilor asupra infrastructurii militare iraniene. Pe de altă parte, armata israeliană consideră că Teheranul ar putea economisi o parte din arsenal , pregătindu-se pentru un conflict de durată. Presiune asupra conducerii iraniene Fostul consilier adjunct pentru securitate națională al Israelului, Eran Lerman , a declarat că obiectivul inițial al campaniei era destabilizarea rapidă a sistemului de putere de la Teheran. Potrivit acestuia, acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar Israelul va continua să intensifice presiunea militară asupra infrastructurii și conducerii Iranului. „Sistemul de putere trebuie să fie lovit și afectat din ce în ce mai mult”, a spus Lerman. [...]
Qognifly lansează public „Drone Wall”, un sistem autonom de contracarare a dronelor potrivit comunicatului transmis de Qognifly , soluția a fost dezvoltată în România, a fost validată în condiții operaționale, iar compania intră acum într-o etapă de consolidare, cu pregătiri pentru o unitate dedicată în București. Anunțul vine pe fondul răspândirii dronelor ieftine, care au schimbat rapid regulile în securitatea aeriană. Qognifly susține că nu mai este sustenabil să răspunzi la o amenințare relativ ieftină cu interceptări extrem de costisitoare și își propune să readucă „eficiența economică” în protecția infrastructurii și a comunităților, cu interceptori reutilizabili și automatizare bazată pe inteligență artificială. Ce este „Drone Wall” și cum funcționează În descrierea companiei, Drone Wall este o arhitectură integrată care acoperă întreg lanțul de reacție: detectare, identificare, urmărire, alocare de resurse și interceptare . Soluția este gândită ca un ecosistem unitar, integrabil, care să înlocuiască abordările „pe bucăți”, în care senzori și mijloace de neutralizare lucrează separat. Componentele-cheie menționate: radar la sol pentru detectare și urmărire; software de management al apărării aeriene (ADMS) , care coordonează imaginea operațională și decizia de angajare; o familie de interceptori pe trei raze de acțiune, inclusiv o variantă reutilizabilă aer-aer cu propulsie reactivă. Qognifly spune că sistemul rulează „la marginea rețelei” (procesare locală), pentru latență scăzută și reziliență mai bună, și că este rafinat continuu pe baza datelor și a feedbackului operațional din Ucraina, pentru îmbunătățirea clasificării țintelor și a eficienței intervenției. Miza: autonomie și un raport de cost mai bun O diferență importantă, potrivit companiei, este nivelul de autonomie: Drone Wall ar putea funcționa cu un număr minim de operatori , fără a depinde de un „pilot uman” dedicat fiecărei interceptări. Interceptorul este ghidat de radar și coordonat de ADMS într-un flux automatizat, astfel încât sistemul să poată face față unui volum mare de amenințări. Qognifly avansează și o țintă de raport de cost de aproximativ 1:20 față de soluțiile bazate pe rachete, în ideea unei protecții scalabile pentru infrastructură critică și zone urbane, cu accent pe prevenție și protecție, „nu pe escaladare”. De la validare la pregătirea producției în București Compania afirmă că Drone Wall a trecut de stadiul de concept și a fost evaluat în scenarii relevante pentru apărarea aeriană modernă. Pe baza acestor rezultate, Qognifly intră într-o etapă de standardizare a integrării și testării și pregătește o facilitate dedicată în București pentru producție în serie mică (lot pilot), fără să anunțe, deocamdată, începerea producției de serie. În paralel, Qognifly spune că a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei companii din Ucraina , ca parte a strategiei de colaborare regională. Pe ce se sprijină compania: portofoliu de drone și lanț de dezvoltare „cap-coadă” Pe lângă sistemul de contracarare, Qognifly afirmă că are deja platforme aeriene fără pilot „mature” pe piață, livrate în peste 16 țări , inclusiv: drone tactice de recunoaștere (clasa 1, mini); platforme cu aripă fixă, inclusiv variante hibride cu autonomie declarată de peste 17 ore; drone de transport cu sarcină utilă de peste 50 kg; soluții comerciale antigrindină. Compania mai precizează că operează o facilitate europeană pentru dezvoltare și integrare UAV, cu control pe întreg lanțul: proiectare aeronautică, materiale compozite, avionica, senzori și software de misiune, ceea ce ar susține tranziția de la prototipuri la preindustrializare în România. Finanțare și pașii următori Qognifly menționează discuții avansate cu investitori, inclusiv internaționali, însă spune că a ales să meargă mai departe cu un partener strategic local, iar runda de finanțare ar urma să fie anunțată oficial în perioada următoare. Banii ar accelera testarea, finalizarea interceptorului reactiv și dezvoltarea capabilităților industriale, inclusiv algoritmi de procesare video și radar, coordonare împotriva mai multor drone și interceptori cu viteze de până la 500 km/h. Sinteză rapidă Element Ce spune Qognifly Produs „Drone Wall”, sistem integrat de detectare–urmărire–interceptare Validare testat în condiții operaționale, cu feedback din Ucraina Arhitectură radar + ADMS + interceptori pe 3 raze, inclusiv variantă reutilizabilă cu propulsie reactivă Producție pregătiri pentru o unitate dedicată în București, loturi pilot, fără anunț de serie Țintă de cost raport de aproximativ 1:20 față de soluții cu rachete [...]
O rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată de apărarea NATO în Turcia , potrivit Biziday , care citează Ministerul Apărării de la Ankara. Proiectilul ar fi intrat în spațiul aerian turc și a fost distrus de sistemele de apărare aeriană ale NATO amplasate în estul Mării Mediterane. Conform autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte să producă pagube. Fragmente din muniție au căzut ulterior în zone nelocuite din orașul Gaziantep, în sudul Turciei, iar ministerul a precizat că nu au fost înregistrate persoane decedate sau rănite. Ankara a transmis că acordă importanță relațiilor de bună vecinătate și stabilității regionale, dar a avertizat că va reacționa la orice amenințare. În comunicarea citată, oficialii turci au arătat că vor lua „toate măsurile necesare, cu hotărâre și fără ezitare” împotriva oricărei amenințări la adresa teritoriului sau spațiului aerian al țării. „Toate măsurile necesare, cu hotărâre și fără ezitare” Deocamdată, autoritățile turce nu au oferit detalii suplimentare despre posibila țintă a rachetei sau despre circumstanțele exacte în care aceasta a ajuns în spațiul aerian al Turciei. Incidentul vine după un episod similar din 4 martie, când Turcia a interceptat o altă rachetă balistică lansată din Iran, care traversase spațiul aerian irakian și sirian înainte de a fi doborâtă de apărarea antiaeriană NATO; resturi au căzut atunci în districtul Dörtyol. În urma acelui incident, Mark Rutte a spus că activarea Articolului 5 privind apărarea colectivă în cadrul NATO nu este luată în calcul „pentru moment”, mai notează sursa. În weekend, președintele Iranului declarase că țara sa nu va mai ataca statele vecine decât dacă acestea atacă Iranul mai întâi și a afirmat: „Consider necesar să cer scuze țărilor vecine care au fost atacate. Nu intenționăm să invadăm țările vecine”.” [...]
