Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale SUA își extind flota de aeronave Boeing E-7A „Wedgetail” la șapte aparate, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra capacității de avertizare timpurie și comandă aeropurtată, pe fondul vulnerabilităților tot mai mari ale platformelor AWACS vechi. Potrivit Interesting Engineering, USAF va cumpăra încă cinci aeronave, care se adaugă celor două deja existente.
Decizia a fost anunțată de secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, în cadrul unei subcomisii a Camerei Reprezentanților, joi, 30 aprilie, iar noile aparate sunt prezentate ca parte a modernizării capabilităților de avertizare timpurie.
E-7A este descris ca un „centru de comandă zburător” și o stație radar aeropurtată, cu rol de coordonare a avioanelor de vânătoare, navelor și rachetelor, dar și de „hub” de date care conectează în timp real diferite elemente din teatru.
Noile aeronave ar urma să înlocuiască flota USAF de Boeing E-3 „Sentry” AWACS, platforme introduse în anii 1970, care devin tot mai scumpe de întreținut și mai vulnerabile în condițiile actuale de luptă, inclusiv din cauza evoluției războiului electronic.
Unul dintre principalele salturi tehnologice față de E-3 este radarul Northrop Grumman MESA (Multi-role Electronically Scanned Array), un sistem fix de tip „top hat”, care scanează electronic, nu mecanic, ceea ce ar aduce viteză mai mare, fiabilitate mai bună și, teoretic, urmărirea simultană a mai multor ținte. Consecința operațională invocată este îmbunătățirea detectării aeronavelor care zboară la joasă altitudine și a rachetelor de croazieră, plus timpi de reacție mai mici.
Platforma este prezentată și ca un „creier de rețea”, capabil să susțină conceptul JADC2 (Joint All-Domain Command and Control) – adică integrarea și schimbul rapid de date între forțe din aer, de la sol, de pe mare, din spațiu și din zona cibernetică, astfel încât mai multe sisteme să poată acționa coordonat, pe baza acelorași informații.
Deși numărul de șapte aparate poate părea redus, explicația din material este că fiecare aeronavă poate acoperi zone foarte mari și poate coordona un număr mare de mijloace, astfel încât, într-o operațiune, ar fi necesare una sau două aeronave.
Un alt argument este interoperabilitatea: E-7A este deja operat de aliați ai SUA precum Australia, Regatul Unit și Coreea de Sud, ceea ce ar facilita operațiuni comune și schimb standardizat de date în cadrul coalițiilor.
Recomandate
Finlanda își extinde capacitatea de lovire aer-sol a flotei F-35 prin achiziția de bombe cu planare , într-un pachet care include și instruire, mentenanță și logistică, potrivit Economica . Achiziția este legată de programul Finlandei pentru cele 64 de avioane de vânătoare multirol F-35, cumpărate deja de la Lockheed Martin pentru 9,4 miliarde de dolari (aprox. 43,2 miliarde lei), informație transmisă de Agerpres. Ce aduc noile muniții în plan operațional Ministerul finlandez al Apărării a precizat că bombele sunt ghidate cu precizie și pot lovi ținte mobile la distanță medie, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Un alt element operațional important este dimensiunea redusă, care permite unui avion F-35 să transporte mai multe bombe simultan. Cine produce și ce include pachetul Muniția va fi produsă de Raytheon, filială a concernului american RTX. Conform informațiilor din articol, pachetul nu se limitează la muniție, ci include: piese de schimb; documentație; transport; instruire; servicii de reparații și asistență. Mesajul politic: întărirea apărării „în condiții dificile” Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen , a declarat că achiziția întărește apărarea țării „în condiții dificile”, indicând că investiția urmărește creșterea capacității de descurajare și reacție a forțelor aeriene. [...]
Suedia, Norvegia și Canada alocă circa 100 de milioane de dolari (aprox. 460 de milioane de lei) pentru un nou pachet de sprijin militar destinat Ucrainei , într-un format coordonat de NATO care urmărește livrări rapide din stocurile SUA, cu accent pe apărarea aeriană, potrivit Economica . Ministrul apărării suedez, Pal Jonson , a spus că acesta este al cincilea pachet de sprijin al Suediei și a descris inițiativa drept importantă pentru aprovizionarea Ucrainei cu echipamente de apărare din Statele Unite, „în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană”. Cum funcționează inițiativa PURL și ce livrează NATO coordonează livrarea pachetelor PURL, inclusiv prin comandamentul creat pentru sprijinirea livrării de echipamente militare și instruire către Ucraina, la Wiesbaden (Germania). În colaborare cu Ucraina și SUA, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, aprobă pachete adaptate nevoilor Ucrainei, pentru livrare rapidă din stocurile americane. Conform informațiilor din articol, pachetele pot include: capabilități de apărare aeriană; muniție; alte echipamente considerate critice. Unde se așază PURL în arhitectura de sprijin a NATO „Lista Nevoilor Prioritare ale Ucrainei” este prezentată ca un instrument care completează alte inițiative de sprijin aflate în derulare, între care NSATU, fondul fiduciar al NATO pentru Kiev și Pachetul de Asistență Cuprinzător (CAP), alături de măsuri bilaterale ale aliaților și partenerilor. Context separat: Ormuz, miză economică, dar fără implicare directă a NATO În același context, Pal Jonson a declarat că nu se așteaptă ca NATO, ca organizație, să participe direct la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran, menționând în schimb o coaliție de 40 de state condusă de Franța și Regatul Unit, în care Suedia este implicată și își evaluează contribuția. Ministrul apărării belgian, Theo Franken, a indicat că Belgia ar putea participa, afirmând că are o navă de dragare a minelor „gata de desfăşurare” și că o decizie ar urma să fie luată „cât mai curând posibil”. El a argumentat că îndepărtarea minelor și restabilirea libertății de navigație sunt „cruciale pentru economia globală”, dar și pentru statele din Golf. [...]
