Știri
Știri din categoria Apărare
Rheinmetall își împinge sistemul mobil Skyranger 30 în prim-planul apărării antidrone din NATO, urmând să îl prezinte la Eurosatory 2026 de la Paris, într-un moment în care statele europene caută soluții rapide pentru apărarea aeriană de proximitate, potrivit Interesting Engineering.
Skyranger 30 este un sistem de apărare aeriană mobil, construit pe șasiul vehiculului de luptă Lynx KF41, care combină senzori moderni cu „putere de foc” ridicată. Miza operațională este acoperirea unui gol de capabilități în apărarea aeriană cu rază scurtă, pe fondul proliferării dronelor și a munițiilor rătăcitoare (loitering munitions – muniții care pot „patrula” deasupra zonei înainte de atac).
Publicația notează că sistemul câștigă importanță în mai multe țări NATO, în cadrul inițiativelor europene de apărare. Contextul invocat este schimbarea rapidă a amenințărilor pe câmpul de luptă, unde arhitecturile tradiționale de apărare aeriană sunt tot mai des puse sub presiune de ținte aeriene ieftine și greu de interceptat, precum dronele.
În acest cadru, Rheinmetall poziționează Skyranger 30 ca soluție mobilă pentru protecția unităților în mișcare și a unor obiective critice, inclusiv infrastructură, printr-o combinație de senzori, angajare automată a țintelor și interceptori de tip tun și rachete.
La baza sistemului se află un tun tip „revolver” de 30 mm (30mmx173 KCE), cu o rază efectivă de până la 3.000 de metri. Interesting Engineering menționează utilizarea muniției programabile cu explozie în aer (airburst), care ar crește probabilitatea de lovire împotriva micro-dronelor.
Pentru distanțe mai mari, turela are un design modular și poate integra rachete de apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD – short-range air defense). Sistemul include:
Interesting Engineering scrie că mai mulți membri ai UE și NATO, inclusiv Germania, au ales în ultimii ani soluția Skyranger 30. Articolul leagă accelerarea cererii de experiența conflictelor recente, în special de utilizarea extinsă a dronelor și a munițiilor rătăcitoare în Ucraina, care a împins în sus interesul pentru sisteme mobile de apărare aeriană terestră cu rază scurtă și foarte scurtă.
Rheinmetall urmează să prezinte Skyranger 30 la Eurosatory 2026, iar mesajul central este că sistemul ar răspunde unei cereri „urgente” pentru apărare aeriană mobilă și rezilientă în fața amenințărilor aeriene actuale.
Recomandate
România își întărește apărarea aeriană cu sprijin aliat suplimentar , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a anunțat că Slovacia și Portugalia vor trimite capabilități militare în România. Sprijinul vizează componenta de supraveghere și reacție la amenințări aeriene: elicoptere și radare pentru depistarea dronelor. Cele două state se alătură altor patru țări menționate ca furnizori de sprijin pentru România: Italia, Spania, Franța și SUA. Decizia, anunțată la Bruxelles, pe fondul discuțiilor despre flancul estic Anunțul a fost făcut în contextul reuniunii miniștrilor Apărării din NATO , desfășurată la Bruxelles, unde România a fost reprezentată de ambasadorul său la NATO. Tot la Bruxelles, liderii europeni s-au reunit în Consiliul European, unde apărarea, Ucraina și viitorul buget al Uniunii Europene sunt pe agenda discuțiilor. În concluziile premergătoare summitului, România este menționată în legătură cu incidentul de la Galați, în cadrul temei privind consolidarea apărării pe flancul estic. De ce contează: SUA își revizuiesc postura militară în Europa Miza operațională este amplificată de un alt mesaj transmis la aceeași reuniune: secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că, în următoarele șase luni, Statele Unite vor analiza și vor revizui prezența militară în Europa. În acest context, rămâne relevant faptul că România găzduiește trupe și echipamente militare americane. Articolul nu precizează calendarul livrărilor, numărul de echipamente sau modul concret de integrare a acestor capabilități în dispozitivul de apărare al României. [...]
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Ucraina și Germania își coordonează dezvoltarea apărării antibalistice , într-un acord care poate accelera transferul de tehnologie și producția de echipamente militare în Europa, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor cu rachete balistice. Informația a fost prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit Mediafax . Acordul a fost semnat de miniștrii apărării din Ucraina și Germania în marja reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei („Grupul Ramstein”) și vizează „punerea în comun” a capacităților tehnologice ale celor două țări pentru dezvoltarea tehnologiei antibalistice (sisteme și soluții destinate interceptării rachetelor balistice). „Astăzi, Ucraina și Germania fac un pas comun foarte important, cred. Noi dispunem de anumite tehnologii, iar Germania dispune de alte tehnologii, iar astăzi miniștrii noștri ai apărării au semnat deja un acord pentru a pune în comun aceste capacități.” Ce se schimbă operațional: țintă de rezultate până în iarnă Zelenski a cerut ca și alți aliați occidentali să se alăture inițiativei, cu obiectivul de a obține rezultate „până în iarnă”, în condițiile în care rachetele balistice rusești rămân, potrivit lui, o problemă majoră pentru apărarea Ucrainei. „Rachetele balistice rusești rămân o problemă, iar noi avem nevoie de o soluție la această problemă. Până în această iarnă, ar trebui să vedem deja rezultate concrete ale eforturilor noastre comune în domeniul apărării antibalistice.” Liderul ucrainean a descris proiectul ca pe un efort „pe termen lung”, cu relevanță dincolo de Ucraina. Producție și industrie: Fire Point și vehiculul terestru fără pilot TerMIT Zelenski a spus că Fire Point, descris drept cel mai mare producător de rachete și drone din Ucraina, este unul dintre participanții la inițiativă. Separat, potrivit Reuters (citat de Mediafax), Ucraina și Germania vor produce în comun TerMIT, un vehicul terestru fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicle”, adică platformă robotică la sol) care poate transporta până la 300 de kilograme de muniție, echipament și apă către pozițiile de pe linia frontului. Conform aceleiași informații, vehiculele ar urma să fie produse în Germania. În material nu sunt precizate valoarea acordului, calendarul detaliat de implementare sau volumele de producție. [...]
