Știri
Știri din categoria Apărare
Secretarul de Război Pete Hegseth spune că va permite arme personale în cazărmi, potrivit G4Media, care relatează despre o postare pe Facebook în care oficialul anunță că urmează să semneze un ordin în acest sens. Până acum, aducerea armelor personale în cazărmi era interzisă.
Conform relatării, Hegseth își justifică decizia printr-o interpretare a dreptului de a purta arme, susținând că acesta nu ar proveni din Constituție, ci „vine direct de la Dumnezeu”. În aceeași intervenție, el afirmă că nu doar civilii ar trebui să poată purta arme „peste tot”, ci și militarii, inclusiv în cazărmi, iar la final ar fi semnat „ostentativ” ordinul menționat.
Anunțul a generat reacții ironice din partea unor soldați și veterani, care au comparat relaxarea regulilor privind armele cu restricțiile stricte din cazărmi pentru aparate electrocasnice mici, invocând regulile de prevenire a incendiilor. În armata americană, astfel de dispozitive (de exemplu prăjitoare de pâine, fierbătoare, ceainice sau plite electrice) sunt, de regulă, interzise în dormitoare și sunt ținute la cantine, unde nu sunt întotdeauna accesibile militarilor.
„Acum soldații au voie să-și aducă armele în dormitor, dar ai uitat de prăjitoarele de pâine și de plite electrice. Prea riscant”, a comentat internautul Bernanrdo Martinez.
În aceeași linie, alți comentatori au pus sub semnul întrebării logica diferenței de tratament dintre arme și aparatele electrice, iar unii au continuat ironia cu detalii despre ce tip de prăjitor ar fi „acceptabil” în cazarmă. G4Media mai notează că au existat și reacții care sugerează că, în practică, unii militari și-ar fi adus frecvent arme personale în unități, ținându-le ascunse, cu „acordul tacit” al comandanților.
În comentarii apare și o critică directă la adresa lui Hegseth, formulată ca ironie privind experiența sa cu viața în cazarmă: „Spune-mi că n-ai fost niciodată într-o cazarmă fără să-mi spui că n-ai fost niciodată într-o cazarmă”, potrivit aceleiași surse. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul aplicării ordinului sau despre condițiile concrete în care ar urma să fie permisă păstrarea armelor personale în cazărmi.
Recomandate
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
SUA deschid o revizuire de până la șase luni a prezenței militare din Europa , un demers care poate schimba echilibrul de responsabilități în NATO și pune presiune directă pe bugetele de apărare ale statelor europene, potrivit Digi24 . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Bruxelles, în fața miniștrilor apărării din alianță, indicând că Washingtonul vrea ca Europa „să își asume mai mult din povara apărării” și criticând aliații care, în opinia sa, „profită de pe urma altora” fără să își respecte angajamentele financiare, conform Reuters, citată de Digi24. Revizuirea ar urma să includă consultări cu Congresul SUA, care a stabilit prin lege un număr minim de forțe americane în Europa. Hegseth nu a spus explicit că procesul va duce la reducerea trupelor, dar a insistat că obiectivul este ca europenii să facă mai mult, în timp ce armata americană își păstrează capacitatea de a-și îndeplini angajamentele globale. „Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid şi ireversibil către o conducere europeană, asumându-şi responsabilitatea principală pentru apărarea Europei.” Presiune pe aliați: bani, capabilități și acces operațional În același context, Hegseth a criticat aliații care nu au sprijinit SUA în timpul războiului cu Iranul, după ce unii ar fi refuzat să acorde drepturi de staționare și de survol pentru activități legate de conflict. El a spus că revizuirea va garanta aceste drepturi pentru SUA. Mesajul vine pe fondul eforturilor statelor NATO de a acoperi „lacunele” din forțele lor de criză și din capabilitățile naționale angajate pentru sprijinul alianței în caz de urgență, după ce Washingtonul a redus unele contribuții „cu efect imediat”, potrivit materialului. Ce s-a schimbat deja și de ce contează pentru summitul NATO Digi24 notează că luna trecută SUA au informat aliații că au decis să reducă fondul de capabilități militare americane puse la dispoziția alianței în caz de criză, ceea ce a alimentat întrebări înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pentru 7-8 iulie. Potrivit comandantului suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, măsura urmărește să pună capăt treptat unei „co-dependențe nesănătoase” față de forțele americane, în condițiile în care Washingtonul se confruntă cu riscul unor conflicte simultane pe mai multe teatre de operațiuni. Hegseth a mai spus că SUA vor fi „sincere”, public și privat, cu privire la țările care trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentele. „(Există) unele ţări care încă trebuie să facă mai mult şi vom fi sinceri în privinţa asta, atât în privat, cât şi în public. Cred că este important ca prietenii să fie sinceri între ei.” [...]
