Știri
Știri din categoria Apărare
Secretarul de Război Pete Hegseth spune că va permite arme personale în cazărmi, potrivit G4Media, care relatează despre o postare pe Facebook în care oficialul anunță că urmează să semneze un ordin în acest sens. Până acum, aducerea armelor personale în cazărmi era interzisă.
Conform relatării, Hegseth își justifică decizia printr-o interpretare a dreptului de a purta arme, susținând că acesta nu ar proveni din Constituție, ci „vine direct de la Dumnezeu”. În aceeași intervenție, el afirmă că nu doar civilii ar trebui să poată purta arme „peste tot”, ci și militarii, inclusiv în cazărmi, iar la final ar fi semnat „ostentativ” ordinul menționat.
Anunțul a generat reacții ironice din partea unor soldați și veterani, care au comparat relaxarea regulilor privind armele cu restricțiile stricte din cazărmi pentru aparate electrocasnice mici, invocând regulile de prevenire a incendiilor. În armata americană, astfel de dispozitive (de exemplu prăjitoare de pâine, fierbătoare, ceainice sau plite electrice) sunt, de regulă, interzise în dormitoare și sunt ținute la cantine, unde nu sunt întotdeauna accesibile militarilor.
„Acum soldații au voie să-și aducă armele în dormitor, dar ai uitat de prăjitoarele de pâine și de plite electrice. Prea riscant”, a comentat internautul Bernanrdo Martinez.
În aceeași linie, alți comentatori au pus sub semnul întrebării logica diferenței de tratament dintre arme și aparatele electrice, iar unii au continuat ironia cu detalii despre ce tip de prăjitor ar fi „acceptabil” în cazarmă. G4Media mai notează că au existat și reacții care sugerează că, în practică, unii militari și-ar fi adus frecvent arme personale în unități, ținându-le ascunse, cu „acordul tacit” al comandanților.
În comentarii apare și o critică directă la adresa lui Hegseth, formulată ca ironie privind experiența sa cu viața în cazarmă: „Spune-mi că n-ai fost niciodată într-o cazarmă fără să-mi spui că n-ai fost niciodată într-o cazarmă”, potrivit aceleiași surse. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul aplicării ordinului sau despre condițiile concrete în care ar urma să fie permisă păstrarea armelor personale în cazărmi.
Recomandate
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut demisia și pensionarea imediată generalului Randy George , șeful Statului Major al Armatei SUA, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de CBS News. Conform CBS News , decizia a fost confirmată de surse familiarizate cu situația și vine în contextul războiului din Iran. Una dintre surse a spus că Hegseth își dorește în acest rol o persoană care să pună în aplicare viziunea președintelui Donald Trump și a secretarului Apărării pentru Armată. Randy George (n. 1964) ocupă funcția de al 41-lea șef al Statului Major al Armatei (Chief of Staff of the Army) din septembrie 2023. Mediafax notează că acesta este veteran al războaielor din Irak și Afganistan și că, în mandatul său, a pus accent pe modernizarea forțelor și pregătirea pentru luptă. În mod obișnuit, șeful Statului Major al Armatei are un mandat de patru ani. George a fost nominalizat de fostul președinte Joe Biden și confirmat de Senatul SUA în 2023, ceea ce ar fi însemnat, în mod normal, un mandat până în 2027, reiese din Congress.gov , link indicat în articolul Mediafax. Pentru înlocuire, este menționat ca posibil candidat actualul adjunct, generalul Christopher LaNeve, fost asistent militar al lui Hegseth. În același material, CBS News mai arată că Hegseth a concediat în ultimele luni zeci de ofițeri superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown, și pe alți comandanți de vârf. Totodată, sursele citate precizează că solicitarea ca George să plece nu are legătură cu un incident recent privind un echipaj de elicopter Apache, pentru care Hegseth a intervenit public pe platforma X, trecând peste măsurile anunțate inițial de Armată. [...]
