Știri
Știri din categoria Apărare
Donald Trump a decis să trimită 5.000 de pușcași marini în zona Strâmtorii Ormuz, pe fondul tensiunilor crescânde și a blocajului în aprovizionarea mondială cu petrol, informează Adevărul. Această desfășurare de forțe vine în contextul în care administrația Trump ia în considerare măsuri suplimentare, inclusiv confiscarea insulei Kharg din Iran, un punct strategic pentru exporturile de combustibil ale regimului iranian.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a aprobat cererea Comandamentului Central al SUA de a desfășura o unitate a Infanteriei Marine, care include mai multe nave de război și 5.000 de soldați. Nava USS Tripoli, o navă de asalt amfibie, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a se alătura altor trupe americane deja prezente în regiune, potrivit sursei citate.
Războiul din regiune s-a intensificat, numărul victimelor americane ajungând la 13 soldați. În plus, prețurile la benzină în Statele Unite au crescut la 3,60 dolari pe galon. În acest context, șeful serviciilor de securitate iraniene, Ali Larijani, a provocat administrația Trump, susținând că Iranul este „matur și hotărât”.
„Nu este o prioritate, dar este una dintre multele opțiuni, iar eu îmi pot schimba părerea în câteva secunde”, a declarat Trump pentru Fox News Radio, referindu-se la posibilitatea trimiterii de trupe terestre în Iran.
În același timp, Pentagonul a confirmat o coliziune fatală între două avioane militare în Irak, soldată cu moartea a șase militari americani. Aceștia erau membri ai unui echipaj de realimentare care s-a prăbușit în vestul Irakului.
Lista cu victimele recente include:
Hegseth a criticat dur presa pentru relatările despre război, insistând că armata americană deține superioritatea aeriană și navală asupra Iranului. El a subliniat că SUA sunt pregătite să „învingă, să distrugă și să neutralizeze” armata iraniană. Cu toate acestea, Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului, rămâne sub presiune.
Recomandate
Armistițiul fragil din războiul cu Iranul riscă să fie urmat de noi operațiuni militare care ar putea afecta din nou Strâmtoarea Ormuz și, implicit, fluxurile globale de energie , potrivit informațiilor publicate de HotNews . Președintele SUA, Donald Trump, urmează să fie informat joi de șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), Brad Cooper, despre noi planuri pentru o eventuală acțiune militară împotriva Iranului. Briefingul este relatat pe baza unor surse citate de Axios și Reuters, iar la discuție este așteptat să participe și generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major al SUA. Potrivit Axios, Washingtonul ar urmări să facă Iranul „mai flexibil” la masa negocierilor pe tema dosarului nuclear. În prezent, este în vigoare un armistițiu descris ca „fragil”, care durează de trei săptămâni. Trei opțiuni discutate, cu miza Ormuz în prim-plan Una dintre variantele pregătite de CENTCOM ar viza o serie de lovituri „scurte și puternice” asupra Iranului, care „ar include probabil” ținte de infrastructură, conform surselor publicației citate. În context, HotNews notează că Trump a amenințat anterior cu distrugerea infrastructurii civile a Iranului, iar experți în drept internațional avertizează că astfel de atacuri pot constitui crime de război; Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor esențiale pentru civili. A doua opțiune menționată în material ar urmări preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Ormuz pentru a redeschide traficul comercial, o operațiune care „ar putea implica forțe terestre”, potrivit raportului citat. A treia variantă care ar putea fi discutată este o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, potrivit Axios. De ce contează: risc de presiune pe energie și transport Materialul subliniază că războiul cu Iranul a „zguduit piețele” și a crescut prețurile petrolului, în condițiile în care conflictul a fost aproape să blocheze traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Prin această rută treceau aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ceea ce face ca orice operațiune militară în zonă să aibă potențial de impact imediat asupra lanțurilor de aprovizionare și a costurilor energetice. În paralel, războiul rămâne nepopular în SUA, potrivit aceleiași surse, iar Trump a repetat că vede programul nuclear al Iranului drept o „amenințare iminentă”. Ce decizie va rezulta din briefing nu este precizat în material; informațiile indică, deocamdată, doar că sunt pregătite și discutate mai multe scenarii. [...]
