Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul confirmă că trei avioane F-15E au fost doborâte accidental de apărarea antiaeriană a Kuweitului, în timpul unei misiuni desfășurate în cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Mediafax. Incidentul a avut loc în noaptea de 1 martie, la ora 23:03 ET, adică 06:03, ora României, pe 2 martie 2026.
Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că cele trei avioane F-15E Strike Eagle s-au prăbușit deasupra teritoriului Kuweitului „din cauza unui incident aparent de foc accidental”. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele de apărare antiaeriană kuweitiene au doborât din greșeală aeronavele americane în timpul unor operațiuni de luptă.
Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță, au fost recuperați și se află în stare stabilă. Autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul, iar partea americană a mulțumit pentru sprijinul acordat în gestionarea situației.
Potrivit relatărilor citate de Mediafax, incidentele s-au produs în apropierea bazei americane Ali Al Salem. O anchetă este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale doborârii accidentale, iar oficialii americani au anunțat că vor publica informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează.
Evenimentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, unde operațiunile militare implică mai multe state și cresc riscul unor incidente de tip „friendly fire”, în condiții de alertă ridicată.
Recomandate
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Pentagonul pregătește o achiziție de 12,6 miliarde de dolari pentru 28.000 de rachete „low-cost”. Potrivit Mediafax , SUA vor să refacă rapid stocurile de muniție de precizie după consumul accelerat din conflictul cu Iranul, mizând pe rachete de croazieră semnificativ mai ieftine decât cele aflate acum în serviciu. Planul vizează cumpărarea, în următorii cinci ani, a 28.000 de rachete la un preț de aproximativ 218.000 de dolari bucata (aprox. 982.000 lei), de aproape șase ori mai puțin decât rachetele de croazieră actuale, care depășesc frecvent 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,85 milioane lei) pe unitate. Contracte pe termen lung, cu preț fix și cantități minime Departamentul Apărării al SUA a semnat acorduri-cadru cu trei companii – Anduril Industries, CoAspire și Zone 5 Technologies – în cadrul programului Family of Affordable Mass Missiles (FAMM) , care urmărește dezvoltarea unei noi generații de rachete de croazieră cu costuri reduse. Pentru a accelera livrările, fiecare contract este încheiat pe șapte ani, cu preț fix și cantități minime garantate. Companiile care depășesc ritmul de producție stabilit pot primi comenzi suplimentare. De ce contează: refacerea stocurilor după consumul din conflict Programul este plasat în contextul în care armata americană încearcă să își refacă stocurile de muniție de precizie, afectate de conflictul din Iran, început în februarie 2026. Mediafax citează DefenseNews, care notează că războiul a consumat într-un ritm accelerat interceptoare Patriot și alte rachete de precizie, mai repede decât pot fi înlocuite de actualele linii de producție. Ce rachete sunt vizate și ce știm despre ele Fiecare companie va furniza un model diferit, cu același obiectiv: cost redus și producție rapidă. Barracuda-500 (Anduril Industries) : rachetă de croazieră subsonică, propulsată de turboreactor, lansabilă de pe avioane de vânătoare și aeronave de transport militar. A avut primul test de zbor în 2024, iar producția de serie este programată să înceapă până la sfârșitul lui 2026. RAACM (CoAspire) : Rapidly Adaptable Affordable Cruise Missile, rachetă de croazieră cu rază extinsă, deja integrată și testată pe aeronave ale Forțelor Aeriene americane. AGM-188A Rusty Dagger (Zone 5 Technologies) : muniție cu turboreactor proiectată să aibă aceleași dimensiuni și greutate ca bomba Mk 82, pentru integrare rapidă pe aeronave existente, inclusiv F-16, fără modificări importante. Compania a testat focosul la începutul lui 2026 și a lansat arma de pe un F-16 în aprilie. Calendarul achizițiilor: vârf în 2030–2031 Planul Pentagonului prevede achiziții anuale de ordinul miilor de unități, cu următoarele repere menționate: aproximativ 5.300 de rachete în anul fiscal 2028 aproape 5.920 în 2029 7.700 în 2030 aproximativ 7.990 în 2031 În total, investiția este estimată la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 56,7 miliarde lei ), pe baza costului unitar indicat în material. [...]
