Știri
Știri din categoria Apărare
Loviturile IDF din nordul Fâșiei Gaza vizează direct infrastructura Hamas, pe fondul acuzațiilor de încălcare a armistițiului, într-o serie de operațiuni desfășurate în ultimele 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post.
Armata israeliană a anunțat că duminică a ucis „mai mulți” militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în timp ce aceștia ar fi planificat atacuri împotriva soldaților israelieni. Conform comunicării militare citate de publicație, țintele se aflau într-un sit de producție de armament al Hamas, iar existența acestuia ar încălca acordul de încetare a focului.
IDF susține că militanții încercau să reabiliteze capacitățile militare ale Hamas și că plănuiau atacuri atât împotriva soldaților, cât și a civililor.
Într-un alt episod menționat, armata israeliană a precizat că sâmbătă a ucis doi militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în lovituri separate, după tentative de atac asupra soldaților israelieni în zona „Liniei Galbene”.
Potrivit IDF, Hassan Mustafa Zahir al-Razina ar fi încercat să amplaseze explozibili în apropierea militarilor, înainte de a fi lovit. A doua țintă, identificată ca militant Hamas Nukhba Mohammad Mahmoud Abd al-Mu'ti Fayyoumi, ar fi fost ucisă într-o lovitură separată, fiind acuzat că planifica atacuri împotriva soldaților israelieni în Gaza.
Dincolo de bilanțul operațional, miza principală este semnalul că Israelul tratează activitățile de producție de armament și refacerea capacităților Hamas drept încălcări ale armistițiului, justificând astfel continuarea loviturilor punctuale în nordul Fâșiei Gaza. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului de încetare a focului sau despre verificări independente ale acuzațiilor.
Recomandate
România intră în programul NATO Drone Edge, care pune pe masă peste 40 de miliarde de dolari pentru capabilități antidronă în următorii cinci ani , într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și standardizarea apărării contra dronelor la nivel aliat, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) susține că dronele „au schimbat modul în care se poartă războiul”, iar inițiativa Drone Edge urmărește dezvoltarea și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, concomitent cu pregătirea unui număr mai mare de operatori și cu întărirea cooperării între statele aliate. Ce aduce concret Drone Edge: bani, achiziții mai rapide și mai mulți operatori Conform MApN, programul NATO presupune investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru: dezvoltarea de capacități antidronă; o platformă comună de tip „marketplace” (o piață digitală de contracte) prin care aliații pot accesa contracte deja semnate de agenții NATO sau de alți aliați, pentru achiziția de sisteme C-UAS (contra-sisteme aeriene fără pilot, adică soluții de combatere a dronelor); creșterea numărului de operatori. MApN precizează și că unul dintre obiective este creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone până la finalul anului 2027. Implicația operațională: apărarea antidronă înseamnă lanț complet, nu doar „interceptare” Ministerul subliniază că un sistem antidronă nu se reduce la doborâre sau bruiaj, ci presupune un proces în etape: detectare, identificare, urmărire și abia apoi decizie. Miza, în această logică, este scurtarea timpilor dintre etape, pentru a crește capacitatea de reacție. Context: memorandumuri semnate la un forum al industriei de apărare România a semnat, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, mai multe memorandumuri de înțelegere pentru proiecte și programe de cooperare militară, inclusiv un memorandum actualizat pentru NATO Flight Training Europe/NFTE , inițiativă care prevede antrenarea de piloți (inclusiv români) pentru avioane de vânătoare, elicoptere și, „în special”, drone, în cadrul NATO Drone Edge. MApN încadrează Drone Edge drept răspunsul NATO la una dintre cele mai mari provocări ale războiului modern, în condițiile în care dronele sunt folosite de la recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice. [...]