Războiul din Iran a ajuns la 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru Pentagon , primul „preț” oficial comunicat de administrație pentru campania militară americană, potrivit Politico . Suma a fost prezentată într-un moment în care Casa Albă discută un posibil pachet suplimentar de finanțare de până la 200 mld. dolari (aprox. 920 mld. lei), ceea ce mută rapid dezbaterea din zona strategică în cea bugetară. Cifra a fost avansată de Jules Hurst, comptroller interimar al Pentagonului (oficialul responsabil de buget), în timpul unei audieri în Comisia pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, la care au participat și secretarul Apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, gen. Dan Caine. Conflictul durează de două luni și, deși a existat recent un armistițiu, „nu are un final clar”, notează publicația. Hurst a spus că „aproximativ până în această zi” cheltuielile pentru „ Operation Epic Fury ” sunt de circa 25 mld. dolari, „în cea mai mare parte pentru muniții”, dar și pentru „operațiuni și mentenanță” (cheltuieli curente de funcționare) și înlocuirea echipamentelor. Politico precizează că suma este sub multe estimări externe, având în vedere ritmul operațiunilor aeriene și navale și costurile de refacere a stocurilor de apărare antiaeriană. Presiune pentru bani suplimentari și o cerere „în curând” Potrivit articolului, Hurst le-a spus participanților la un summit de apărare din martie, la Washington, că prima săptămână a războiului ar fi costat aproximativ 11 mld. dolari (aprox. 51 mld. lei). Între timp, oficiali ai administrației discută o cerere suplimentară de finanțare de până la 200 mld. dolari pentru conflict și reînnoirea stocurilor de armament, deși au subliniat public că nu au stabilit încă un nivel final. Pentagonul este așteptat să trimită „în curând” solicitarea de fonduri suplimentare, iar Hurst a spus că administrația o va face „odată ce avem o evaluare completă a costului conflictului”. Congresul cere detalii, iar disputa se mută pe rezultate Întrebarea privind costurile a venit de la democratul Adam Smith, membrul de rang al comisiei, care s-a declarat surprins de nivelul de specificitate și a cerut ca detaliile să fie transmise Congresului, după o perioadă lungă în care legislativul a solicitat un număr oficial. Audierea, programată inițial pe bugetul pe 2027, a virat rapid spre Iran și spre întrebarea dacă operațiunea a produs câștiguri strategice. Smith a susținut că programul nuclear al Iranului ar fi „exact” la nivelul de dinaintea războiului și că Teheranul își păstrează capacități precum programul de rachete balistice și posibilitatea de a bloca Strâmtoarea Hormuz . În replică, Hegseth a atacat criticile venite din partea democraților din Congres și „unor republicani”, potrivit Politico. [...]
Rusia a bifat un prag operațional în programul său spațial, lansând pentru prima dată racheta purtătoare „Soiuz-5”, după un ciclu lung de dezvoltare și amânări repetate , potrivit Meduza . Primul zbor al rachetei, descrisă ca fiind de unică folosință și cu două trepte, a avut loc în seara de 30 aprilie, de pe o platformă a cosmodromului Baikonur din Kazahstan, a transmis Roscosmos . Roscosmos a publicat și o înregistrare video a lansării pe canalul său de Telegram. Instituția a susținut că prima și a doua treaptă au funcționat „în regim normal”, iar un „model dimensional și de masă” (un simulator al încărcăturii utile, folosit la testele de zbor) a fost plasat pe o traiectorie suborbitală calculată. Conform aceleiași informări, acest model ar urma să cadă ulterior în Oceanul Pacific, într-o zonă închisă pentru navigație și aviație. De ce contează: trecerea de la proiect la test de zbor, după ani de întârzieri Materialul indică un calendar extins al programului. Centrul racheto-spațial „Progress” din Samara anunța în 2015 intenția de a include construcția „Soiuz-5” în programul spațial federal până în 2025, iar în 2016 lucrările au intrat în fază activă. Dezvoltatorul principal, corporația racheto-spațială „Energia”, declara în 2017 că primul zbor este planificat pentru 2022, însă lansarea a fost amânată de mai multe ori ulterior, notează Meduza, citând informații anterioare din presa rusă. [...]
SUA au livrat către Israel 6.500 de tone de muniții și echipamente în 24 de ore , într-o operațiune logistică care indică menținerea unui flux susținut de aprovizionare pentru armata israeliană, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post . Transportul a fost realizat cu două nave cargo și mai multe aeronave de marfă, iar navele au acostat în porturile Ashdod și Haifa. Ministerul israelian al Apărării a precizat că încărcătura a inclus mii de muniții aeriene și terestre, camioane militare, vehicule tactice ușoare Joint Light Tactical Vehicle (JLTV) și alte echipamente. Operațiunea a fost coordonată de Direcția de Achiziții pentru Apărare din cadrul ministerului, împreună cu divizia de transport internațional, misiunea ministerului în SUA și Direcția de Planificare a IDF (Forțele de Apărare ale Israelului). După descărcare, echipamentele au fost preluate de sute de camioane și distribuite către baze ale IDF din țară, într-o acțiune în portul Ashdod supervizată de directorul general al Ministerului Apărării, gen.-maj. (rez.) Amir Baram. „Podul” aerian și maritim: volum cumulat de peste 115.600 de tone Ministerul Apărării a descris „podul” aerian și maritim drept instrumentul central pentru creșterea nivelului de pregătire „pe măsură ce situația de securitate continuă să evolueze”. Conform datelor comunicate de instituție, de la lansarea „ Operation Roaring Lion ”, Israel ar fi primit peste 115.600 de tone de echipamente militare, prin: 403 transporturi aeriene; 10 transporturi maritime. Mesajul politic și implicația operațională Ministrul Apărării, Israel Katz, a legat explicit aceste livrări de consolidarea capacităților IDF și de menținerea „superiorității operaționale”, în timp ce Amir Baram a indicat că fluxul de transporturi este continuu și că operațiunea „va continua să se extindă în săptămânile următoare”. În termeni operaționali, volumul și ritmul livrărilor sugerează o aprovizionare accelerată pentru nevoi imediate, dar și pentru constituirea de stocuri, în contextul în care ministerul vorbește despre pregătirea pentru „un deceniu de securitate solicitant”. [...]