Planificarea militară a SUA pentru Cuba rămâne, deocamdată, un exercițiu pe hârtie , dar discuțiile interne arată cum războiul din Iran consumă resurse și limitează opțiunile Washingtonului în alte dosare, potrivit HotNews , care citează o relatare CBS News preluată de Anadolu și Agerpres. Planificatorii militari americani au analizat mai multe scenarii pentru posibile acțiuni împotriva Cubei, inclusiv un asalt aerian la care ar participa mii de soldați. Conform unor oficiali americani citați de CBS News, misiunea ar fi asociată Diviziei 101 Aeropurtată, descrisă drept singura unitate pregătită pentru o astfel de operațiune. De ce e puțin probabil un pas rapid spre o operațiune Oficialii citați în relatare insistă că planificarea nu echivalează cu o decizie politică: nu ar însemna automat că președintele Donald Trump sau Pentagonul au hotărât lansarea unei operațiuni. În plus, o eventuală acțiune împotriva Cubei ar întâmpina „provocări majore” în acest moment, pentru că o parte importantă din resursele militare ale SUA rămâne angajată în operațiuni împotriva Iranului. În același context, se menționează că avioane, capabilități de informații și alte resurse au fost deja transferate în Orientul Mijlociu, ceea ce face improbabil un demers militar împotriva Cubei pe termen scurt. Ce a inclus briefingul de la Pentagon Potrivit CBS News, Pentagonul a organizat luna trecută un briefing pe un „concept de operațiuni” pentru a evalua opțiuni militare preliminare. În astfel de exerciții sunt analizate, în mod uzual: obiectivele misiunii; necesarul de trupe; logistica; termenele; riscurile. Presiune diplomatică și sancțiuni: linia oficială a Washingtonului Pe linie politică, secretarul de stat Marco Rubio ar fi susținut o tranziție diplomatică spre un guvern cubanez tehnocrat, dispus să aplice reforme economice, însă demersul ar fi intrat în impas, în pofida presiunii financiare crescute, inclusiv prin sancțiuni care vizează armata cubaneză și GAESA , conglomeratul militar. Departamentul de Stat a extins, de asemenea, sancțiunile împotriva entităților de stat cubaneze care „canalizează venituri către regim și forțele paramilitare” implicate în reprimarea populației, inclusiv brigăzile de intervenție rapidă. Context intern: tensiuni legate de războiul din Iran Relatarea CBS News mai notează, pe baza unor surse familiarizate cu situația, că războiul din Iran ar fi scos la iveală tensiuni între Donald Trump și Pete Hegseth, secretarul apărării. Doi oficiali au declarat că Hegseth ar fi favorizat o abordare militară mai dură, în pofida îngrijorărilor generalului Dan Caine, șeful Statului Major Interarme. Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a respins informațiile privind nemulțumirea lui Trump față de subordonați, afirmând că președintele „a fost extrem de mândru” de conducerea lui Hegseth și a amiralului Brad Cooper pe durata Operațiunii „Epic Fury ”. În ansamblu, informațiile indică mai degrabă o evaluare de opțiuni și constrângeri operaționale, decât un semnal că SUA se pregătesc efectiv pentru o intervenție iminentă în Cuba. [...]
Canada intră ca observator în programul GCAP, iar miza imediată este extinderea lanțurilor de aprovizionare și a bazei industriale pentru un avion de luptă de generația a șasea , într-un proiect pe care Marea Britanie îl leagă explicit de reindustrializare și de capacitatea de producție, potrivit Politico . Marea Britanie, Japonia și Italia au anunțat marți că aduc Canada în Global Combat Air Programme (GCAP) ca „națiune observator”, cu obiectivul de a pune în serviciu un avion de luptă de generația a șasea până în 2035. Decizia este prezentată ca un pas pentru întărirea lanțurilor de aprovizionare ale „puterilor medii” și este prima mișcare majoră a noului ministru britanic al apărării, Wes Streeting , numit în funcție luni seară de premierul Andy Burnham. Din perspectiva Londrei, proiectul are o componentă industrială pronunțată. Streeting a legat GCAP de „reindustrializare” și de refacerea capacității de producție, argumentând că astfel forțele armate pot primi echipamentele necesare, iar investițiile pot susține locuri de muncă în comunități din întreaga țară. Burnham a spus, la rândul său, că „reindustrializarea Marii Britanii” va fi un obiectiv central și că investițiile în apărare ar urma să fie folosite pentru a „transforma viețile oamenilor”. În plan financiar, guvernul britanic a alocat 8,6 miliarde lire sterline pentru avion în următorii patru ani, prin planul său de investiții în apărare. Politico notează că programul susține deja 4.500 de locuri de muncă în Regatul Unit, în circa 600 de firme din lanțul de aprovizionare. Ce primește Canada și ce nu primește, deocamdată Ca primă țară observator în GCAP, Canada ar urma să obțină „acces direct” și „acces privilegiat” la program, inclusiv la dezvoltarea capabilităților, colaborare industrială și planuri de livrare pe termen lung, potrivit lui Streeting. Totuși, ministrul britanic a precizat ulterior că nu există „niciun angajament” ca Ottawa să cumpere avionul. În același timp, statutul de observator este prezentat ca o cale pentru discuții privind contribuția bazei canadiene de aerospațial și producție la proiect. Ministrul canadian al apărării, David McGuinty, a spus că sectorul aerospațial și de apărare al Canadei este „gata să ajute” și că acest statut va permite o înțelegere mai bună a capabilităților de generație următoare și o colaborare industrială mai strânsă. Contextul strategic invocat de parteneri Italia a descris proiectul drept „o investiție în tehnologii care încă nu există”, iar Japonia a argumentat că poziția geografică a Canadei între Indo-Pacific și spațiul euro-atlantic evidențiază caracterul „inseparabil” al securității dintre cele două regiuni. [...]
