Știri
Știri din categoria Apărare
Donald Trump a decis să trimită 5.000 de pușcași marini în zona Strâmtorii Ormuz, pe fondul tensiunilor crescânde și a blocajului în aprovizionarea mondială cu petrol, informează Adevărul. Această desfășurare de forțe vine în contextul în care administrația Trump ia în considerare măsuri suplimentare, inclusiv confiscarea insulei Kharg din Iran, un punct strategic pentru exporturile de combustibil ale regimului iranian.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a aprobat cererea Comandamentului Central al SUA de a desfășura o unitate a Infanteriei Marine, care include mai multe nave de război și 5.000 de soldați. Nava USS Tripoli, o navă de asalt amfibie, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a se alătura altor trupe americane deja prezente în regiune, potrivit sursei citate.
Războiul din regiune s-a intensificat, numărul victimelor americane ajungând la 13 soldați. În plus, prețurile la benzină în Statele Unite au crescut la 3,60 dolari pe galon. În acest context, șeful serviciilor de securitate iraniene, Ali Larijani, a provocat administrația Trump, susținând că Iranul este „matur și hotărât”.
„Nu este o prioritate, dar este una dintre multele opțiuni, iar eu îmi pot schimba părerea în câteva secunde”, a declarat Trump pentru Fox News Radio, referindu-se la posibilitatea trimiterii de trupe terestre în Iran.
În același timp, Pentagonul a confirmat o coliziune fatală între două avioane militare în Irak, soldată cu moartea a șase militari americani. Aceștia erau membri ai unui echipaj de realimentare care s-a prăbușit în vestul Irakului.
Lista cu victimele recente include:
Hegseth a criticat dur presa pentru relatările despre război, insistând că armata americană deține superioritatea aeriană și navală asupra Iranului. El a subliniat că SUA sunt pregătite să „învingă, să distrugă și să neutralizeze” armata iraniană. Cu toate acestea, Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului, rămâne sub presiune.
Recomandate
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , susține că noul lider suprem al Iranului este rănit și „probabil desfigurat” , în timp ce Statele Unite și Israelul intensifică loviturile asupra infrastructurii militare iraniene. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Pentagon și este relatată de BBC , în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul american a afirmat că liderul iranian Mojtaba Khamenei s-ar afla ascuns și că regimul de la Teheran ar fi pierdut o mare parte din capacitățile sale militare. Potrivit lui Hegseth, operațiunile militare ale SUA și Israelului vizează distrugerea stocurilor de rachete și a infrastructurii necesare pentru producerea de armament. Noi lovituri și presiune militară În briefingul susținut la Pentagon, oficialii americani au anunțat intensificarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Armata SUA estimează că: volumul rachetelor iraniene ar fi scăzut cu aproximativ 90% ; forțele aeriene și navale ale Iranului ar fi în mare parte neutralizate; infrastructura militară și companiile implicate în producția de armament sunt vizate de bombardamente. Comandantul militar american Dan Caine a spus că ziua de vineri ar putea fi una dintre cele mai intense din punct de vedere al loviturilor aeriene. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Un punct critic al conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Iranul a amenințat că va continua să blocheze acest coridor strategic. Secretarul american al Apărării a afirmat că Washingtonul „se ocupă” de situație și că obiectivul este menținerea fluxului de energie către piețele internaționale. Evoluții regionale Conflictul are efecte și în alte zone ale regiunii: Israelul a lansat noi atacuri în Iran și asupra unor poziții ale Hezbollah în Liban; armata israeliană a aruncat pliante peste Beirut, cerând populației să se opună Hezbollah; Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat mai multe rachete și drone lansate din Iran; un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în Irak, iar toate cele șase persoane aflate la bord au murit. Presiune politică și economică În paralel, decizia Statelor Unite de a relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc a provocat critici din partea liderilor europeni și ucraineni. Aceștia avertizează că măsura ar putea aduce Moscovei miliarde de dolari suplimentari, bani care ar putea fi folosiți pentru finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, conflictul dintre SUA, Israel și Iran continuă să influențeze atât situația militară din Orientul Mijlociu, cât și piețele globale de energie. [...]