Suedia, Norvegia și Canada alocă circa 100 de milioane de dolari (aprox. 460 de milioane de lei) pentru un nou pachet de sprijin militar destinat Ucrainei , într-un format coordonat de NATO care urmărește livrări rapide din stocurile SUA, cu accent pe apărarea aeriană, potrivit Economica . Ministrul apărării suedez, Pal Jonson , a spus că acesta este al cincilea pachet de sprijin al Suediei și a descris inițiativa drept importantă pentru aprovizionarea Ucrainei cu echipamente de apărare din Statele Unite, „în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană”. Cum funcționează inițiativa PURL și ce livrează NATO coordonează livrarea pachetelor PURL, inclusiv prin comandamentul creat pentru sprijinirea livrării de echipamente militare și instruire către Ucraina, la Wiesbaden (Germania). În colaborare cu Ucraina și SUA, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, aprobă pachete adaptate nevoilor Ucrainei, pentru livrare rapidă din stocurile americane. Conform informațiilor din articol, pachetele pot include: capabilități de apărare aeriană; muniție; alte echipamente considerate critice. Unde se așază PURL în arhitectura de sprijin a NATO „Lista Nevoilor Prioritare ale Ucrainei” este prezentată ca un instrument care completează alte inițiative de sprijin aflate în derulare, între care NSATU, fondul fiduciar al NATO pentru Kiev și Pachetul de Asistență Cuprinzător (CAP), alături de măsuri bilaterale ale aliaților și partenerilor. Context separat: Ormuz, miză economică, dar fără implicare directă a NATO În același context, Pal Jonson a declarat că nu se așteaptă ca NATO, ca organizație, să participe direct la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran, menționând în schimb o coaliție de 40 de state condusă de Franța și Regatul Unit, în care Suedia este implicată și își evaluează contribuția. Ministrul apărării belgian, Theo Franken, a indicat că Belgia ar putea participa, afirmând că are o navă de dragare a minelor „gata de desfăşurare” și că o decizie ar urma să fie luată „cât mai curând posibil”. El a argumentat că îndepărtarea minelor și restabilirea libertății de navigație sunt „cruciale pentru economia globală”, dar și pentru statele din Golf. [...]
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Ucraina și Germania mută cooperarea militară spre producție locală de rachete și apărare antibalistică , un pas cu impact operațional direct: Kievul încearcă să-și reducă dependența de livrările externe și să-și crească rapid capacitatea de răspuns la atacurile cu rachete rusești, potrivit Adevărul . Acordul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, în formatul Ramstein, și vizează producția comună pe teritoriul ucrainean de rachete balistice și sisteme de apărare antibalistică. De ce contează: apărarea contra rachetelor balistice rămâne „gaura” critică Zelenski a indicat că rachetele balistice rusești sunt în continuare una dintre cele mai dificile amenințări pentru apărarea aeriană a Ucrainei. El a spus că Ucraina reușește să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele și rachetele de croazieră lansate de Rusia, însă apărarea împotriva rachetelor balistice necesită soluții suplimentare și tehnologii mai avansate. În acest context, producția locală ar putea scurta timpii de aprovizionare și ar putea crește disponibilitatea muniției și a sistemelor defensive, într-un moment în care necesarul de apărare antiaeriană rămâne o problemă presantă pentru Kiev. Cum ar urma să funcționeze parteneriatul și ce urmează Potrivit lui Zelenski, proiectul va combina experiența și tehnologiile industriei ucrainene de rachete cu capacitățile industriale și financiare ale sectorului german de apărare. Liderul ucrainean a mai afirmat că industria națională are deja infrastructura și expertiza necesare pentru a produce sisteme moderne de rachete, iar parteneriatul cu Germania ar accelera dezvoltarea acestui sector. Oficialii de la Kiev spun că primele rezultate concrete ale colaborării ar urma să fie prezentate până la sfârșitul acestui an, fără a detalia în acest stadiu volume, calendare de producție sau companiile implicate. Dincolo de Ucraina: semnal pentru autonomia industrială europeană Zelenski a susținut că beneficiile nu se vor limita la Ucraina, ci ar contribui la securitatea întregului continent european, și a făcut apel ca și alte state partenere să se alăture inițiativei. În paralel, acordul este prezentat ca parte a unei schimbări mai largi: de la sprijin axat pe livrări de armament către dezvoltare și producție comună, pe o agendă care include deja sisteme antiaeriene, drone de atac și alte tehnologii avansate. [...]