Ucraina își intensifică presiunea asupra logisticii maritime rusești , după ce Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 90 de nave rusești în Marea Azov , într-un interval de o săptămână, potrivit Kyiv Post . Țintele ar susține transportul de combustibili și aprovizionarea armatei ruse, într-un efort de a perturba rutele folosite inclusiv pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Între 6 și 12 iulie, comandantul Forțelor cu Sisteme Fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi , a transmis pe rețelele sociale că operatorii ucraineni au lovit, în medie, câte o țintă la fiecare 112 minute. El a rezumat ritmul operațiunilor astfel: „Paisprezece peste noapte, 90 de nave într-o săptămână.” Ce nave au fost vizate și de ce contează Conform Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, campania a vizat nave folosite pentru logistica militară și transportul de produse petroliere. În lista menționată apar: petroliere; remorchere; feriboturi; nave de marfă (cargo) de tip „dry cargo”. Statul Major susține că petrolierele ar fi utilizate pentru transportul petrolului și produselor petroliere rusești „pentru a ocoli sancțiunile internaționale”, iar feriboturile ar facilita logistica militară și transportul de marfă pentru armata rusă. Confirmări din partea Rusiei și reacția apărării antiaeriene Oficiali ruși au confirmat incidente în zonă. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că o dronă a atacat un petrolier în Canalul Don–Azov, precizând că nava era goală, incendiul a fost localizat și nu au existat victime. Acesta a mai afirmat că sistemele ruse de apărare antiaeriană ar fi interceptat 20 de drone ucrainene în regiunea Rostov. Context: „flota din umbră” și lovituri asupra infrastructurii energetice Operațiunile maritime vin după lovituri anterioare care au vizat așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Kyiv Post notează că pe 9 iulie Sliusar a raportat două petroliere avariate de drone în Golful Taganrog, iar anterior Statul Major ucrainean a anunțat distrugerea a 12 petroliere rusești în Marea Azov. Tot în această vară, Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 13 nave, inclusiv 10 petroliere, în apropierea Crimeei ocupate. În paralel, Statul Major ucrainean a raportat lovirea rafinăriei Syzran din regiunea Samara (Rusia) pe 11 iulie și în primele ore ale zilei de 12 iulie, menționând explozii și incendii la instalație. Potrivit aceleiași surse, rafinăria are o capacitate proiectată de 8,5 milioane de tone de petrol pe an și produce benzină, motorină și combustibil de aviație folosite pentru aprovizionarea forțelor armate ruse. [...]
SUA și Germania împing armele cu laser spre utilizare operațională, mizând pe costuri de interceptare de ordinul câtorva dolari pe țintă , într-un context în care dronele ieftine pot forța armatele să consume rachete antiaeriene de sute de mii sau chiar milioane de dolari, potrivit Mediafax . În SUA, Pentagonul a selectat Lockheed Martin și nLIGHT Defense pentru dezvoltarea unor noi sisteme cu laser de mare putere. Contractele pornesc de la 86 de milioane de dolari, iar valoarea totală a programului poate ajunge la 847 de milioane de dolari, conform Breaking Defense. De ce contează: apărarea antidrone, mai ieftină și mai „sustenabilă” logistic Miza operațională este reducerea costului pe interceptare și a dependenței de muniție scumpă. În timp ce o dronă de câteva mii de dolari poate fi doborâtă cu o rachetă antiaeriană de sute de mii sau milioane de dolari, un laser folosește energie electrică și poate trage repetat, fără consum de muniție. Publicația notează estimări din industria de apărare potrivit cărora o lovitură cu laser ar costa între 1 și 10 dolari. Armele cu laser (încadrate la „energie dirijată”) funcționează prin concentrarea unui fascicul asupra țintei până când îi sunt avariate componentele, ceea ce le face potrivite în special pentru neutralizarea dronelor și, la puteri mai mari, pentru interceptarea rachetelor de croazieră. SUA: prototipuri de 150 kW, apoi trecerea la 300–500 kW Primele prototipuri americane sunt planificate la o putere de 150 kilowați și sunt destinate unor „nevoi operaționale urgente”, în principal doborârii dronelor. Versiunile următoare ar urma să ajungă la 300–500 kilowați, nivel la care ar putea intercepta și rachete de croazieră, ținte mai rapide și mai dificil de distrus. Sistemele vor fi instalate în containere speciale, pentru a putea fi transportate și folosite atât pe platforme terestre, cât și pe nave militare. În paralel, Pentagonul dezvoltă un proiect separat pentru creșterea puterii, cu obiectivul unui sistem de 500 kilowați, capabil să răspundă unor amenințări mai complexe decât cele vizate de primele prototipuri. Lockheed Martin susține că poate construi rapid arme cu laser „compacte, rezistente și ușor de transportat”, potrivit lui Paul Lemmo, vicepreședinte al companiei. Germania: sistem naval în container, țintă de intrare în serviciu în 2029 Germania dezvoltă un sistem de apărare cu laser pentru nave militare, realizat de MBDA și Rheinmetall. Sistemul ar urma să intre în serviciu în 2029, iar contractul este estimat la „sute de milioane de euro”, conform informațiilor din material. Și aici, configurația este gândită în container, montabil pe nave, cu utilizare principală împotriva dronelor; companiile spun că ar putea fi folosit și pentru protejarea porturilor. Sistemul a fost testat timp de un an pe mare și, potrivit dezvoltatorilor, a demonstrat că poate lovi ținte aeriene, maritime și terestre, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Limitări: nu înlocuiesc rachetele, ci le completează Deși comparația cu „Războiul Stelelor” este tentantă, aceste sisteme nu distrug instantaneu țintele: fasciculul nu este mereu vizibil, iar laserul trebuie menținut pe același punct până când căldura produce avarii suficiente. Eficiența poate scădea în ploaie, ceață, fum, praf sau turbulențe atmosferice. Concluzia operațională din material este că laserele nu vor înlocui complet rachetele și tunurile antiaeriene, ci vor fi integrate alături de acestea. Avantajul major rămâne capacitatea de a intercepta un număr mare de drone fără consum de rachete antiaeriene, mult mai scumpe, ceea ce poate schimba ecuația costurilor în apărarea aeriană. [...]