Statele Unite analizează trimiterea forțelor speciale în Iran pentru a prelua stocul de uraniu îmbogățit , într-o operațiune care ar putea implica trupe americane sau israeliene pe teritoriul iranian, în funcție de evoluția războiului, potrivit Axios . Planul este discutat în cercurile militare și politice de la Washington și Tel Aviv și vizează securizarea celor aproximativ 450 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% deținute de Iran. Specialiștii avertizează că acest material ar putea fi transformat în uraniu de calitate militară în doar câteva săptămâni , suficient pentru producerea a până la 11 arme nucleare . Operațiune militară extrem de riscantă Potrivit surselor citate de Axios, o astfel de misiune ar presupune trimiterea unor unități speciale pe teritoriul Iranului , pentru a ajunge la instalații nucleare fortificate, multe dintre ele situate în tuneluri subterane . În discuțiile interne au fost analizate două scenarii principale: extracția uraniului din Iran , transportat ulterior într-o altă țară; diluarea materialului nuclear la fața locului , cu ajutorul experților nucleari. Operațiunea ar putea implica atât forțe speciale militare , cât și experți nucleari , inclusiv specialiști ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Ce spun oficialii americani În cadrul unei audieri în Congres, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat dacă stocul de uraniu al Iranului va fi securizat. Răspunsul său a fost direct: „Cineva va trebui să meargă să-l ia”. Președintele Donald Trump nu a exclus posibilitatea unei astfel de operațiuni. Întrebat dacă trupe americane ar putea fi trimise în Iran pentru a securiza materialul nuclear, el a spus că acest lucru ar putea fi luat în calcul „pentru un motiv foarte serios”. Totuși, oficialii subliniază că nu este vorba despre o invazie clasică, ci despre raiduri limitate ale forțelor speciale , cu obiective precise. Unde se află uraniul iranian Conform informațiilor furnizate de oficiali americani și israelieni, cea mai mare parte a uraniului ar fi depozitată în: complexul nuclear Isfahan , în tuneluri subterane; instalațiile Fordow ; situl nuclear Natanz . Loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra acestor obiective au distrus majoritatea centrifugelor iraniene și au blocat accesul la unele depozite, ceea ce ar fi împiedicat mutarea materialului nuclear. Alte obiective strategice analizate În paralel, administrația americană ar analiza și alte operațiuni strategice. Una dintre ele ar viza insula Kharg , punctul prin care trece aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului . Un oficial american citat de Axios a explicat că termenul „trupe la sol” nu înseamnă neapărat o operațiune militară de amploare. În realitate, discuțiile vizează raiduri rapide ale forțelor speciale , nu o campanie militară similară cu intervențiile din Irak. [...]