Trimiterea la sol a noului Air Force One primit din Qatar arată limitele operaționale ale unei soluții „de avarie” : experții citați de HotNews spun că aeronava a intrat în serviciu cu un nivel de protecție mai redus decât flota standard, iar o lună de modernizări ar putea să nu fie suficientă pentru îmbunătățiri semnificative ale apărării. Donald Trump a declarat duminică faptul că Boeing-ul 747, care a început să-l transporte de la 1 iulie, va fi trimis în curând pentru a fi „echipat la maximum” cu noi capacități, un proces care ar urma să dureze aproximativ o lună. Nivelul de pregătire al avionului a fost pus sub semnul întrebării după ce Trump a trecut brusc la modelul mai vechi de Air Force One pentru etapa vizitei din Turcia către Regatul Unit, pe 8 iulie, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul. Aeronava este un Boeing 747 oferit Statelor Unite de Qatar anul trecut și modernizat de contractorul din apărare L3Harris Technologies , fiind gândită ca înlocuitor temporar în condițiile întârzierilor mari ale programului Boeing pentru noile avioane Air Force One. Ce lipsește față de „standardul” Air Force One și ce se poate face într-o lună Douglas Birkey, director executiv al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale, afirmă că flota standard Air Force One are sisteme sofisticate de protecție, inclusiv sisteme antirachetă, însă Casa Albă ar fi acceptat un nivel mai redus de protecție pentru avionul din Qatar, pentru a-l pune în zbor cât mai repede. În evaluarea lui, aeronava ar fi fost configurată pentru medii cu amenințări „neutre sau de nivel redus”, iar acum se lucrează la adăugarea unor sisteme suplimentare. Birkey spune că, dacă termenul este într-adevăr de o lună, modernizările ar fi probabil limitate la sisteme „non-cinetice” (adică fără interceptare fizică), precum: bruiaj electronic; dispozitive „de orbire” cu infraroșu, menite să deruteze rachetele cu senzori termici; posibil „chaff” (benzi metalice minuscule eliberate pentru a dispersa semnalele radar și a devia munițiile ghidate prin radar). În același timp, Birkey avertizează că rachetele ghidate prin infraroșu au devenit o preocupare tot mai mare, fiind mai greu de detectat decât amenințările ghidate prin radar și „pot apărea, într-un fel, de nicăieri”. Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale , susține la rândul său că „nu prea multe se pot face într-o lună”, iar lucrările s-ar putea limita la actualizări de software sau la adăugiri precum rachete de semnalizare ori „chaff”. Reacția oficială și miza politică Forțele Aeriene americane nu au comentat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni: „Noul Air Force One este perfect sigur pentru deplasările președintelui, dar va beneficia de modernizări și îmbunătățiri suplimentare în toamnă, care vor dura aproximativ o lună. În acest interval, președintele va zbura cu vechiul Air Force One.” Cancian leagă schimbarea aeronavei în Turcia de informații actualizate despre amenințările din partea Iranului, care ar fi ridicat nivelul de risc peste ceea ce avionul oferit de Qatar putea gestiona în acel moment. Pe plan intern, democrații au criticat viteza cu care aeronava a fost introdusă în serviciu și cer verificări. Senatoarea Jeanne Shaheen a spus, la Salonul Aeronautic de la Farnborough, că legislativul trebuie să examineze siguranța avionului, afirmând că „știa” despre existența unor probleme de securitate „încă de la început”. [...]
Lockheed Martin încearcă să reducă semnificativ costul interceptării dronelor cu o nouă rachetă pentru Patriot , într-un context în care armatele își epuizează stocurile și caută muniție mai ieftină pentru amenințări aeriene cu cost redus, potrivit Economedia . Compania americană dezvoltă racheta PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), care ar urma să coste „mai puțin de jumătate” din prețul interceptorului PAC-3 MSE folosit în prezent de sistemul Patriot , relatează Financial Times, citat de Economedia. În prezent, o rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ 4 milioane de dolari (aprox. 18 milioane lei), ceea ce face ca orice reducere de preț să aibă impact direct asupra bugetelor de apărare și asupra ritmului de refacere a stocurilor. De ce contează: presiune pe bugete și pe stocuri, pe fondul cererii în creștere Cererea pentru sistemele Patriot a crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile de rachete s-au redus. În paralel, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru a contracara dronele și rachetele cu cost redus, unde folosirea unor interceptoare scumpe poate deveni dificil de susținut financiar și operațional. Producție cu parteneri din SUA și Europa Lockheed Martin spune că intenționează să dezvolte și să producă noua rachetă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani pentru industria aerospațială și de apărare. Tim Cahill, președintele diviziei de rachete a companiei, a argumentat nevoia de soluții eficiente din punct de vedere al costurilor: „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor.” Context: competiție mai dură pe segmentul „cost per interceptare” Potrivit Financial Times, decizia reflectă eforturile marilor producători de a răspunde cererii pentru sisteme mai accesibile și concurenței venite din partea unor companii tehnologice mai mici și mai agile. În acest cadru, o rachetă Patriot mai ieftină ar putea deveni un element-cheie în strategia de apărare antidronă, prin reducerea costului per interceptare și prin posibilitatea de a achiziționa volume mai mari. [...]