MApN își leagă recrutarea de apărarea antidrone , într-o campanie pe Facebook lansată la câteva zile după incidentul din Galați, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe 25 aprilie, iar reacțiile publice au inclus ironii legate de capacitatea de interceptare. Recrutare cu temă operațională: „Ajută-ne să prindem drona!” Ministerul Apărării Naționale a publicat o postare însoțită de o imagine cu un avion și o dronă deasupra sud-estului României, adresată tinerilor interesați de o carieră militară. Mesajul pentru candidați a fost: „Ajută-ne să prindem drona! Pune dovada în comentarii și te așteptăm să fim colegi!” În comentarii au apărut și reacții critice. Un utilizator a scris „Până acum nu ați doborât niciuna”, iar altul a comentat: „Acum vreți să le prindem noi?”. Componenta tehnologică: echipă de tineri pentru software de drone În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că MApN a început formarea unei echipe de tineri specialiști pentru dezvoltarea de software pentru drone, cu obiectivul de a aduce inovație și de a schimba abordările folosite până acum. „Am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum.” Ministrul a spus că se bazează pe pregătirea studenților, pe firmele de profil din România și pe tinerii cu bază tehnică deja angajați în minister. Contextul de securitate: drona Geran 2 și reacția MAE Inițiativele de comunicare și recrutare vin după incidentul din noaptea de 25 aprilie, când, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei în apropierea graniței fluviale cu România, fragmente de dronă au căzut într-o gospodărie din Galați. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării citate de Libertatea, drona prăbușită ar fi fost de tip Geran 2 (model nou, de fabricație rusească) și ar fi zburat în spațiul aerian al României aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri, la altitudine joasă. În urma acestui episod, ministrul de Externe, Oana Țoiu, l-a convocat la sediul MAE pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București. [...]
Canada se poziționează ca hub pentru finanțarea reînarmării , după ce a acceptat să găzduiască sediul unei noi bănci multilaterale de apărare, menită să faciliteze accesul statelor la capital pentru proiecte de securitate, potrivit Mediafax . Noua instituție, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), a fost discutată în negocieri desfășurate la Montreal , împreună cu parteneri internaționali, iar autoritățile canadiene spun că statele participante au susținut în unanimitate ca, după ratificarea acordului de înființare, Canada să devină țara-gazdă pentru sediul central. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. Ce ar urma să facă banca și de ce contează economic DSRB este proiectată ca o instituție care să faciliteze finanțarea pentru proiecte din domeniul apărării și securității, în special pentru țările care întâmpină dificultăți în accesarea unor surse avantajoase de finanțare. Inițiativa urmărește crearea unei instituții cu rating triplu A, capabilă să atragă până la 100 de miliarde de lire sterline (aprox. 585 miliarde lei), echivalentul a aproximativ 135 de miliarde de dolari (aprox. 621 miliarde lei). Miza este reducerea costului finanțării pentru investiții militare într-un context de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice. Sprijin politic în Canada Canada este prezentată drept unul dintre susținătorii importanți ai proiectului. Premierul Mark Carney și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă, iar ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a descris negocierile ca un pas necesar pentru transformarea ideii într-o instituție funcțională. Rezerve în Europa și inițiative paralele Proiectul nu are însă susținere uniformă în rândul aliaților: Regatul Unit și Germania s-au distanțat în ultimele luni, potrivit informațiilor din material. În paralel, Regatul Unit promovează o inițiativă multilaterală separată, împreună cu Țările de Jos și Finlanda, pentru atragerea de capital privat destinat achiziției de arme, muniții și echipamente militare, semn că statele occidentale testează mai multe formule de finanțare pentru nevoile de apărare. Implicarea băncilor mari Pentru lansarea proiectului, DSRB colaborează cu instituții financiare precum JPMorgan Chase , Deutsche Bank și Royal Bank of Canada. Participarea acestora este prezentată ca un element de credibilizare, în ideea obținerii ratingului necesar și a capacității de a finanța proiecte de amploare. În acest stadiu, calendarul exact și condițiile de ratificare ale acordului de înființare nu sunt detaliate în informațiile publicate. [...]