Localizarea unei poziții fortificate Hezbollah în Wadi Saluki readuce în prim-plan riscurile operaționale ale frontului de nord , după ce trupele israeliene au identificat punctul de lansare care l-a rănit grav pe actualul purtător de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Effie Defrin, în al Doilea Război din Liban , potrivit The Jerusalem Post . Militarii din Divizia 36, aflați în operațiuni în zona Wadi Saluki, au descoperit o poziție întărită pentru rachete antitanc aparținând Hezbollah. În apropiere au fost găsite „mai multe rachete”, precum și un lansator orientat către wadi, conform informațiilor comunicate de armată. De ce contează: o poziție „istorică” indică persistența infrastructurii de luptă Identificarea aceleiași poziții folosite în 2006 sugerează continuitatea unor puncte fortificate și a tacticilor de ambuscadă în teren dificil, cu implicații directe pentru planificarea și protecția forțelor care operează în zonă. În timpul celui de-al Doilea Război din Liban, lupta din acest punct a fost descrisă drept una dintre cele mai dure ale conflictului. Forțele blindate israeliene au început traversarea wadi-ului, în timp ce unități din Brigada Nahal și Corpul de Geniu au încercat să securizeze zona. Contextul din 2006: ambuscadă, pierderi și rănirea lui Defrin Operațiunea a fost amânată de mai multe ori, iar Hezbollah, observând mișcările din teren, a declanșat o ambuscadă, potrivit relatării. În bătălie au fost uciși 11 ofițeri și soldați israelieni, inclusiv doi comandanți de companie din Brigada 401, iar peste 50 de militari au fost răniți. Printre răniți s-a numărat și Defrin, pe atunci comandant al Batalionului 9, care a fost rănit grav. Publicația mai notează că, „într-un moment de încheiere” de săptămâna trecută, Defrin a vizitat trupele care operează în zonă, în apropierea locului din care a manevrat Batalionul 9 către Wadi Saluki, vizavi de satul Anduria, în războiul din 2006. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul unor noi întreruperi pe ruta-cheie a petrolului , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că „Iranul a făcut o alegere greşită” când a tras asupra unei nave în zonă şi că „acum plăteşte” prin noi atacuri americane, potrivit news.ro . Hegseth a făcut declaraţia la scurt timp după ce armata americană a anunţat bombardamente împotriva Iranului, prezentate drept represalii la focurile deschise de Gardienii Revoluţiei asupra unui portcontainer în strâmtoare. Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Marina Gardienilor Revoluţiei a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP şi Reuters, citate de news.ro. SUA: a treia rundă de atacuri, navă avariată şi un dispărut Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că forţele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. Potrivit CENTCOM, nava lovită, GFS Galaxy, este un portcontainer care naviga sub pavilion cipriot. Nava ar fi suferit „daune semnificative la sala maşinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut, conform informaţiilor transmise. De ce contează Închiderea Strâmtorii Ormuz şi schimbul de lovituri dintre Iran şi SUA amplifică riscul operaţional pentru transportul maritim într-un punct de tranzit strategic, cu potenţiale efecte în lanţ asupra fluxurilor de energie şi asupra costurilor de transport, dacă situaţia se prelungeşte. Pentru moment, news.ro nu oferă detalii despre durata estimată a închiderii sau despre eventuale măsuri de rerutare a traficului. Pentru contextul anunţului privind închiderea strâmtorii, vezi şi materialul news.ro . [...]
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