Armata SUA introduce o nouă grenadă de mână, M111, prima de acest tip de la Vietnam , potrivit BILD . Publicația germană scrie că informația a fost relatată inițial de postul american CNN și că noul model a fost prezentat oficial luna trecută. M111 se deosebește de grenadele clasice prin mecanismul de lovire: în loc să neutralizeze ținta prin schije, arma produce o undă de presiune puternică. Conform articolului, această caracteristică ar urma să o facă utilă în special în luptele din mediul urban, inclusiv în operațiuni de tip „cameră cu cameră”, atunci când trupele trebuie să pătrundă în clădiri. BILD consemnează că un material informativ al armatei, citat de CNN, descrie efectul undei de presiune asupra corpului uman: aceasta ar „comprima și decomprima violent țesutul”, iar cele mai expuse ar fi timpanul, plămânii, ochii și tractul gastro-intestinal. În același context, colonelul Vince Morris, prezentat drept unul dintre coordonatorii proiectului, spune că arma ar putea ucide și adversari adăpostiți în spatele mobilierului sau al unui perete ușor, iar carcasa din plastic a grenadei ar urma să se vaporizeze la impact. Un motiv invocat pentru schimbarea de concept ține de lecțiile din trecut. Articolul arată că, în războiul din Vietnam, unele grenade folosite de armata americană ar fi conținut azbest ca material izolator, iar la explozie fibrele puteau fi împrăștiate, cu riscuri atât pentru civili, cât și pentru propriii militari. Pentru M111, armata ar fi folosit și experiența acumulată în Irak după 2003 cu grenada de fragmentare M67, menționează BILD. Dincolo de detaliile tehnice, introducerea M111 indică faptul că Pentagonul continuă să trateze lupta în localități ca un scenariu relevant, chiar și în contextul modernizării câmpului de luptă și al utilizării pe scară largă a dronelor, mai notează publicația. [...]
Pentagonul rămâne fără ținte strategice majore în Iran , pe fondul intenției președintelui Donald Trump de a continua campania militară încă trei săptămâni, potrivit Adevărul , care citează foști și actuali oficiali din domeniul apărării, preluați de Politico. Într-un discurs de miercuri adresat națiunii, Trump a susținut că forțele militare ale Iranului, industria sa de apărare și conducerea politică au fost „absolut decimate” de atacurile aeriene ale SUA, dar a promis extinderea bombardamentelor, fără să detalieze ce obiective ar mai rămâne. Ținte tot mai puține, riscuri tot mai mari Doi oficiali actuali și un fost oficial al administrației Trump avertizează că SUA își epuizează rapid țintele viabile pentru lovituri aeriene, ceea ce complică inclusiv eforturile de a distruge stocurile rămase de rachete balistice ale Iranului. „Cele care au rămas sunt probabil în buncăre fortificate. Altminteri ar fi fost deja distruse.” În acest context, oficialii descriu un tip de conflict în care Iranul ar miza mai puțin pe o confruntare convențională și mai mult pe presiune economică și rezistență, folosind inclusiv controlul asupra Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de petrol. Presiune economică și riscul unui conflict prelungit Potrivit sursei, aceste dinamici ar putea încuraja Teheranul să refuze negocieri privind programul nuclear, securitatea regională sau redeschiderea rutelor maritime esențiale, ceea ce ar putea prelungi conflictul pe termen nedefinit. Un oficial din domeniul apărării avertizează că, pe măsură ce lista de ținte se subțiază, SUA ar putea ajunge să lovească obiective tot mai puțin importante, cu efectul de a întări poziția Gardienilor Revoluției în interiorul Iranului și de a alimenta o escaladare de durată. Opțiuni de escaladare și limitele unei campanii aeriene Trump nu a indicat că ar intenționa să renunțe: joi a publicat pe rețelele sociale un videoclip cu urmările unui atac asupra a ceea ce a numit „cel mai mare pod din Iran” și a adăugat că „urmează mult mai multe” bombardamente. În același timp, oficialii citați avertizează că opțiunile rămase sunt limitate fără escaladare, deoarece multe dintre activele militare valoroase ale Iranului ar fi fie distruse, fie inaccesibile fără o invazie terestră, variantă pe care administrația nu a susținut-o public. În text sunt conturate câteva direcții care ar putea intra în calcul, fiecare cu riscuri politice și militare: continuarea loviturilor asupra unei liste de ținte tot mai puțin relevante strategic; extinderea listei către infrastructură civilă (de exemplu, centrale electrice și instalații de tratare a apei), idee sugerată de Trump în postări recente; intensificarea operațiunilor în jurul insulei Kharg, principalul hub de export petrolier al Iranului, fără lovirea directă a infrastructurii energetice; operațiuni terestre pentru capturarea sau securizarea unor puncte strategice, inclusiv în zona Strâmtorii Ormuz. Reacții la Washington și întrebări despre „ce urmează” Pe fondul instabilității, prețurile energiei au crescut, ceea ce sporește presiunea politică asupra Casei Albe pentru a pune capăt conflictului și a evita costuri interne, mai notează sursa. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Departamentul Apărării a direcționat întrebările către Comandamentul Central al SUA, care a refuzat să răspundă întrebărilor despre țintele rămase. Îngrijorările au început să apară și în Congres. Reprezentantul Gregory Meeks, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, spune că lipsește un plan pentru etapa următoare și cere o strategie care să prevină escaladarea și să protejeze interesele SUA. În ansamblu, oficialii citați avertizează că SUA se apropie de un punct de cotitură: opțiuni militare mai puține, riscuri mai mari și o direcție tot mai greu de definit. [...]