Costul războiului SUA împotriva Iranului a depășit 11 miliarde de dolari în doar șase zile , potrivit unor estimări prezentate de oficiali ai administrației Donald Trump într-un briefing confidențial pentru Congres. Conform Reuters , suma include doar o parte din cheltuielile militare și nu reflectă costul total al conflictului aflat în desfășurare. Estimarea, discutată în cadrul unei întâlniri cu senatori americani, arată că operațiunile militare lansate pe 28 februarie au generat deja costuri de aproximativ 11,3 miliarde de dolari . Oficialii americani au precizat însă că această cifră nu include toate cheltuielile legate de conflict, ci doar o parte dintre ele. În primele două zile ale operațiunii, armata americană a utilizat muniții în valoare de aproximativ 5,6 miliarde de dolari , inclusiv rachete de croazieră și alte armamente de mare precizie. Atacurile au fost lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor ținte din Iran, iar conflictul s-a extins ulterior și în Liban. Războiul a provocat până acum aproximativ 2.000 de victime , majoritatea în Iran și Liban, și a avut efecte importante asupra piețelor globale de energie și transport. În același timp, tensiunile au generat volatilitate pe piețele petroliere și îngrijorări privind lanțurile de aprovizionare la nivel global. Casa Albă nu a prezentat încă o evaluare publică completă a costurilor și nici o estimare clară privind durata conflictului. Președintele Donald Trump a declarat însă că „am câștigat” , dar a precizat că Statele Unite vor continua operațiunile pentru a „termina treaba”. În Congresul american se discută deja despre finanțarea suplimentară a operațiunilor militare. Potrivit unor surse citate de Reuters, administrația ar putea solicita până la 50 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului, deși unii oficiali consideră că suma ar putea fi chiar mai mare. Parlamentarii americani și-au exprimat îngrijorarea că ritmul operațiunilor ar putea reduce rapid stocurile de armament ale armatei americane, în condițiile în care industria de apărare întâmpină deja dificultăți în a ține pasul cu cererea. În acest context, Pentagonul a început discuții cu mari companii din industria de apărare pentru accelerarea producției de muniții și pentru refacerea stocurilor militare. [...]
Iranul a început să amplaseze mine navale în Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Statele Unite își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii militare iraniene, în cadrul unei campanii militare aflate deja în a 11-a zi, potrivit Stars and Stripes . Pentagonul avertizează că orice încercare de blocare completă a rutei maritime, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, va fi întâmpinată cu „forță copleșitoare”. SUA intensifică bombardamentele Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a anunțat că ziua de 10 martie 2026 urma să fie una dintre cele mai intense din actuala campanie militară. Potrivit oficialilor americani, raidurile aeriene și maritime vizează în special infrastructura militară și navală a Iranului. Generalul Dan Caine , șeful Statului Major Întrunit al SUA, a precizat că de la începutul operațiunii „Epic Fury”, lansată pe 28 februarie, forțele americane au lovit peste 5.000 de ținte militare . Conform datelor prezentate de Pentagon: atacurile iraniene cu rachete balistice au scăzut cu aproximativ 90% ; lansările de drone de atac au scăzut cu circa 83% ; peste 50 de nave iraniene au fost distruse, inclusiv o navă purtătoare de drone. Forțele americane urmăresc acum navele și depozitele implicate în operațiunile de amplasare a minelor maritime , pentru a preveni blocarea strâmtorii. Mine în Strâmtoarea Hormuz Potrivit unor informații citate de CNN , Iranul a început deja să instaleze mine în zonă, însă operațiunile sunt încă limitate, fiind vorba de câteva zeci de dispozitive. Totuși, serviciile de informații americane estimează că Iranul păstrează 80–90% din navele mici și echipamentele de minare , ceea ce înseamnă că ar putea amplasa sute de mine suplimentare dacă decide să escaladeze conflictul. Mesaje contradictorii de la Casa Albă Declarațiile Pentagonului vin după ce președintele Donald Trump a transmis evaluări diferite despre evoluția războiului. Într-o discuție cu CBS News, acesta a afirmat că „războiul este aproape încheiat”, dar ulterior a spus că Statele Unite „au câștigat în multe privințe, dar nu suficient”. Secretarul Apărării a refuzat să ofere un termen pentru încheierea operațiunilor, afirmând că bombardamentele vor continua până când președintele va decide că obiectivele militare au fost atinse. Victime și impact global Conflictul a provocat deja pierderi semnificative în regiune. Potrivit datelor citate de presa internațională: peste 1.200 de persoane au murit în Iran ; aproape 500 de victime au fost raportate în Liban ; 12 persoane au murit în Israel ; 7 militari americani și-au pierdut viața. În paralel, traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea operațiunilor unor producători din Golf din cauza blocării transporturilor. [...]