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Israel estimează că va avea în câteva săptămâni o soluție împotriva dronelor explozive ale Hezbollah , un semnal că industria locală de apărare accelerează trecerea de la testare la implementare operațională pe fondul presiunii de la granița de nord, potrivit The Jerusalem Post . Boaz Levy , directorul general al Israel Aerospace Industries (IAI), a declarat la postul 103FM că rezolvarea problemei dronelor ar urma să vină „în săptămâni, nu luni”. El a indicat că subiectul este „în vârful agendei”, sub coordonarea MAFAT, direcția de cercetare și dezvoltare din Ministerul Apărării. Ce tip de contramăsuri sunt evaluate Levy a spus că sunt analizate „mai multe răspunsuri”, iar abordarea este împărțită pe etape, de la descoperirea țintei până la neutralizare. În prezent, există idei deja implementate, dintre care unele „chiar funcționează”, iar neutralizarea ar folosi atât mijloace cinetice (interceptare fizică), cât și electronice (bruiaj sau alte metode de război electronic). Publicația notează că discuția are loc în contextul utilizării de către Hezbollah a dronelor explozive în atacuri în nordul Israelului. Context: tensiuni comerciale în Europa pentru industria israeliană de apărare În aceeași intervenție, șeful IAI a criticat Franța pentru decizia de a interzice participarea Israelului la expoziția de armament Eurosatory , descriind situația drept un „embargo” și amintind precedente istorice din anii 1960, inclusiv cazul avioanelor Mirage pe care Israelul nu le-ar fi primit din cauza restricțiilor. Levy a susținut că astfel de blocaje au contribuit, în timp, la dezvoltarea industriei aeronautice israeliene și a comparat situația de la Paris cu o expoziție recentă din Berlin, unde, spune el, delegația israeliană ar fi fost primită favorabil. În opinia sa, decizia Franței ar reflecta mai degrabă interese de afaceri decât unele politice, iar IAI ar urma să continue colaborările cu parteneri internaționali. [...]
Ucraina și Germania își coordonează dezvoltarea apărării antibalistice , într-un acord care poate accelera transferul de tehnologie și producția de echipamente militare în Europa, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor cu rachete balistice. Informația a fost prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit Mediafax . Acordul a fost semnat de miniștrii apărării din Ucraina și Germania în marja reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei („Grupul Ramstein”) și vizează „punerea în comun” a capacităților tehnologice ale celor două țări pentru dezvoltarea tehnologiei antibalistice (sisteme și soluții destinate interceptării rachetelor balistice). „Astăzi, Ucraina și Germania fac un pas comun foarte important, cred. Noi dispunem de anumite tehnologii, iar Germania dispune de alte tehnologii, iar astăzi miniștrii noștri ai apărării au semnat deja un acord pentru a pune în comun aceste capacități.” Ce se schimbă operațional: țintă de rezultate până în iarnă Zelenski a cerut ca și alți aliați occidentali să se alăture inițiativei, cu obiectivul de a obține rezultate „până în iarnă”, în condițiile în care rachetele balistice rusești rămân, potrivit lui, o problemă majoră pentru apărarea Ucrainei. „Rachetele balistice rusești rămân o problemă, iar noi avem nevoie de o soluție la această problemă. Până în această iarnă, ar trebui să vedem deja rezultate concrete ale eforturilor noastre comune în domeniul apărării antibalistice.” Liderul ucrainean a descris proiectul ca pe un efort „pe termen lung”, cu relevanță dincolo de Ucraina. Producție și industrie: Fire Point și vehiculul terestru fără pilot TerMIT Zelenski a spus că Fire Point, descris drept cel mai mare producător de rachete și drone din Ucraina, este unul dintre participanții la inițiativă. Separat, potrivit Reuters (citat de Mediafax), Ucraina și Germania vor produce în comun TerMIT, un vehicul terestru fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicle”, adică platformă robotică la sol) care poate transporta până la 300 de kilograme de muniție, echipament și apă către pozițiile de pe linia frontului. Conform aceleiași informații, vehiculele ar urma să fie produse în Germania. În material nu sunt precizate valoarea acordului, calendarul detaliat de implementare sau volumele de producție. [...]