NATO rămâne un pilon esențial al securității euroatlantice , susține Mircea Geoană într-un mesaj publicat sâmbătă, de Ziua NATO, potrivit AGERPRES . Fostul secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice a transmis mesajul la împlinirea a 77 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, într-un context pe care îl descrie drept unul cu „incertitudini”, inclusiv din perspectiva anului 2026. Geoană afirmă că Ziua NATO depășește dimensiunea aniversară și trebuie privită ca un prilej de evaluare a rolului Alianței într-un mediu de securitate „tot mai imprevizibil”, atât sub presiuni externe, cât și interne. „Ziua NATO este mai mult decât o aniversare - este un moment de reflecție asupra rolului esențial pe care NATO îl joacă într-o lume marcată de incertitudini, mai ales într-un an complicat precum 2026.” În mesajul publicat pe Facebook, el pune accent pe ideea că reziliența NATO vine din „unitate, adaptare și valori comune” și că Alianța își poate ajusta instrumentele și postura pentru a răspunde „ferm” schimbărilor din mediul strategic, conform relatării AGERPRES. [...]
Armata Ucrainei a lovit convoaie feroviare cu combustibil în Luhansk și drone în Crimeea , potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean publicat sâmbătă, 4 aprilie. Țintele au fost, pe de o parte, eșaloane feroviare cu carburanți și lubrifianți în zone ocupate, iar pe de altă parte un punct de depozitare pentru drone la un aerodrom din Crimeea. În cursul nopții, unități ucrainene au atacat eșaloane feroviare care transportau combustibil și lubrifianți în zonele Șciotove și Staniția Luhanska, în regiunea Luhansk ocupată. Statul Major a transmis că distrugerea acestor noduri logistice complică semnificativ lanțul de aprovizionare cu combustibil al armatei ruse din zonă. Statul Major a notat că distrugerea acestor noduri logistice complică semnificativ lanțul de aprovizionare cu combustibil pentru armata rusă de ocupație în regiune. Separat, a fost confirmată o lovitură asupra unui sit de depozitare a dronelor la aerodromul Kirovskîi din Crimeea ocupată. Atacul ar fi distrus o dronă „Inokhodets” și ar fi avariat alte trei aparate, descrise ca fiind de mare valoare. Publicația precizează că „Inokhodets” (numele de export „Orion”) este o dronă rusească de tip MALE (altitudine medie, autonomie mare), folosită pentru lovituri la sol și misiuni de patrulare. În articol sunt menționate câteva caracteristici și utilizări operaționale: rază operațională de până la 250 km; încărcătură utilă de până la 200 kg de muniții aeriene; utilizare frecventă de către Rusia pentru recunoaștere și pentru a contracara operațiunile ucrainene cu drone maritime în Marea Neagră; cost estimat la „câteva milioane de dolari” pentru fiecare complex. Tot sâmbătă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Forțele pentru Sisteme Nepilotate au lovit, pentru a doua oară în aprilie, Uzina Metalurgică Alcevsk, conform aceleiași surse. Facilitatea ar furniza materiale către Uralvagonzavod, pentru producția tancurilor T-90M și a obuzierelor autopropulsate Msta-S. Kyiv Post mai relatează că Ucraina și-a intensificat campania cu rază lungă în interiorul teritoriului rus: în aceeași noapte, dronele au vizat două combinate chimice din regiunea Samara (TolyattiKauchuk și KuibyshevAzot), după o lovitură asupra rafinăriei Bashneft-Novoil din Ufa, pe 2 aprilie. [...]
MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]