Trei alerte RO-ALERT într-o singură zi la granița României cu Ucraina iar avioane F-16 au fost ridicate de urgență pentru monitorizarea spațiului aerian, după ce radarele militare au detectat drone în apropierea județului Tulcea, potrivit TVR Info . Situația a fost semnalată vineri, 13 martie 2026, când sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale au identificat mai multe ținte aeriene în zona Chilia Veche – Vâlcove, în apropierea frontierei cu Ucraina. În același timp, localnici au filmat drone care ar fi traversat zona în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană încerca să le doboare. Prima alertă pentru populația din nordul județului Tulcea a fost transmisă în jurul orei 10:05 prin sistemul RO-ALERT. Mesajul avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomanda oamenilor să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă. În lipsa acestora, autoritățile au recomandat rămânerea în locuințe, departe de geamuri și pereți exteriori. După confirmarea țintelor aeriene, două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru misiuni de supraveghere și cercetare a spațiului aerian. Ulterior, în cursul dimineții, a fost transmis și al doilea mesaj RO-ALERT, iar alte aeronave de luptă au fost ridicate pentru a monitoriza situația. În cursul serii, în jurul orei 18:15 , autoritățile au emis un al treilea mesaj de avertizare , semnalând din nou posibilitatea căderii unor fragmente din aer. Echipe specializate ale Ministerului Apărării au fost pregătite să intervină pe teren pentru verificarea unor eventuale resturi de drone în zona Chilia Veche. Potrivit datelor oficiale ale MApN, incidentele din apropierea frontierei României s-au înmulțit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Statisticile indică: aproximativ 70 de atacuri în apropierea graniței României; 41 de situații în care fragmente de drone au ajuns pe teritoriul românesc; 11 alerte semnalate doar în anul 2026. Autoritățile au îndemnat populația să respecte instrucțiunile transmise prin RO-ALERT și să anunțe imediat la 112 orice obiect suspect sau posibil fragment de dronă observat în zonă. Etichete: Tulcea, RO-ALERT, F-16, Chilia Veche, Ministerul Apărării Naționale, drone, granița România Ucraina [...]
Aleksandar Vucic a confirmat că Serbia deține rachete supersonice chinezești , după ce fotografii cu aceste arme montate pe avioane MiG-29 ale armatei sârbe au apărut online și au atras atenția experților militari, relatează Digi24 . Imaginile, distribuite la începutul săptămânii pe rețelele sociale și pe site-uri specializate în domeniul apărării, arată ceea ce par a fi rachete de croazieră CM-400AKG , fabricate în China, montate pe avioane de vânătoare MiG-29 de origine rusă aflate în dotarea forțelor aeriene sârbe. Întrebat despre aceste informații, președintele Serbiei a confirmat existența armamentului, dar a refuzat să ofere detalii despre numărul sau caracteristicile sistemelor. „Avem lucruri pe care nu le arătăm. Avem un număr important și vom avea și mai multe”, a declarat Aleksandar Vucic la televiziunea națională, precizând doar că aceste arme sunt „extrem de costisitoare” și „extrem de eficiente”. Specialiștii din domeniu susțin că racheta CM-400AKG este versiunea destinată exportului a modelului chinezesc YJ-12 și poate atinge viteze foarte mari, apropiate de domeniul hipersonic. Achiziția se înscrie în strategia Belgradului de modernizare a armatei și menținere a neutralității militare . Serbia este una dintre puținele țări din Balcanii de Vest care nu face parte din NATO și a investit în ultimii ani în echipamente militare din mai multe surse. Printre cele mai importante achiziții recente se numără și comanda pentru 12 avioane de vânătoare Rafale din Franța , contract estimat la aproximativ 2,7 miliarde de euro. Apariția imaginilor cu noile rachete a stârnit reacții în regiune. Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, a anunțat că va informa NATO despre introducerea acestui tip de armament în arsenalul Serbiei, considerat un element nou în echilibrul militar regional. Aleksandar Vucic a insistat însă că toate investițiile militare ale Serbiei au scop defensiv și că Belgradul dorește să mențină relații bune cu Alianța Nord-Atlantică, în ciuda statutului său de stat nemembru. [...]