Regatul Unit își extinde sprijinul operațional pentru Ucraina cu o livrare de 150.000 de drone , într-un pachet de ajutor militar care include și 250 de rachete antiaeriene și radare, potrivit Agerpres . Miza este accelerarea capacității Ucrainei de a susține un război în care dronele au devenit un instrument central de recunoaștere și lovire, cu efect direct asupra modului de operare pe front. Pachetul anunțat este prezentat drept cea mai substanțială livrare de drone oferită de Londra de la începutul războiului cu Rusia. Noile drone se adaugă unui ajutor livrat deja până în luna martie, care a inclus circa 120.000 de drone. Ce include pachetul și unde a fost anunțat Ajutorul militar britanic anunțat joi cuprinde, în principal: 150.000 de drone; 250 de rachete antiaeriene; radare. Anunțul a fost făcut de ministrul britanic al apărării, Dan Jarvis , la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (cunoscut și ca „grupul de la Ramstein”), format din aproximativ 50 de țări care susțin militar și financiar Ucraina. De ce contează: dronele schimbă tactica și cresc presiunea pe apărarea antiaeriană În contextul războiului, dronele au modificat semnificativ caracterul luptelor, inclusiv prin creșterea vulnerabilității unităților mecanizate (tancuri și blindate), care pot fi detectate și lovite mai ușor decât în cazul utilizării armelor antitanc obișnuite, cu pierderi importante de ambele părți. Un alt efect menționat este limitarea mișcării nu doar a vehiculelor, ci și a infanteriei, pe fondul riscului permanent de a fi lovită de drone greu de observat din timp. În aceste condiții, de-a lungul liniei frontului s-a conturat o „zonă gri” necontrolată de niciuna dintre tabere, iar confruntarea se poartă preponderent de la distanță, cu artilerie, lansatoare multiple de rachete și bombe ghidate cu planare. Context: producție internă în Ucraina și adaptare rapidă în Rusia Pe lângă ajutorul primit, Ucraina și-a dezvoltat o industrie de producție a dronelor de atac și de recunoaștere, realizate atât de companii militare de stat, cât și de companii private din industria civilă. În paralel, Rusia s-a adaptat, dezvoltând între timp o producție „masivă și diversificată” de drone, după ce la începutul războiului a mizat mai mult pe artilerie. La Bruxelles, Jarvis s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a declarat că 15 state membre NATO și alte 12 state din afara alianței sunt implicate în acorduri cu Ucraina pentru furnizarea de drone. [...]
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
Parlamentul European cere accelerarea apărării UE după incursiunile cu drone rusești , tratate ca parte a unei strategii de intimidare și destabilizare, potrivit Biziday . Într-o rezoluție adoptată de eurodeputați, instituția leagă aceste incidente de o campanie de dezinformare care ar urmări inclusiv afectarea economiilor locale din zonele vizate. De ce contează: presiune pentru investiții și coordonare pe flancul estic Rezoluția susține că incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian în UE „nu sunt incidente izolate”, ci parte dintr-o strategie mai largă a Rusiei de intimidare a UE și a aliaților săi. Eurodeputații afirmă că actele ostile sunt „agravate” de o campanie agresivă de dezinformare, menită să răspândească frică, să intimideze populația și să „dăuneze economiei locale”. Documentul atribuie Rusiei „responsabilitatea deplină și fără echivoc” pentru aceste acțiuni și menționează complicitatea Belarusului , condamnând totodată atacurile hibride împotriva UE. Ce solicită Parlamentul European: apărare aeriană, sprijin pentru Ucraina și „Uniune a Apărării” Eurodeputații cer accelerarea producției și livrării de echipamente militare prioritare către Ucraina, cu accent pe: sisteme de apărare aeriană; muniții; drone; rachete. Rezoluția solicită și crearea „urgentă” a unei veritabile Uniuni Europene a Apărării, argumentând că integrarea mai profundă, coordonarea și punerea în comun a resurselor sunt indispensabile pentru un răspuns eficace la amenințările Rusiei. În același cadru, Parlamentul European cere consolidarea flancului estic al UE și al NATO „de la Arctica la Marea Neagră”, pe uscat, pe mare și în aer, inclusiv pentru a combate dronele și baloanele meteorologice. Eurodeputații susțin că aceste incursiuni ar testa și exploata punctele slabe ale capacităților de detectare și răspuns ale NATO. România, între statele vizate; votul din Parlament Parlamentul European își exprimă „solidaritatea totală” cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România, ale căror teritorii, spațiu aerian sau infrastructură critică ar fi fost vizate de provocări hibride rusești. Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi „pentru”, 63 „împotrivă” și 53 abțineri. În România, Biziday amintește că cel mai grav incident recent a avut loc pe 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, rănind o femeie și copilul ei. Pentru textul rezoluției și detalii, Parlamentul European a publicat un comunicat separat, disponibil aici . [...]
